Connect with us

INTERNAȚIONAL

Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, ,,profund preocupat” de abrogarea recursului compensatoriu în absența unei propuneri care să satisfacă cerinţele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului

Published

on

© Council of Europe/ Twitter

Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei (CoE) îşi exprimă ,,profunda preocupare” faţă de faptul că la 4 decembrie Parlamentul României a decis într-un ,,timp foarte scurt” să adopte proiectul privind abrogarea recursului compensatoriu, fără a oferi în acelaşi timp o altă modalitate de compensare care să îndeplinească cerinţele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, potrivit unui comunicat al instituției remis caleaeuropeana.ro. 

Comunicatul a venit pe fondul reuniunii sale din această săptămână, la care s-a discutat între altele supravegherea executării unor decizii ale CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului), inclusiv în cazul Rezmiveş şi alţii şi Brăgădireanu împotriva României, în care reclamanţii s-au plâns în special de condiţiile de detenţie în diferite unităţi penitenciare sau centre de reţinere şi arestare preventivă ale poliţiei.

Adjuncții miniștrilor din statele membre au salutat participarea ministrului justiției din România, Cătălin Predoiu, la întâlnire și schimbul constructiv de opinii cu acesta, în același timp reamintind problemele structurale  ale supraaglomerării și condițiilor inumane și degradante de detenție în închisori și centrele de detenție ale poliției din România și, de asemenea, progresele importante deja realizate, în special în reducerea supraaglomerării.

Cu toate acestea, ei și-au exprimat ,, îngrijorarea profundă” cu privire la faptul că, la 4 decembrie 2019, Parlamentul a decis, în scurt timp, să înainteze o inițiativă parlamentară care să conducă la abrograrea recursului compensatoriu măsură care oferă compensații sub forma reducerilor de pedeapsă persoanelor reținute în condiții inumane, fără să asigure, în același timp, orice altă cale de reparație capabilă să îndeplinească cerințele Convenției, în special articolele 13 și 46.

Subliniind caracterul extraordinar al celor mai recente schimbări, Comitetul de Miniștri a luat act de explicațiile oferite de Cătălin Predoiu cu privire la efectele contraproductive ale sistemului anterior de căi de atac și a salutat angajamentul luat în numele Guvernului României de a pregăti de urgență și de a prezenta Comitetului un nou plan de acțiune cuprinzător care să includă şi măsuri de consolidare ,,urgentă” a serviciilor de probaţiune şi, în general, de reglementare a cauzelor de bază ale ,,problemelor serioase” aflate la originea cazurilor discutate.

Este de importanţă “extremă”, mai subliniază Comitetul, includerea în acest plan de acțiune a unor măsuri urgente pentru instituirea unui nou sistem de căi de atac conform Convenției, cu efect retroactiv, care să acopere toate cauzele similare pendinte în fața Curții Europene și care pot fi introduse în fața Curții.

Cătălin Predoiu ar urma să prezinte acest nou plan de acțiune pe 20 martie, în cadrul celei de-a 1369-a reuniuni a Comitetului de Miniștri. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

RUSIA

Asasinat la Berlin: Ministrul de externe al Germaniei avertizează Rusia să se aștepte la noi consecințe dacă se confirmă complicitatea statului rus

Published

on

© MFA Russia/ Flickr

Ministrul de externe german Heiko Maas a avertizat marţi Rusia împotriva unor noi consecinţe dacă o instanţa germană va decide că statul rus a fost complice la presupusa asasinare comandată a unui cetăţean georgian la Berlin anul trecut, potrivit DPA.

“În cazul în care vor exista astfel de constatări în această decizie, se poate presupune că vom răspunde din nou”, a declarat şeful diplomaţiei germane după o întâlnire cu omologul său rus Serghei Lavrov la Moscova, unde s-a aflat într-o vizită de o zi, informează Agerpres.

Cu ocazia acestei vizite, Heiko Maas intenţiona să clarifice o serie de probleme care au tensionat relaţiile dintre Moscova şi Berlin, în particular cazul uciderii unui georgian anul trecut la Berlin de către un asasin rus.

Această crimă a generat o furtună diplomatică între Germania şi Rusia, inclusiv expulzări reciproce de diplomaţi şi ameninţări cu impunerea de sancţiuni. Un georgian de 40 de ani, care trăia în exil în Germania şi care ar fi luptat ‘în al doilea război ruso-cecen’, a fost ucis în parcul Kleiner Tiergarten din Berlin de către un asasin trimis de serviciile speciale ruse, conform media germane şi ruse.

Ministrul german de externe Heiko Maas a declarat marți, înaintea unei vizite pe care efectuează la Moscova și la Sankt Petersburg, că relațiile germano-ruse sunt “prea importante pentru a fi lăsate la voia întâmplării”, mai ales că raporturile dintre Berlin și Moscova sunt marcate de “ape tulburi” de evoluțiile din ultimii ani.

Vizita șefului diplomației germane în Rusia, a doua deplasare externă după cea din Israel de la debutul președinției germane a Consiliului UE, survine și în contextul în care Uniunea Europeană, sub președinție germană, a adoptat primul set de acțiuni împotriva unor atacuri cibernetice desfășurate inclusiv de hackerii GRU.

După scurta escală la Moscova, ministrul german de externe urma să se deplaseze la Sankt-Petersburg pentru a aduce un omagiu victimelor asediului Leningradului (numele oraşului din perioada sovietică) din partea Germaniei naziste în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a indicat biroul său într-un comunicat. Sute de mii de oameni au decedat în timpul asediului de peste doi ani, din 1941 până în 1944, în mare parte din cauza foametei. 

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Regatul Unit: A șasea economie a lumii a înregistrat o contracție record de 20,4% din PIB pe fondul pandemiei COVID-19

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Regatul Unit a înregistrat o contracție record de 20,4% a produsului intern brut (PIB) în perioada în care măsurile de limitare a răspândirii noului coronavirus au fost în vigoare, arată datele publicate miercuri, 12 august, de Oficiul Național pentru Statistică (ONS), transmite Reuters, preluat de Agerpres

Este cel mai sever declin raportat până acum de o economie importantă şi este în linie cu estimările analiştilor. Marea Britanie este a şasea economie a lumii.

Potrivit estimărilor ONS, scăderea accentuată a fost observată în al doilea trimestru al anului, din aprilie până în iunie – în perioada de strictă implementare a măsurilor de carantinare pentru controlul răspândirii COVID-19 – și ar putea fi comparată cu scăderea de doar 2,2% a PIB-ului din primul trimestru, din ianuarie până în martie.

Deși în iunie economia britanică dădea semne de revenire, înregistrând o creștere de 8,7%, pe fondul relaxării măsurilor de restricție și reluării activităților economice -, aceasta a fost cu 17,2% mai mică decât nivelurile înregistrate în februarie.

Potrivit statisticianului Jonathan Athow, din cadrul ONS, revenirea din iunie ar putea fi atribuită redeschiderii industriilor, după ce focarul de coronavirus a fost pus sub control.

„Economia a început să-și revină în iunie, odată cu redeschiderea magazinelor, creșterea producției în fabrici și reluarea construcțiilor de case”, a precizat acesta, citat de Euronews

Guvernul britanic speră acum că această tendință pozitivă va continua și în luna iulie, după reluarea activității în sectorul ospitalității și redeschiderea sălilor de sport.

Banca Angliei (BoE) a avertizat săptămâna trecută că se aşteaptă ca economia britanică să aibă nevoie de o perioadă mai îndelungată pentru a-şi reveni la nivelul de dinaintea izbucnirii pandemiei.

Oficialii BoE au anunţat că se aşteaptă ca economia să nu se redreseze la nivelul înregistrat la înaintea pandemiei până la sfârşitul anului viitor. Dar previziunile pe termen scurt sunt mai puţin sumbre. Deşi rata şomajului ar urma să crească la 7,5% până la finalul anului, este un nivel mai redus decât previziunea BoE din mai, de 10%.

De altfel, datele de miercuri au fost publicate la doar o zi după ce ONS a dezvăluit că ocuparea forței de muncă a scăzut cu 220.000 de persoane în trimestrul doi, marcând cea mai mare scădere în trei luni de la prăbușirea financiară.

Începând cu luna martie, în jur de 730.000 de persoane au rămas fără un loc de muncă, cea mai mare scădere înregistrându-se în rândul lucrătorilor mai tineri și mai în vârstă, precum și a celor cu un nivel mai scăzut de calificare. 

De asemenea, în mai Banca Angliei a dat publicităţii „un scenariu ilustrativ”, potrivit căruia PIB-ul Regatului Unit se va contracta cu 14% în 2020, urmând să îşi revină cu un avans de 9% în 2021. Săptămâna trecută, oficialii au previzionat că economia britanică se va contracta mai puţin în acest an, cu 9,5% – cea mai slabă performanţă din ultimii 99 de ani – dar sub declinul de 14% estimat în mai.

Continue Reading

SUA

COVID-19: SUA au încheiat un al șaselea contract pentru achiziția a 100 milioane de doze de vaccin

Published

on

© White House/ Flickr

Președintele SUA Donald Trump a anunțat, marți, că guvernul american va cumpăra 100 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19 de la compania de biotehnologie Moderna care dezvoltă un vaccin aflat în prezent în etapa finală a testelor clinice pe oameni, potrivit France Presse, preluat de Agerpres.

Moderna a declarat separat că acordul pentru achiziționarea vaccinului dezvoltat de ei, mRNA-1273, valorează 1,53 miliarde de dolari și va oferi guvernului federal opțiunea de a achiziționa până la 400 de milioane de doze suplimentare. SUA au investit deja 955 milioane dolari în dezvoltarea vaccinurilor Moderna, ducând investiția totală la 2,48 miliarde de dolari. De altfel, Nicio altă companie sau grup farmaceutic nu a primit atâţia bani din partea Washingtonului în cursa pentru vaccinuri.

„Investim în dezvoltarea și fabricarea primelor șase vaccinuri candidat pentru a asigura livrarea rapidă. Militarii sunt pregătiți să plece, ei sunt gata să livreze un vaccin americanilor de îndată ce va fi aprobat în totalitate de către FDA (Autoritatea de reglementare a alimentelor și medicamentelor) și suntem foarte aproape de această aprobare “, a declarat Trump în timpul unei conferințe de presă, relatează CNBC.

Vaccinul contra coronavirusului se află în etapa finală a testelor clinice care îi vor testa eficacitatea și siguranța pe 30.000 de oameni. Compania din Massachusetts a declarat anterior că așteaptă rezultate pozitive începând din octombrie.

Guvernul a cumpărat anterior 100 milioane de doze de la fiecare dintre următoarele companii: Johnson şi Johnson, Novavax, Pfizer şi Sanofi, şi 300 milioane de doze AstraZeneca, adică un total de 800 milioane de doze până în prezent. Astfel, cheltuielile administraţiei Trump reprezintă cel puţin 10,9 miliarde de dolari pentru dezvoltarea şi producţia de vaccinuri. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending