Connect with us

INTERNAȚIONAL

Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, ,,profund preocupat” de abrogarea recursului compensatoriu în absența unei propuneri care să satisfacă cerinţele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului

Published

on

© Council of Europe/ Twitter

Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei (CoE) îşi exprimă ,,profunda preocupare” faţă de faptul că la 4 decembrie Parlamentul României a decis într-un ,,timp foarte scurt” să adopte proiectul privind abrogarea recursului compensatoriu, fără a oferi în acelaşi timp o altă modalitate de compensare care să îndeplinească cerinţele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, potrivit unui comunicat al instituției remis caleaeuropeana.ro. 

Comunicatul a venit pe fondul reuniunii sale din această săptămână, la care s-a discutat între altele supravegherea executării unor decizii ale CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului), inclusiv în cazul Rezmiveş şi alţii şi Brăgădireanu împotriva României, în care reclamanţii s-au plâns în special de condiţiile de detenţie în diferite unităţi penitenciare sau centre de reţinere şi arestare preventivă ale poliţiei.

Adjuncții miniștrilor din statele membre au salutat participarea ministrului justiției din România, Cătălin Predoiu, la întâlnire și schimbul constructiv de opinii cu acesta, în același timp reamintind problemele structurale  ale supraaglomerării și condițiilor inumane și degradante de detenție în închisori și centrele de detenție ale poliției din România și, de asemenea, progresele importante deja realizate, în special în reducerea supraaglomerării.

Cu toate acestea, ei și-au exprimat ,, îngrijorarea profundă” cu privire la faptul că, la 4 decembrie 2019, Parlamentul a decis, în scurt timp, să înainteze o inițiativă parlamentară care să conducă la abrograrea recursului compensatoriu măsură care oferă compensații sub forma reducerilor de pedeapsă persoanelor reținute în condiții inumane, fără să asigure, în același timp, orice altă cale de reparație capabilă să îndeplinească cerințele Convenției, în special articolele 13 și 46.

Subliniind caracterul extraordinar al celor mai recente schimbări, Comitetul de Miniștri a luat act de explicațiile oferite de Cătălin Predoiu cu privire la efectele contraproductive ale sistemului anterior de căi de atac și a salutat angajamentul luat în numele Guvernului României de a pregăti de urgență și de a prezenta Comitetului un nou plan de acțiune cuprinzător care să includă şi măsuri de consolidare ,,urgentă” a serviciilor de probaţiune şi, în general, de reglementare a cauzelor de bază ale ,,problemelor serioase” aflate la originea cazurilor discutate.

Este de importanţă “extremă”, mai subliniază Comitetul, includerea în acest plan de acțiune a unor măsuri urgente pentru instituirea unui nou sistem de căi de atac conform Convenției, cu efect retroactiv, care să acopere toate cauzele similare pendinte în fața Curții Europene și care pot fi introduse în fața Curții.

Cătălin Predoiu ar urma să prezinte acest nou plan de acțiune pe 20 martie, în cadrul celei de-a 1369-a reuniuni a Comitetului de Miniștri. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Premierul Boris Johnson a semnat acordul de retragere a Marii Britanii din UE: ”Această semnătură anunță un nou capitol în istoria națiunii noastre”

Published

on

© Boris Johnson/ Facebook

Premierul britanic Boris Johnson a semnat, vineri seară, în numele țării sale, Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, prevăzută pentru 31 ianuarie, atunci când Marea Britanie va deveni primul stat membru din istorie care părăsește UE.

Johnson, considerat un artizan politic al Brexit-ului, a marcat momentul semnării Acordului printr-o serie de postări pe Facebook și pe Twitter, salutând “un nou capitol din istoria” ţării sale.

Am semnat astăzi Acordul de Retragere pentru ca Regatul Unit să părăsească UE la 31 ianuarie, onorând mandatul democratic al poporului britanic. Această semnătură anunță un nou capitol în istoria națiunii noastre”, a scris Johnson.

Semnarea acordului de către Boris Johnson vine după ce tot vineri, în cursul dimineții, președintele Consiliului European, Charles Michel, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au semnat, în prezența negociatorului-șef Michel Barnier, acordul privind Brexit, pentru a permite ratificarea acestuia de către Parlamentul European.

După trei ani de criză politică în Regatul Unit, dar și în negocierile cu UE, după referendumul din 2016, Brexitul trebuie acum să fie ratificat de Parlamentul European, miercurea viitoare, pe 28 ianuarie, înainte de a putea intra oficial în vigoare pe 31 ianuarie, la miezul nopții. La 1 februarie 2020, Marea Britanie va deveni primul stat membru care se retrage din UE.

Semnarea acestui acord, negociat în forma sa finală în luna octombrie de premierul Boris Johnson cu Comisia Europeană, a fost posibilă după ce Regina Elisabeta a II-a şi-a dat joi consimţământul pentru textul care reglementează modalităţile separării după 47 de ani de apartenenţă a Marii Britanii la UE.

Textul a fost anterior adoptat definitiv miercuri seara de către Parlamentul britanic, după o procedură complexă.

Parlamentul European va fi ultima instituție care se va pronunţa cu privire la acord. Eurodeputaţii membri ai Comisiei pentru afaceri constituţionale au recomandat joi seara cu o foarte largă majoritate de 23 de voturi aprobarea textului în sesiune plenară la 29 ianuarie. Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale UE îl vor aproba a doua zi în scris, iar aceasta va fi ultima etapă a procedurii.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

UE și alte 16 state membre ale OMC, acord pentru înființarea unui organism pentru soluționarea litigiilor comerciale paralel Organului de Apel blocat de SUA

Published

on

© International Trade Department of the EU/Twitter

Uniunea Europeană și miniștrii din 16 state membre ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) au convenit, vineri, la Davos, să dezvolte un aranjament instituțional paralel care să le permită să analizeze apelurile de soluționare a litigiilor în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), fără participarea Statelor Unite, potrivit unui comunicat de presă

UE discută de ceva vreme înființarea unei noi instanțe de soluționare a litigiilor fără SUA. Susținătorii planului consideră că președintele SUA, Donald Trump, nu le-a lăsat de ales, deoarece administrația a blocat numirea judecătorilor în Organul de Apel al OMC, în 2017, lipsind statele de un forum în care să-și rezolve disputele comerciale. 

Potrivit comisarului european pentru comerț, Phil Hogan, această declarație atestă importanța ridicată pe care UE și membrii OMC o acordă păstrării unui proces de soluționare a litigiilor în două etape în chestiunile comerciale ale OMC.

„Acordul de arbitraj stabilit între mai multe părți va garanta că membrii OMC participanți vor continua să aibă acces la un sistem de soluționare a litigiilor obligatoriu, imparțial și de înaltă calitate”, a explicat comisarul european, care a subliniat că „aceasta rămâne o măsură de urgență necesară din cauza paraliziei Organului de Apel al OMC”.

Acordul provizoriu multipartit se va baza pe articolul 25 din Înțelegerea OMC privind soluționarea litigiilor (DSU). Acesta va asigura că membrii OMC participanți (Australia, Brazilia, Canada, China, Chile, Columbia, Costa Rica, Uniunea Europeană, Guatemala, Republica Coreea, Mexic, Noua Zeelandă, Norvegia, Panama, Singapore, Elveția și Uruguay) vor avea parte de un proces eficient  de soluționare a litigiilor în potențialele litigii comerciale dintre aceștia.

Acordul este o măsură de urgență și se va aplica numai până când Organul de Apel al OMC devine din nou operațional. UE consideră că un organ de apel independent și imparțial, care oferă garanțiile necesare privind hotărârile de cea mai înaltă calitate, trebuie să fie în continuare una dintre caracteristicile esențiale ale sistemului de soluționare a litigiilor OMC.

Continue Reading

NATO

MApN anunță că Forțele Terestre Române vor lua parte la Defender Europe 20, cel mai mare exercițiu militar organizat de SUA în Europa în ultimii 25 de ani

Published

on

© NATO/ Flickr

Forțele terestre ale Armatei României vor lua parte, anul acesta, la Defender Europe 20, cel mai mare exerciţiu militar desfăşurat de Statele Unite în Europa în ultimul sfert de secol și pentru care forțele americane au început joi pregătirile.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale, pentru anul 2020, structurile celei mai numeroase categorii de forţe din Armata României vor rămâne angajate în importante evenimente de instrucţie, în context multinaţional şi întrunit, la exerciţii naţionale şi în afara spaţiului naţional.

”Forţele terestre vor fi implicate şi în exerciţiul Defender Europe 20, ca parte a Operațiunii Atlantic Resolve”, se arată în comunicatul citat.

Armata americană a început joi pregătirile pentru Defender Europe 20, cel mai mare exerciţiu militar desfăşurat de Statele Unite în Europa în ultimii 25 de ani, la care vor participa peste 28.000 de militari americani, a anunțat Ambasada SUA la București într-o postare pe pagina sa de socializare, însoțită de un infografic ce detaliază aspecte.

Exerciţiul va creşte nivelul de pregătire şi mobilitatea forţelor NATO, mai informează misiunea diplomatică.

Defender Europe 20 va spori pregătirea și interoperabilitatea strategică prin exercitarea capacității militare a Statelor Unite de a implementa rapid o forță și echipamente credibile de luptă din Statele Unite către Europa. 

Potrivit EUCOM, Defender Europe confirmă faptul că angajamentul SUA față de NATO și apărarea Europei rămâne neclintit.

Exercițiul comun de pregătire multinațională este programat să se desfășoare din aprilie până în mai 2020, cu mișcări de personal și echipamente care se desfășoară în perioada februarie – iulie 2020. 

Celor 20.000 de militari americani – dintre care 12.250 activi, 7.000 din partea Gărzii Naționale și 750 în rezervă – li se vor alătura aproximativ 9.000 de militari SUA staţionaţi în Europa. În total, urmează să participe 37.000 de militari aliaţi. Potrivit unui comunicat al MApN, forţele terestre ale Armatei Românei vor fi implicate în acest exercițiu militar.

Exerciţiile vor avea loc în 10 state diferite, dar cele mai importante dintre ele se vor desfăşura în Germania şi Polonia. În total, vor fi desfășurate 20.000 de echipamente militare.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending