Connect with us

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Comitetul European al Regiunilor: Emil Boc a prezentat Clujul ca model de bune practici în inovare și IT și a fost numit raportor în domeniul educațional

Published

on

© Partidul Național Liberal/ Facebook

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a prezentat joi, în Comisia SEDEC din cadrul Comitetului European al Regiuni, orașul pe care îl administrează drept model de bună practică în domeniul inovării și IT.

“Am participat astăzi la cea de-a 4-a întâlnire a comisiei SEDEC, organizată în cadrul Comitetului Regiunilor. În acest context, am prezentat Clujul ca model de bune practici în ceea ce privește procesul de colaborare în ecosistemul local de inovare”, a scris Boc, pe pagina sa de Facebook.

Proaspăt reales pentru un al cincilea mandat de edil, Emil Boc a fost numit raportor pentru un dosar privind domeniul educațional, acesta fiind cel de-al doilea dosar pe îl coordonează în cadrul Comitetului European al Regiunilor în Comisia SEDEC, după cel care viza problema “Brain Drain” (“Exodul creierelor”).

“Le mulțumesc colegilor din Comisie pentru încredere! Am subliniat în acest cadru că în ultimii ani, actorii din oraș – reprezentanții mediului universitar, privat, sectorul ONG și administrația publică alături de cetățeni – au început să lucreze împreună pentru a asigura un mediu propice pentru dezvoltarea bazată pe știință, pe tot ceea ce domeniul educațional al Clujului poate oferi, pe tehnologie, participare și inovare – într-un cuvânt – pe avantajele competitive ale orașului. Obiectivul este dezvoltarea ecosistemului local de inovare la care toți sunt încurajați să contribuie”, a continuat Boc.

“Modelul de la Cluj – pe care îl denumim „city as a platform – orașul ca platformă”- unde fiecare poate contribui la dezvoltarea sustenabilă a orașului poate fi replicat și în alte orașe din țară și din Uniunea Europeană. Inițative precum „City Science Initiative” sau „Global Startup City Partnership” vor ajuta Clujul să se conecteze cu alte orașe europene și astfel să experimenteze noi perspective de abordare a provocărilor viitorului. În cadrul intervenției pe care am avut-o, am punctat câteva elemente cheie pe care orașele europene trebuie să le urmărească pentru a atinge obiectivele Horizon 2020 – ecosistemele locale bine dezvoltate sunt fundamentale pentru a obține rezultate concrete”, a explicat el.

Anul acesta, municipiul Cluj-Napoca s-a aflat între ultimele șase orașe finaliste pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării, alături de orașe precum Leuven, Valencia sau Viena, primarul Emil Boc afirmând că orașul pe care îl administrează face parte din “hexagonul inovării europene”. Pentru această calitate, municipalitatea va primi 100.000 de euro de la Comisia Europeană.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Primarii Atenei și Varșoviei punctează nevoia fructificării crizei COVID-19 prin dezvoltarea durabilă a orașelor cu ajutorul finanțării directe în vederea finalizării proiectelor concrete din teren

Published

on

© EPP Group in the European Committee of the Regions/ Facebook

Primarii Atenei și Varșoviei, Kostas Bakoyannis, respectiv Rafał Trzaskowski, evocă nevoia de a fructifica acestă criză prin transformarea orașelor cu ajutorul finanțării directe în vederea finalizării proiectelor concrete din teren și sprijinirii Uniunii Europene în atingerea obiectivelor cuprinse în Pactul verde european.

În cadrul unei dezbateri intitulate ”Reînnoirea urbană: rolul orașelor europene în viitorul nostru”, organizată de Centrul de studii europene Wilfied Martens, Kostas Bakoyannis, primarul Atenei a punctat că orașele reprezintă nucleul culturii umane, aducând împreună oamenii. ”Avem o oportunitate unică în viață în are putem să ne redresăm. S-au întâmplat multe și avem ocazia de a transforma orașele”, a precizat edilul.

Bakoyannis a reamintit că autoritățile locale și regionale sunt cele care implementează 70% din legislația UE, reprezintă 1/2 din ocuparea forței de muncă, 1/3 din cheltuielile publice și 2/3 din investiții. În acest sens, primarul Atenei a făcut trimitere la trei aspecte esențiale care trebuie abordate, în viziunea sa, atunci când vine vorba despre viitorul orașelor: 1) democrație, drepturi, responsabilitate și fapte; 2) mediul înconjurător; și 3) politica de integrare, incluziune și perspectivă pentru orașe echitabile. El a adăugat că acum este momentul pentru a împărtăși experiențe și pentru a învăța unii de la alții.

Bakoyannis a vorbit și despre guvernarea pe mai multe niveluri. El a spus că politica bidimensională nu are viitor și că autoritățile locale și regionale (ALR) care se bucură de cea mai mare încredere din partea cetățenilor trebuie să fie implicate pe deplin în luarea deciziilor. El s-a referit la grupul la nivel înalt privind democrația înființat de Comitetul European al Regiunilor, care va fi prezidat de Herman van Rompuy. ”Avem un sistem democratic unic în UE. CoR îl consideră <<casa europeană a democrației>>. Autoritățile locale și regionale sunt fundamentele sale și trebuie să fie pe deplin angajate”, a completat primatul Atenei.

La rândul său, primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, a precizat că familia popularilor europeni trebuie să exploateze potențialul orașelor, făcând în aces sens apel la o cooperare mai strânsă. El a cerut o mobilizare mai mare din partea primarilor PPE astfel încât vocea lor să fie mai bine auzită.

”Orașele vor juca din nou un rol important în viața cetățenilor (…). Trebuie să ne gândim la schimbările pe care această pandemie le-a produs în viețile noastre. Trebuie să ne adaptăm și să ne asigurăm că orașele vor rămâne centrele vieții socio-culturale și dezvoltării economice. Trebuie să colaborăm cu cetățenii noștri pentru a avea o redresare rapidă”, a completat Trzaskowski.

Făcând referire la redresarea durabilă, primarul Varșoviei a punctat că orașele sunt cei mai mari poluatori.

În acest context, Trzaskowski a subliniat nevoia ”finanțării directe din partea Uniunii Europene pentru a finaliza proiectele care dau rezultate”.

Continue Reading

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Comitetul European al Regiunilor: Emil Boc a prezentat raportul privind Spațiul European al Educației 2025, “cheia pentru a crea o Europă unită”

Published

on

© EPP Group CoR/ Twitter

Primarul Municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a prezentat miercuri în Comisia SEDEC (Comisia pentru Politica Socială, Educație, Ocuparea Forței de muncă, Cercetare și Cultură) din Comitetul European al Regiunilor raportul cu privire la Spațiul European al Educației.

Boc, care este membru al CoR din 2019, a fost numit raportor cu privire la Spațiul European al Educației pe care Uniunea Europeană își propune să-l realizeze până în 2025.

“Am reiterat, cu această ocazie, importanța primordială a educației în ecuația viitorului Europei. Spațiul European al Educației (European Education Area) este cheia pentru slujbe mai bune și mai bine plătite în Uniunea Europeană, pentru tranziția verde și digitală pe care toate orașele ar trebui să o adopte, dar și pentru a potența identitatea Europeană, pentru a crește toleranța cetățenilor europeni și pentru a crea o Europă unită“, a afirmat Boc, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, utilizarea fondurilor europene, stabilirea unor indicatori educaționali măsurabili precum colaborarea între nivelul european, pe de o parte, și nivelul național /local, pe de altă parte, sunt factori esențiali în vederea realizării Spațiului European al Educației.

“Educația reprezintă elementul cheie pentru consolidarea unei societăți democratice, pentru combaterea intoleranței și a atitudinilor extremiste”, a mai indicat Boc.

EEA(European Education Area) se va dezvolta pe marginea a șase dimensiuni, care reprezintă viziunea Uniunii Europene pentru viitorul educației: – Calitate în educație și formare; – Incluziunea și egalitatea de gen; – Tranziția verde și digitală; – Profesori și formatori; – Educație superioară; – Dimensiunea geopolitică.

“Această inițiativă urmărește creșterea calității procesului educațional și atingerea unor obiective cheie precum: consolidarea rezultatelor educaționale, promovarea valorilor comune și facilitarea recunoașterii reciproce peste granițe a diplomelor obținute de elevii și studenții europeni. Cred cu tărie că pentru a avea cu adevărat succes, European Education Area are nevoie de sprijin mai ales la nivel european și local, și sigur, regional și național, în spiritul principiului subsidiarității. În acest sens, fondurile sunt esențiale și este necesar ca toate instituțiile să își sincronizeze eforturile pentru a dezvolta dimensiunea educației la nivel european”, a mai explicat Emil Boc.

Comisia Europeană a adoptat la 30 septembrie două inițiative care vor consolida contribuția educației și formării la redresarea UE în urma crizei provocate de coronavirus și vor sprijini construirea unei Europe verzi și digitale.

Creionând o viziune asupra Spațiului european al educației care va prinde formă până în 2025, Comisia a propus noi inițiative, mai multe investiții și o cooperare mai strânsă între statele membre pentru a-i ajuta pe toți europenii, de toate vârstele, să beneficieze de oferta bogată pusă la dispoziție de UE în materie de educație și formare.

Comisia a adoptat, de asemenea, un nou Plan de acțiune pentru educația digitală, care reflectă învățămintele desprinse din criza provocată de coronavirus și schițează planul unui ecosistem educațional digital de înaltă performanță, cu competențe digitale dezvoltate pentru transformarea digitală.

Comunicarea privind Spațiul european al educației prezintă modalitățile prin care cooperarea poate îmbogăți și mai mult calitatea, caracterul incluziv și dimensiunea digitală și ecologică a sistemelor educaționale ale statelor membre. Documentul prezintă acțiunile prin care statele membre pot crea un Spațiu european al educației bazat pe libertatea celor care studiază și a cadrelor didactice de a învăța și de a lucra pe întregul continent și pe libertatea instituțiilor de învățământ de a se asocia între ele în Europa și dincolo de granițele acesteia.

Continue Reading

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Markku Markkula, membru al CoR, face apel la colaborare între regiuni și orașe pentru ”a învăța unii de la alții”: Trebuie să împărtășim propunerile privind utilizarea fondurilor europene. Europa se construiește de jos în sus

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Majoritatea regiunilor și municipalităților din Europa sunt pregătite să folosească fondurile alocate prin Mecanismul de redresare și reziliență în valoare de 672,5 miliarde de euro și este nevoie să împărtășim propunerile privind folosirea acestor bani, învățând unii de la alții, a transmis Markku Markkula, membru al Comitetului European al Regiunilor (Comisia SEDEC și Comisia ENVE), președintele regiunii Helsinki și președintele Consiliului orașului Espoo și fost președinte al CoR în cadrul evenimentului organizat miercuri de Grupul PPE din cadrul Comitetului European al Regiunilor.

”Majoritatea regiunilor, municipalităților din Europa sunt pregătite să folosească fondurile alocate prin această facilitate de redresare și reziliență. Fiecare stat membru trebuie să își adopte propriul plan național de redresare și reziliență, să decidă care vor fi principalele măsuri finanțabile prin acest instrument. (…) Trebuie să definim acum valorile pe care le vrem reprezentate în viitor, trebuie să ne afirmăm pe plan local angajamentul pe care statele membre și l-au asumat în lupta împtoriva COVID-19 și același angajament trebuie pus la lucru și în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice. Trebuie să se vadă dinspre cetățeni că atunci când pui împreună cele mai bune practici europene cu un plan concret pe plan local, atunci nu poate să iasă decât ceva bun. Suntem gata să împărtășim cu prietenii noștri propunerile pe care le-am formulat pentru utilizarea fondurilor europene care sperăm să ajungă cât de rapid la noi”, a precizat Markkula în intervenția sa în cadrul evenimentului intitulat “Noua normalitate în viața orașelor”: inovarea și reziliența – instrumente pentru a redresa economia locală în urma impactului COVID-19.

În acest context, fostul președinte al CoR a dat drept exemplu practicile din regiunea sa pentru realizarea planului de redresare și reziliență.

”În regiunea naostră, am avut mai multe reuniuni încă din toamna anului trecut la care au participat și autoritățile locale, și reprezentanți ai mediului economic. Au fost și universități, nu doar companii mari, ci și companii mici, IMM-uri. Am încercat împreună să analizăm cum anume pot fi combinate cel mai bine măsurile prevăzute în planul național astfel încât să existe efecte de sinergie pe care să le exploatăm. Trebuie să facem să colaborăm între noi, cel puțin la nivelul orașelor fruntașe. Cred că există potențialul de a accelera, de a impulsiona lucrurile”, a completat Markku Markkula.

Răspunzând unei întrebări legate de implicarea cetățenilor în elaborarea planului de măsuri pentru punerea în aplicare a planului național de redresare și reziliență, președintele regiunii Helsinki a precizat că ”primul pas concret este ca cetățenii, îndiferent de categoria socială din care fac parte să fie implicați în procesul decizional. Ceea ce facem noi nu este un prerogativ rezervat funcțiionarilor publici. Este importat ca în anumite domenii de interes să existe consultări regulate. Este foarte importat să participe părți interesate din toate domeniile la elaborarea planurilor naționale de redresare”, a mai spus Markku Markkula.

Parlamentul European a aprobat marți Mecanismul de redresare și reziliență, conceput pentru a ajuta țările Uniunii să combată efectele pandemiei de COVID-19.

Regulamentul referitor la obiectivele, finanțarea și normele de accesare ale Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) a fost adoptat cu 582 voturi pentru, 40 împotrivă și 69 abțineri.

Mecanismul de Redresare și Reziliență reprezintă elementul central al Instrumentului Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde de euro convenit de șefii de stat sau de guvern în cadrul summitului din luna iulie a anului trecut alături de bugetul multianual al Uniunii Europene, al cărui cuantum total se ridică la 1.824, 3 miliarde de euro.

Pentru a putea să beneficieze de finanțare, planurile naționale de redresare și reziliență trebuie să se concentreze pe domenii-cheie de politică ale Uniunii: tranziția spre o economie verde, inclusiv biodiversitatea, transformarea digitală, coeziunea economică și competitivitatea, precum și coeziunea socială și teritorială. Sunt eligibile pentru finanțare și planurile care ajută instituțiile să se pregătească pentru crize și să reacționeze la ele. Mai pot fi finanțate politicile pentru copii și tineret, inclusiv pentru învățământ și formarea de competențe.

Fiecare plan trebuie să consacre climei cel puțin 37% din buget, iar acțiunilor din domeniul digital cel puțin 20%. Planurile trebuie să aibă un impact social și economic de durată și să includă reforme cuprinzătoare și un pachet robust de investiții. Ele nu pot prejudicia în mod semnificativ obiectivele de mediu.

Regulamentul mai stipulează că doar statele membre care s-au angajat să respecte statul de drept și valorile fundamentale ale Uniunii pot primi fonduri din MRR.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Președintele Consiliului European se va întâlni cu Maia Sandu la Chișinău în cadrul turneului în trei țări ale Parteneriatului Estic

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Liderii de la Bruxelles, apel la o abordare comună privind certificatele de vaccinare anti-COVID pentru a putea fi implementate digital până la vară: Sunt utile pentru a proteja integritatea Pieței Unice

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi12 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE: Producția vaccinurilor COVID-19 reprezintă astăzi o povocare industrială

MAREA BRITANIE13 hours ago

Ministerul britanic de Interne: Peste 830.000 de români s-au înregistrat pentru a rămâne în Regatul Unit după ce acesta a părăsit Uniunea Europeană

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung în UE va trebui să crească cu 11 milioane de lucrători până în 2030 pentru a gestiona nevoile unei populații în curs de îmbătrânire

S&D13 hours ago

Raportul eurodeputatului Victor Negrescu privind educația digitală a fost aprobat cu o largă majoritate în Comisia pentru Educație din Parlamentul European

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Vom reuși să învingem diabetul dacă vom folosi fondurile alocate prin programele Orizont Europa și EU4Health și dacă vom profita de oportunitățile pe care ni le oferă digitalizarea

Dan Motreanu15 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu atrage atenția că UE s-ar putea confrunta în următorii zece ani cu ”abandonul efectiv a 5 milioane de hectare de teren” agricol: România, printre țările cele mai afectate

RENEW EUROPE15 hours ago

Eurodeputatul Vlad Gheorghe a depus o serie de amendamente prin care solicită ca modificarea kilometrajului la mașini să fie infracțiune pedepsită în toate statele UE

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

ROMÂNIA2 days ago

Valeriu Gheorghiță: România, pe locul 2 în UE la administrarea schemei complete de vaccinare anti-COVID

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Soliditatea PNRR constă în stimularea sinergiilor între măsurile celor șase piloni de reformă și dezvoltare ai Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL4 days ago

Israelul și Egiptul au convenit să construiască un gazoduct offshore pentru a creşte exporturile de gaze naturale lichefiate către Europa

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu i-a transmis omologului slovac intenția României de aprofundare a schimburilor comerciale cu Slovacia și a investițiilor reciproce

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, solicită Comisiei Europene să evalueze centrala nucleară de la Ostrovets pentru a asigura respectarea celor mai înalte standarde internaționale de securitate ecologică și nucleară

ENGLISH2 weeks ago

EPP Local Dialogue: Emil Boc and Markku Markkula pledge their commitment to employing the local innovation potential of their communities to build stronger regional cohesion post-COVID19 pandemic

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Josep Borrell ar fi trebuit să se urce în avion și să plece la Bruxelles când a aflat despre expulzarea diplomaților europeni la Moscova

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Vizita lui Josep Borrell la Moscova este umilitoare pentru UE, pentru standardele democratice pe care trebuie să le apere în lume

Advertisement
Advertisement

Trending