Încrederea este cea mai valoroasă monedă de schimb când vorbim despre redresare, a afirmat în această dimineață președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său online din cadrul ediției anuale a Forumului Economic Mondial. De asemenea, a anunțat că Executivul European va înainta o propunere de lege privind cipurile în februarie.

Aceasta a subliniat faptul că pandemia a demonstrat că democrațiile sunt forma de guvernământ mai puternică, mai rezistentă și mai durabilă.

„În acest an, ca niciodată, încrederea este cea mai valoroasă monedă de schimb atunci când vorbim despre “starea lumii”. Încrederea în știință și în vaccinuri poate face diferența între viață și moarte. Încrederea între țări poate înclina balanța relațiilor internaționale spre cooperare în loc de conflict. Încrederea în societățile funcționale bazate pe statul de drept canalizează niveluri mai ridicate de investiții private pe termen lung, oferind acestor societăți un avantaj față de concurenți. Iar această încredere este, de asemenea, esențială pentru toate ambițiile principale ale Europei. Încrederea este esențială pentru ca cetățenii să îmbrățișeze transformarea ecologică și digitală sau să atragă tinere talente. Ideea este că redresarea – fie că este vorba de Europa sau de întreaga lume – nu poate fi construită decât pe baza încrederii și a încrederii”, a afirmat șefa Comisiei Europene.

În ceea ce privește semiconductorii și cipurile, președinta von der Leyen a subliniat necesitatea de a investi în dezvoltarea, producția și utilizarea acestei tehnologii-cheie:

„Până în 2030, 20% din producția mondială de microcipuri ar trebui să fie în Europa. Nu avem timp de pierdut. Vom propune legea noastră privind cipurile europene la începutul lunii februarie.”

În ceea ce privește energia, ea a subliniat că actuala criză a gazului trebuie să servească, de asemenea, la accelerarea tranziției către energia curată, oferind în același timp predictibilitatea mediului de afaceri și asigurând echitatea socială, și să ofere impulsul de care avem nevoie pentru a ne integra în continuare piața energetică.

„Trebuie să ne asigurăm că nu există insule energetice sau regiuni ale Europei care să fie izolate de rețeaua noastră, să ne concentrăm pe protejarea celor mai afectați și să ne asigurăm că avem furnizorii de încredere de care avem nevoie. Lucrăm la toate aceste aspecte – dar, cel mai important, trebuie să gestionăm cu atenție această tranziție necesară. Iar acest lucru se întoarce la această chestiune centrală a încrederii. Pentru că oamenii trebuie să aibă încredere că tranziția îi va sprijini pe cei mai vulnerabili. Întreprinderile trebuie să aibă încredere că tranziția le va îmbunătăți competitivitatea. Iar investitorii trebuie să aibă încredere că ne vom menține cursul ori de câte ori vor exista hopuri pe drum”, a subliniat Ursula von der Leyen.

În cele din urmă, președinta von der Leyen a vorbit și despre interferența Rusiei în vecinătatea UE, reiterând unitatea transatlantică în jurul contracarării prin sancțiuni de mare amploare acțiunile destabilizatoare ale Moscovei.

„Nu acceptăm încercările Rusiei de a împărți Europa în sfere de influență. Ne reafirmăm solidaritatea cu Ucraina și cu partenerii noștri europeni care sunt amenințați de Rusia. Ne dorim acest dialog. Vrem ca conflictele să fie rezolvate în cadrul organismelor care au fost formate în acest scop. Dar dacă situația se va deteriora, dacă vor exista noi atacuri asupra integrității teritoriale a Ucrainei, vom răspunde cu sancțiuni economice și financiare de mare amploare. Comunitatea transatlantică este fermă în această privință”, a mai spus șefa Comisiei Europene.

Comisia Europeană și autoritățile naționale de protecție a consumatorilor au publicat rezultatele unei verificări a site-urilor web la nivelul UE (”sweep”) privind review-urilor online ale consumatorilor.

Sub coordonarea Comisiei, autoritățile din 26 de state membre, Islanda și Norvegia au verificat 223 de site-uri web importante pentru a detecta comentarii înșelătoare ale consumatorilor.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, aproape două treimi dintre magazinele online, piețele, site-urile de rezervări, motoarele de căutare și site-urile de servicii de comparare analizate au stârnit îndoieli cu privire la fiabilitatea review-urilor: În 144 din cele 223 de site-uri web verificate, autoritățile nu au putut confirma faptul că acești comercianți făceau suficiente eforturi pentru a se asigura că review-urile sunt autentice, și anume că au fost postate de consumatori care au utilizat efectiv produsul sau serviciul pe care l-au recenzat.

”Consumatorii se bazează foarte des pe review-urile online atunci când fac cumpărături sau rezervări online. Nu vreau ca aceștia să fie păcăliți. Vreau ca aceștia să poată interacționa într-un mediu de încredere. Insist asupra unui aspect specific: companiile online trebuie să le ofere consumatorilor informații clare și vizibile privind fiabilitatea acestor review-uri. Rezultatele de astăzi reprezintă un apel clar la acțiune. Ne vom asigura că legislația UE este respectată”, a transmis comisarul european pentru justiție, Didier Reynders.

Alte constatări ale analizei site-urilor web privind review-uri online:

• 104 din cele 223 de site-uri web examinate nu informează consumatorii cu privire la modul în care sunt colectate și prelucrate review-urile. Doar 84 de site-uri web pun astfel de informații la dispoziția consumatorilor chiar pe pagina de review-uri, în timp ce restul le menționează cu ”litere mici”, de exemplu în termenii și condițiile legale;
• 118 site-uri web nu conțineau informații despre modul în care sunt prevenite review-urile false. În aceste cazuri, consumatorii nu au nicio posibilitate de a verifica dacă review-urile au fost scrise de consumatori care au utilizat efectiv produsul sau serviciul respectiv;
• 176 de site-uri web nu menționează dacă review-urile date în urma unor stimulente (de exemplu, cele care rezultă dintr-o recompensă monetară) sunt interzise prin politicile lor interne sau, în caz contrar, cum se asigură că sunt marcate corespunzător. 

Autoritățile de protecție a consumatorilor au ajuns la concluzia că cel puțin 55% dintre site-urile verificate ar putea încălca Directiva privind practicile comerciale neloiale, care prevede că informațiile veridice trebuie prezentate consumatorilor pentru a le permite să facă o alegere în cunoștință de cauză. 

Autoritățile naționale vor contacta comercianții în cauză pentru a opera modificările necesare pe site-urile lor web și, dacă este necesar, vor iniția acțiuni de punere în aplicare în conformitate cu procedurile lor naționale. Comisia va continua să colaboreze cu Rețeaua CPC cu privire la această problemă importantă și va sprijini autoritățile naționale în acțiunile lor de aplicare a legii.

Comisia Europeană a publicat  joi, 20 ianuarie, rezultatele anchetei sale sectoriale în domeniul concurenței privind internetul obiectelor destinat consumatorilor (IoT). Raportul final și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește identifică potențialele preocupări în materie de concurență pe piețele în creștere rapidă ale produselor și serviciilor legate de internetul obiectelor din Uniunea Europeană.

„Sectorul internetului obiectelor destinat consumatorilor devine tot mai mult parte din viața noastră de zi cu zi. Constatările finale ale anchetei noastre sectoriale confirmă preocupările identificate în raportul preliminar. Aceasta este o piață cu bariere mari la intrare, cu puțini actori integrați pe verticală și cu preocupări legate de accesul la date, interoperabilitate sau practici de exclusivitate, printre altele. Suntem încrezători că rezultatele anchetei sectoriale vor oferi orientări cu privire la viitoarea activitate de asigurare a respectării legislației și de reglementare a Comisiei. Sperăm, de asemenea, că aceasta va stimula întreprinderile să abordeze în mod proactiv aceste preocupări”, a transmis vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței. 

Documentele publicate joi  prezintă constatările Comisiei, care țin seama de observațiile primite în cadrul consultării publice cu privire la raportul preliminar din iunie 2021 și confirmă concluziile raportului preliminar publicat în iunie 2021. Observațiile includ contribuții din partea părților interesate, cum ar fi principalii actori ai internetului obiectelor destinat consumatorilor, producătorii de dispozitive inteligente, furnizorii de servicii de conținut creativ, asociațiile sau operatorii de telecomunicații, informează comunicatul oficial. 

Principalele constatări ale anchetei sectoriale privind internetul obiectelor destinat consumatorilor se referă la următoarele elemente, menționate și în raportul preliminar:

• caracteristicile produselor și serviciilor legate de internetul obiectelor destinat consumatorilor,
• caracteristicile concurenței pe aceste piețe,
• principalele domenii de preocupări potențiale exprimate de părțile interesate în legătură cu funcționarea actuală a piețelor internetului obiectelor destinat consumatorilor, precum și cu perspectivele de viitor.

Caracteristicile produselor și serviciilor legate de internetul obiectelor destinat consumatorilor

Constatările anchetei sectoriale indică faptul că internetul obiectelor destinat consumatorilor crește rapid și devine tot mai mult o parte a vieții noastre de zi cu zi. În plus, există o tendință de creștere a disponibilității asistenților vocali ca interfețe pentru utilizatori, care permit interacțiunea cu alte dispozitive inteligente și servicii legate de internetul obiectelor destinat consumatorilor.

Caracteristicile concurenței pe piețele produselor și serviciilor legate de internetul obiectelor destinat consumatorilor

Majoritatea părților interesate care au participat la ancheta sectorială indică faptul că unul dintre principalele obstacole în calea intrării pe piață sau a extinderii în acest sector este costul investițiilor în tehnologie, care sunt foarte ridicate pe piața asistenților vocali.

O altă barieră importantă în ceea ce privește intrarea pe piață este situația concurențială, un număr mare de părți interesate raportând dificultăți în a concura cu întreprinderi integrate pe verticală care și-au construit propriile ecosisteme în cadrul sectorului internetului obiectelor destinat consumatorilor și în afara acestuia (de exemplu, Google, Amazon sau Apple). Întrucât acești actori furnizează sistemele de operare a dispozitivelor inteligente și mobile cel mai des utilizate, precum și principalii asistenți vocali, ei determină procesele de integrare a dispozitivelor și serviciilor inteligente într-un sistem de internet al obiectelor destinat consumatorilor.

Părțile interesate și-au exprimat îngrijorarea cu privire la următoarele domenii:

1. Anumite practici de exclusivitate și de legare în legătură cu asistenții vocali, precum și practici care limitează posibilitatea de a utiliza asistenți vocali diferiți pentru același dispozitiv inteligent.
2. Poziția asistenților vocali și a sistemelor de operare a dispozitivelor inteligente în calitate de intermediari între utilizatori, pe de o parte, și dispozitivele inteligente sau serviciile legate de internetul obiectelor destinat consumatorilor, pe de altă parte. Această poziție, combinată cu rolul lor cheie în generarea și colectarea datelor, le-ar permite să controleze relațiile cu utilizatorii. În acest context, părțile interesate și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la facilitatea descoperirii și la vizibilitatea serviciilor lor legate de internetul obiectelor destinat consumatorilor.
3. Accesul extins al furnizorilor de asistenți vocali la date, inclusiv la informații privind interacțiunile utilizatorilor cu dispozitive inteligente ale terților și cu servicii legate de internetul obiectelor destinat consumatorilor. Părțile interesate consideră că accesul la volume mari de date și acumularea unor cantități mari de date le permit furnizorilor de asistență vocală să își îmbunătățească poziția pe piață și să își exercite mai ușor influența pe piețele adiacente.
4. Lipsa de interoperabilitate în sectorul internetului obiectelor destinat consumatorilor, din cauza prevalenței tehnologiei brevetate, care conduce uneori la crearea unor „standarde de facto”. În special, se pare că un număr de furnizori de asistenți vocali și de sisteme de operare controlează în mod unilateral procesele de interoperabilitate și de integrare și sunt capabili să limiteze funcționalitățile dispozitivelor inteligente și ale serviciilor legate de internetul obiectelor destinat consumatorilor ale terților, în raport cu propriile lor dispozitive și servicii.

Potrivit raportului, statele membre UE  cu cea mai mare disponibilitate privind internetul obiectelor destinat consumatorilor  sunt Germania (77 %), Franța (73%), Spania și Italia (70% fiecare).

© European Commission

Acțiuni întreprinse în urma anchetei sectoriale

Informațiile colectate în contextul anchetei sectoriale privind internetul obiectelor destinat consumatorilor vor oferi orientări pentru activitatea viitoare a Comisiei în materie de asigurare a respectării normelor și de reglementare. Orice măsură de asigurare a respectării normelor în materie de concurență în urma anchetei sectoriale ar trebui să se bazeze pe o evaluare de la caz la caz. În plus, concluziile care decurg din ancheta sectorială vor sta la baza activității viitoare a Comisiei de punere în aplicare a strategiei sale digitale. Mai precis, constatările acestei anchete sectoriale vor contribui, de asemenea, la dezbaterea legislativă în curs privind propunerea Comisiei referitoare la Actul legislativ privind piețele digitale.

În plus, anchetele sectoriale de acest tip pot stimula întreprinderile să își revizuiască practicile comerciale. În acest context, Comisia ia act de recenta revizuire de către Amazon a unora dintre condițiile dintre întreprinderi aplicabile serviciilor sale automate și inteligente de reînnoire a comenzilor de produse.

Ancheta sectorială privind internetul obiectelor destinat consumatorilor a fost lansată la 16 iulie 2020, ca parte a strategiei digitale a Comisiei și ca urmare a unui anunț inclus în Comunicarea Comisiei intitulată „Conturarea viitorului digital al Europei”. În iunie 2021, Comisia a publicat raportul preliminar în care sunt prezentate constatările sale inițiale. În cursul anchetei, Comisia a colectat informații de la peste 200 de întreprinderi de diferite dimensiuni, care își desfășoară activitatea pe piețele de produse și servicii legate de internetul obiectelor destinat consumatorilor și al căror sediu se află în Europa, Asia și Statele Unite. În plus, aceste societăți au partajat cu Comisia peste 1 000 de acorduri. Comisia a primit, de asemenea, 26 de contribuții de la părțile interesate în timpul consultării publice privind raportul preliminar.