Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comitetul European al Regiunilor și Comisia Europeană vor dezvolta proiecte comune pentru a promova valorile UE în școli

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Servic

Comitetul European al Regiunilor (CoR) și Comisia Europeană vor dezvolta proiecte comune pentru a sprijini predarea valorilor UE în școli, cu ajutorul autorităților regionale și locale și pe bază de voluntariat, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro

În cadrul unei dezbateri în plen cu Margaritis Schinas, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viaţă european, liderii regionali și locali au subliniat că sistemele de învățământ ar trebui să respecte și să promoveze pe deplin libertatea, egalitatea, toleranța și nediscriminarea. De asemenea, aceștia au subliniat că învățarea despre Uniunea Europeană, valorile sale, patrimoniul cultural și diversitatea sa este vitală și trebuie oferită în toate comunitățile, pentru toate vârstele și pentru fiecare cetățean al UE. 

„Îi mulțumesc vicepreședintelui Schinas pentru excelenta dezbatere privind modul în care putem promova valorile noastre europene prin educație și cultură. Este responsabilitatea noastră – în calitate de părinți și lideri – să oferim tinerelor noastre generații instrumentele necesare pentru a înțelege că UE a făcut posibilă pacea și unitatea de astăzi. Împreună cu acesta și cu comisarul Gabriel, dorim să lansăm un proiect pilot pentru a promova valorile noastre europene comune în sălile de clasă. Acest lucru se va face pe bază de voluntariat și cu respectarea deplină a subsidiarității, folosind în același timp impulsul Conferinței privind Viitorul Europei”, a transmis președintele CoR, Apostolos Tzitzikostas. 

„În interiorul și în afara Uniunii Europene, stilul nostru de viață european este pus la îndoială. Avem nevoie ca toți cei care militează pentru respectarea demnității umane, într-o societate în care prevalează pluralismul, nediscriminarea, toleranța, justiția, solidaritatea și egalitatea să vorbească și să acționeze. Mă bucur că, împreună cu Comitetul European al Regiunilor Comisia Europeană își va uni forțele și va face apel la regiunile și orașele din întreaga Uniune să își ia angajamente pentru dezvoltarea școlilor europene. Trebuie să le dăm tinerilor noștri posibilitatea de a înțelege valorile noastre comune, istoria noastră, moștenirea culturală și importanța diversității și a pluralismului pentru stilul nostru de viață european”, a declarat Margaritis Schinas, vicepreşedintele Comisiei Europene.

Mai mult, Anne Karjalainen, președinta Comisiei SEDEC a subliniat că inacțiunea la nivel european în ceea ce privește încălcarea valorilor europene subminează proiectul european, aceste valori ar trebui să fie apărate și cultivate în mod semnificativ de către toate sistemele educaționale europene, de la învățământul preșcolar la cel universitar și profesional. „Comitetul European al Regiunilor poate fi un aliat puternic în acest demers”, a adăugat aceasta. 

În timpul dezbaterii, reprezentanții locali și regionali și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la noua lege a Ungariei care interzice ”promovarea” homosexualității în rândul tinerilor. Comitetul European al Regiunilor își va adopta în octombrie poziția cu privire la Strategia Comisiei Europene privind egalitatea LGBTIQ. Acesta subliniază rolul educației sexuale universale în combaterea stereotipurilor și a discriminării și în promovarea diversității.

Planul de acțiune comun semnat în noiembrie 2020 între CoR și comisarului Mariya Gabriel stabilește obiectivul de a promova împreună valorile, identitățile și cetățenia europeană prin intermediul educației și culturii la nivel regional și local. Concret, acest lucru ar putea însemna dezvoltarea unor materiale didactice inovatoare privind valorile europene și diversitatea europeană, dezvoltarea campaniilor educaționale.

În 2018, CoR a adoptat un aviz pe tema Consolidarea identității europene prin educație și cultură, prin care recomandă promovarea învățării limbilor străine de la o vârstă fragedă și familiarizarea elevilor cu patrimoniul cultural european, cu istoria europeană și cu procesele de integrare europeană.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, reverență pentru ”medici, infirmiere și întreg personalul spitalicesc” din România: Vă mulțumesc pentru profesionalismul și dedicarea de care ați dat dovadă

Published

on

© captură video/ EBS

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a mulțumit și felicitat pe ”medici, infirmiere și întreg personalul spitalicesc” de la Spitalul Universitar de Urgență București pentru ”profesionalismul și dedicarea de care ați dat dovadă”, într-un gest de reverență față de toți medicii din România.

”A fost impresionant să văd ce ați realizat, dar și planurile de inovare și investiții enorme care vă așteaptă. Vă datorăm foarte mult, vă mulțumesc și mă bucur că NextGenerationEU poate contribui la unele dintre ideile dumneavoastră care merg în direcția bună”, a transmis von der Leyen personalului spitalicesc prezent la conferința de presă organizată alătură de președintele Klaus Iohannnis și de premierul Florin Cîțu în cadrul căreia a fost aprobat, în mod simbolic, Planul Național de Redresare și Reziliență în valoare de 29,2 miliarde de euro, din care 2,45 de miliarde de euro vor fi direcționați către domeniul Sănătății.

Președinta Comisiei Europene, aflată în prima vizită în România, a salutat că România dorește să consolideze ”sistemul de sănătate” și să îl digitalizeze.

”Viitorul este digital și putem să ne imaginăm ce va aduce viitorul în sectorul medical. Acest plan va face serviciile publice mult mai accesibile și mai eficiente pentru poporul român, pentru că va exista un nou cloud guvernamental și cărți de identitate electronice de exemplu, va conecta țara, este extrem de important pentru o țară mare. Va ajuta și școlile românești să fie digitalizate. Până la urmă, instrumentul se numește NextGenerationEU. Mă bucur că al treilea pilon în care ați ales să investiți se referă la un sistem de sănătate mai puternic. Digitalizarea sectorului de sănătate face ca serviciile de sănătate să fie oferite la distanță, indiferent unde te afli în țară și este cheia accesului la îngrijiri de calitate. Mă bucur că planul dumneavoastră prevede apropae 2 miliarde de euro pentru spitale moderne, inclusiv aici. Spitalul Universitar de Urgență București”, și-a arătat mulțumirea Ursula von der Leyen.

Citiți și:
Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. 

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).

Domeniul sănătății din PNRR include 3 reforme și 2 tipuri principale de investiții cu un buget total de 2,45 miliarde euro. Prin acestea, vor fi adresate mare parte din problemele și provocările cu care se confruntă sistemul de sănătate din România. Bucureștiul urmărește astfel să reformeze: 

  • gestionărea fondurilor publice din sănătate;
  • managementului fondurilor destinate investițiilor în sănătate;
  • managementului sanitar și a resurselor umane din sănătate.

Rezultatele pe care România le dorește sunt:

  • 200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotări noi și personal;
  • 3.000 de (asocieri de) cabinete de asistență medicală primară dotate/dotate si renovate, prioritizand cabinetele din mediul rural;
  • 26 compartimente/secții de terapie intensivă nou-născuți dotate, inclusiv cu ambulanță transport nou-născuți (pentru centrele regionale);
  • 30 de ambulatorii/unități medicale publice/alte structuri publice care furnizează asistență medicală ambulatorie reabilitate/modernizate/extinse/dotate;
  • 25 unități sanitare publice/spitale publice care beneficiază de infrastructură nouă;
  • 10 unitati medicale mobile – pentru zonele cu acces limitat la servicii de asistență medicală specializată;
  • 1.000 persoane care au beneficiat de programele de formare în managementul serviciilor de sănătate.

România a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunieȚara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. 

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 20 dintre acestea, inclusiv al României, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Țările de Jos. 

13 state membre UE au pornit deja pe calea redresării post-COVID-19. 

Comisia Europeană a început să efectueze primele plăți începând cu data de 3 august, când fonduri din Mecanismul de redresare și reziliență au mers către:

  • Belgia: 770 milioane de euro granturi;
  • Luxemburg: 12 milioane de euro granturi;
  • Portugalia: 1,8 miliarde granturi + 350,9 milioane împrumuturi. 

La distanță de aproape o săptămână, pe 9 august, Grecia s-a alăturat celorlalte trei țări, primind 2,3 miliarde de euro din cele 17,8 miliarde de euro granturi și 1,7 miliarde de euro din cele 12,7 miliarde de euro împrumuturi. Prefinanțarea ajunge astfel la valoare de 4 miliarde de euro.

Italia, țara cea mai puternic afectată de pandemia de COVID-19, completează tabelul țărilor care au demarat deja procesul de redresare. La 13 august, Comisia Europeană a anunțat că deblochează prefinanțarea de 24,9 miliarde de euro, bani ce sunt împărțiți astfel: 9 miliarde de euro din cele 68,9 miliarde de euro și 15,9 miliarde de euro din 122,6 miliarde de euro, ce iau forma împrumuturilor.

Data de 17 august a reprezentat momentul în care Spania și Lituania au primit prefinanțarea din partea Uniunii Europene:

  • Spania: 9 miliarde de euro sub formă de granturi;
  • Lituania: 289 de milioane de euro granturi.

Două zile mai târziu, la 19 august, Comisia Europeană avea să anunțe că Franța va putea începe implementarea măsurilor pentru ”digitalizarea zonelor rurale și a serviciilor de sănătate” cu ajutorul celor 5,1 miliarde de euro, cuprinse în prefinanțare, sub formă de granturi.

Germania s-a alăturat și ea acestei parade către revenirea economică. La 26 august, Comisia Europeană a plătit Berlinului 2,25 miliarde de euro granturi sub formă de prefinanțare, echivalentul a 9% din alocarea financiară a acestei țări din cadrul Mecanismului de Redresare și de Reziliență (RRF).

Să nu uităm de altfel, că Germania și Franța, prin liderii săi, Angela Merkel și Emmanuel Macron, și-au unit forțele, lansând un apel comun pentru crearea unui plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro, un precursor al NextGenerationEU.

Lista este completată de Danemarca. Aceasta a început toamna (2 septembrie) cu deblocarea prefinanțării în valoare de 201 milioane de euro, urmată de Cipru, care a primit la 9 septembrie 157 milioane de euro prefinanțare din totalul de 1,2 miliarde de euro. și de Letonia, care a demarat investițiile și reformelor după deblocarea, la 10 septembrie, a prefinanțării de 237 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro.

Cea mai recentă țară care s-a alăturat grupului este Slovenia care, la 17 septembrie, a primit  231 milioane de euro din cele 2,5 miliarde de euro prevăzute în PNRR.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Președinta Comisiei Europene a felicitat România pentru includerea în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a unei reforme privind venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici, potrivit declarației de presă susținute luni, 27 septembrie, cu ocazia vizitei la București pentru aprobarea Planului. 

„Planul românesc îndeplinește criteriile foarte exigente pe care le-am stabilit împreună cu Consiliul. Acesta combină, pe de o parte, investițiile în tranziția ecologică și digitală și, pe de altă parte, abordează reformele care sunt necesare pentru a face față provocărilor structurale ale României. Astfel, de exemplu, pentru a pune finanțele publice pe o bază solidă, se investește într-o reformă a pensiilor și într-o administrație fiscală digitală. Și vă felicit sincer pentru că ați lucrat la venitul minim de incluziune, foarte important aici pentru a sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici”, a precizat aceasta.

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

În cadrul componentei 14, ca răspuns la recomandarea 3 din 2019 a Consiliului UE, din evaluarea semestrului european, este prevăzută o inițiativă de reformă a modului de stabilire a salariului minim în plată la nivelul economiei, începând cu anul 2023. Aceasta se va concretiza printr-o formulă de stabilire obiectivă a nivelului salariului minim în linie cu viitoarea Directivă/Regulament/Recomandare comunitară pentru stabilirea salariului minim la nivelul Statelor Membre. Partenerii sociali vor avea un rol pregnant, în procesul tripartit de consultare pentru actualizarea periodică a salariului minim. În plus, formula de calcul va fi bazată pe bunele practici de la nivel european, raportandu-se la indicatori precum salariul mediu și median din economie și rata inflației.

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NextGenerationEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.

Ca parte a procedurii, Consiliul Uniunii Europene, care reunește statele membre, va avea acum la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu, așteptată spre finele lunii octombrie, ar permite plata a 3,6 de miliarde de euro către România sub formă de pre-finanțare. Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

Published

on

© European Union 2021/ Source: EC - Audiovisual

Un moment istoric pentru cronologia apartenenței României la Uniunea Europeană a avut loc luni la București. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. Acest plan a fost posibil ca urmare a acordului istoric Next Generation EU convenit de Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE la 21 iulie 2020, după patru nopti și patru zile de negocieri maraton, care prevede o punere în comun a datoriilor în virtutea solidarității și relansării economice și sociale europene, și ca urmare a întregului procesului decizional care a cuprins aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență de către Parlamentul European și Consiliu.

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare. Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

Sunt încântată să anunț aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Fiind axate pe asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale și mergând de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor până la îmbunătățirea conectivității și a competențelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potențialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investițiile și reformele ambițioase prevăzute în plan sunt implementate integral“, a spus von der Leyen.

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Asigurarea tranziției ecologice și digitale a României

MRR – care se află în centrul NextGenerationEU de 750 de miliarde de euro – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi. Printre aceste măsuri se numără și eliminarea treptată a producției de energie electrică pe bază de cărbune și lignit până în 2032. Reformele care promovează transportul sustenabil includ decarbonizarea transportului rutier, impozitarea ecologică, stimulente pentru vehiculele cu emisii zero și transferul modal către transportul feroviar și transportul pe apă. Planul pune, de asemenea, un accent puternic pe îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor private și publice.

Executivul european mai precizează că nicio măsuri din cadrul planului nu afectează obiectivele de mediu.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale. Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, de îmbunătățire a conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale și de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină. Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educației vor contribui la dezvoltarea competențelor atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor și vor fi susținute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor școlare și de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinațional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.

Consolidarea rezilienței economice și sociale a României

Comisia consideră că planul României include un set amplu de reforme și investiții care se consolidează reciproc și care contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor economice și sociale evidențiate în recomandările specifice adresate României sau a unei părți semnificative a acestora.

Se preconizează că realizarea reformelor și a investițiilor în domeniul social și educațional va aborda o serie de vulnerabilități și deficiențe structurale de lungă durată. Planul prevede măsuri de consolidare a administrației publice, inclusiv prin îmbunătățirea eficacității sistemului judiciar și prin combaterea corupției, precum și măsuri de sprijinire a investițiilor private, în special pentru IMM-uri, și de îmbunătățire a mediului de afaceri prin reducerea obligațiilor administrative pentru întreprinderi. Se preconizează că reformele prevăzute în plan în domeniul educației și al locurilor de muncă vor crea o piață a forței de m uncă mai puternică, favorizând creșterea econom ică. Reformele emvlematice privind eliminarea treptată a cărbunelui și decarbonizarea transporturilor, precum și investițiile care promovează tranziția verde și tranziția digitală ar trebui să stim uleze competitivitatea și să facă economia mai sustenabilă în general. Ca urmare a reformelor și a investițiilor din domeniul educației incluse în plan, reziliența socială ar trebui să crească. Datorită forței de muncă bine calificate și reducerii părăsirii timpurii a școlii, economia ar trebui să devină mai rezilientă la șocurile viitoare, iar populația, mai adaptabilă la modelele economice în schimbare.

Sprijinirea proiectelor emblematice de investiții și de reformă

Planul României propune proiecte în toate cele șase domenii emblematice ale UE. Este vorba despre proiecte de investiții specifice care abordează aspecte comune tuturor statelor membre, în domenii care creează locuri de muncă și creștere economică și care sunt necesare pentru tranziția verde și cea digitală. De exemplu, planul românesc include un proiect de construire a unei infrastructuri guvernamentale securizate de cloud computing care va permite interoperabilitatea platformelor și a serviciilor de date ale administrației publice, favorizând adoptarea serviciilor publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi, precum și introducerea cărților de identitate electronice pentru 8,5 milioane de cetățeni.

În urma evaluării s-a constatat, de asemenea, că niciuna dintre măsurile incluse în plan nu prejudiciază în mod semnificativ mediul, în conformitate cu cerințele prevăzute în Regulamentul MRR.

Sistemele de control instituite de România sunt considerate adecvate pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii. Planul oferă suficiente detalii cu privire la modul în care autoritățile naționale vor preveni, depista și corecta cazurile de conflict de interese, corupție și fraudă legate de utilizarea fondurilor.

Impact preconizat al fondurilor de redresare: o creștere de 2,9% a PIB-ului. Când va putea primi România primele 3,8 miliarde de euro din PNRR?

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NGEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.

Ca parte a procedurii, Consiliul Uniunii Europene, care reunește statele membre, va avea acum la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu, așteptată spre finele lunii octombrie, ar permite plata a 3,6 de miliarde de euro către România sub formă de pre-finanțare. Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Documentele aprobate luni de Comisia Europeană în cazul României vizează o propunere pentru o decizie de punere în aplicare din partea Consiliului. Această propunere cuprinde un acord legal între Comisia Europeană și România cu privire la plan și un “contract” între UE și România în această privință.

De asemenea, a fost publicată și anexă a propunerii pentru o decizie de punere în aplicare din partea Consiliului care evidențiază reformele și investițiile, precum și calendarul implementării lor (cu accent pe țintele și jaloanele asumate). “Foaia de parcurs și calendarul implementării” sunt necesar pentru a declanșa părțile regulate.

Nu în ultimul rând, Comisia a publicat și documente de lucru precum contribuțiile pe care fiecare investiție o vor aduce domeniilor climatice și digitale, precum explicații cu privire la decizie de punere în aplicare din partea Consiliului.


Informații suplimentare

Întrebări si răspunsuri: Comisia Europeană aprobă Planul de redresare si reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde de euro

Fișă informativă privind Planul de redresare și reziliență al României

Propunerea de decizie de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Românieei

Anexa la Propunerea de decizie de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește propunerea de decizie de punere în aplicare a Consiliului


Transporturile, educația și sănătatea – prioritățile vedetă ale României anului 2026

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. 

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 20 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dragoș Pîslaru1 second ago

Dragoș Pîslaru salută adoptarea PNRR și explică cum a obținut România calificative maxime la 10 dintre cele 11 criterii de evaluare a planului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA4 mins ago

Ursula von der Leyen, reverență pentru ”medici, infirmiere și întreg personalul spitalicesc” din România: Vă mulțumesc pentru profesionalismul și dedicarea de care ați dat dovadă

Cristian Bușoi14 mins ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, despre aprobarea PNRR: Un efort diplomatic susținut la nivelul instituțiilor europene, care deschide un capitol istoric pentru România

Daniel Buda23 mins ago

Eurodeputatul Daniel Buda salută aprobarea PNRR: Să lăsăm generațiilor viitoare o Românie modernă și sustenabilă

COMISIA EUROPEANA29 mins ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

FONDURI EUROPENE35 mins ago

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

ROMÂNIA46 mins ago

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

Daniel Buda2 hours ago

Daniel Buda: Orașele trebuie să fie implicate ca parteneri-cheie în gestionarea pandemiei COVID-19 și să orienteze societatea către o redresare favorabilă incluziunii, durabilă și rezilientă

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

COMISIA EUROPEANA29 mins ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI9 hours ago

Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI22 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ2 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU5 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

Team2Share

Trending