Connect with us

U.E.

Comitetul European al Regiunilor solicită integrarea dimensiunii demografice în toate politicile UE și în dezbaterea privind Viitorul Europei pe fondul impactului socio-economic sever al scăderii populației

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Într-o dezbatere cu Dubravka Šuiča, vicepreședintele Comisiei Europene pentru Democrație și Demografie, liderii locali și regionali ai Europei au cerut instituțiilor UE să lucreze în strânsă legătură cu guvernele locale pentru a contracara consecințele teritoriale și socioeconomice ale schimbărilor demografice. Întrucât populația este în scădere în peste 40% din regiunile UE, Comitetul European al Regiunilor solicită integrarea dimensiunii demografice în toate politicile UE și în dezbaterea despre Viitorul Europei, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Adresându-se plenului Comitetului European al Regiunilor, la 1 iulie, vicepreședintele Comisiei Europene, Dubravka Šuiča, a declarat:

Trebuie să permitem regiunilor celor mai afectate de schimbările demografice să mențină și să îmbunătățească calitatea vieții și să ne dotăm cu instrumentele necesare pentru a găsi soluții inovatoare. Ne-am angajat să sprijinim și să fim alături de oameni prin schimbare, oferind oportunități concrete și asigurându-ne că nimeni nu este lăsat în urmă.

La rândul său, președintele Comitetului European al Regiunilor, Apostolos Tzitzikostas, a precizat:

Pandemia Covid-19 a subliniat necesitatea de a gândi și de a acționa strategic cu privire la schimbările demografice și la impactul său teritorial și socioeconomic sever pe termen lung. Acesta poate duce chiar la dezvoltarea unei„ geografii a nemulțumirilor “, alimentând mișcările extremiste și presiunile anti europene din unele regiuni care suferă de declin demografic și exod de creiere, ceea ce duce la o polarizare a sistemului democratic. Având în vedere că autoritățile regionale și locale dețin numeroase competențe legale în materie demografică, Comitetul nostru este gata să sprijine inițiativele Comisiei de abordare a acestui fenomen, care vizează îmbunătățirea vieții oamenilor în regiunile, orașele și satele UE.

Comitetul European al Regiunilor își va prezenta propunerile privind combaterea efectelor negative ale schimbărilor demografice în regiunile UE în următoarea sesiune plenară din octombrie.

Primul raport al UE privind impactul schimbărilor demografice, adoptat miercuri, 17 iunie, de Comisia Europeană, indică că Europa va reprezenta mai puțin de 4% din populația lumii până în 2070, iar tendințele demografice pe termen lung din regiunile europene indică o speranță de viață mai marerate mai scăzute ale natalitățiisocietăți în curs de îmbătrâniregospodării de dimensiuni mai reduse și creșterea urbanizării.

El ilustrează, de asemenea, diferențele considerabile dintre regiuni în ceea ce privește schimbările demografice, precum și necesitatea de lua în considerare impactul acestora asupra creșterii și sustenabilității, asupra ocupării forței de muncă, asupra sănătății și îngrijirii pe termen lung în diferite părți ale Europei.

Documentul va contribui la identificarea modalităților în care persoanele, regiunile și comunitățile cele mai afectate pot fi sprijinite cel mai bine. Documentul va constitui de altfel baza viitoarei Cărți verzi privind îmbătrânirea populației și viziunea pe termen lung pentru zonele rurale.

Raportul este completat de fișe informative naționale (pentru Româniaaici)și de o defalcare statistică completă, disponibile pe noua pagină web a Comisiei dedicată demografiei.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

OVID-19: UE sprijină cu 3 mld. de euro redresarea economică a statelor din cadrul politicii de extindere și de vecinătate

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

În data de 11 august 2020, Comisia Europeană a încheiat memorandumuri de înțelegere (MoU) privind asistența macrofinanciară (AMF) cu opt state partenere din cadrul politicii de vecinătate și de extindere, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Acordurile fac parte din pachetul de AMF în valoare de 3 miliarde de euro care vizează zece state partenere în cadrul politicii de extindere și de vecinătate și care este menit să le ajute în stoparea efectelor economice negative pe fondul pandemiei de coronavirus. Suma alocată fiecărei țări este condiționată de respectarea unor factori democratici esențiali bunei funcționări a societații.

Statele care și-au dat acordul asupra memorandumurilor de înțelegere sunt: Albania, Georgia, Jordan, Kosovo, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord și Ucraina. Mai mult, comunicatul de presă al Comisiei Europene menționează progrese privind semnarea formală a MoU de către patru dintre statele menționate: „Aceste documente au fost, de asemenea, semnate în mod formal cu 4 din statele menționate: Kosovo, Moldova, Macedonia de Nord și Ukraina.Negocieri ce țin de MoU cu cele 2 state rămase – Bosnia și Herțegovina și Tunisia – sunt în curs de desfășurare.”

„Implementarea continuă și rapidă a acestor programe este o dovadă importantă a solidaritații UE față de aceste țări în timpul unei crize fără precedent”, mai transmite comunicatul de presă al Comisiei Europene.

„Partenerii noștri din cadrul politcii de extindere și de vecinătate sunt sever afectați și ca Uniune avem puterea financiară de a îi ajuta să își limiteze efectele economice provocate de pandemie. Comisia, în numele UE, lucrează cu state partenere pentru a le ajuta în eforturile lor de a implementa politici economice eficace în timpul unei crize fără precedent. S-a ajuns deja la un acord cu 8 parteneri, ca dovadă a solidarității UE.”, transmite comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

De asemenea, Vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetatenilor, Valdis Dombrovskis, menționează că programul de AMF „va ajuta statele vecine să acopere nevoile financiare externe în 2020-2021, dat fiind dificultățile de gestionare a impactului economic al pandemiei”. Totodată, Dombrovskis întărește nevoia ca UE să ajute statele vecine deoarece: „Ajutorul dat vecinilor noștri este esențial pe timpul acestei perioade de criză pentru a menține stabilitatea regiunii”.

„Memorandumurile de Înțelegere (MoU) prevăd acțiunile politice pentru care îsi iau angajamentul beneficiarii pentru a primi a doua tranșă de asistență. Acordul asupra semnării MoU-urilor este un pas important către prima plată din cadrul programelor, condiționat de îndeplinirea condițiilor politice prealabile, inclusiv respectarea principiilor democratice, a drepturilor omului și a statului de drept. Țările beneficiare ar trebui să beneficieze, de asemenea, de un program de asistență financiară FMI.”, transmite comunicatul de presă al CE.

Așadar, ajutorul macro-financiar acordat de UE prezintă o serie de condiții, care dacă sunt implementate corespunzător, atât statul beneficiar, cât și UE vor avea de câștigat. Pe de o parte, UE își impune valorile europene pentru o mai strânsă colaborare și o eventuală integrare a statului vecin sau o eventuală extindere, iar pe de altă parte, statul beneficiar de pe urma ajutorului financiar își menține stabilitatea economică în urma pandemiei.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Regatul Unit estimează că un acord cu UE privind relația post-Brexit este posibil în septembrie: Nu dorim un acord special sau unic

Published

on

© European Communities, 2008

Negociatorul-șef al Regatului Unit, David Frost, estimează că un acord privind viitoarele relații cu Uniunea Europeană poate fi încheiat în septembrie, înaintea reuniunii liderilor europeni de la începutul lui octombrie, care va avea pe agendă acest subiect.

„După cum spunem, nu dorim un acord special sau unic. Vrem o înțelegere care să aibă ca nucleu un acord de liber schimb precum cele pe care UE le-a convenit cu alte țări prietene, precum Canada ”, a scris Frost pe Twitter.

David Frost se va întâlni cu omologul său din partea UE, MIchel Barnier, pentru o nouă rundă de negocieri, săptămâna viitoare. Înaintea acestor discuții, care până acum nu au avut rezultate notabile, acesta a precizat:

„Suveranitatea Regatului Unit asupra legilor, a instanțelor sau asupra apelor noastre de pescuit, nu este discutabilă, bineînțeles, și nu vom accepta nimic care să o compromită – la fel cum nu dorim nimic care să amenințe integritatea pieței unice a UE”.

Ultima rundă de negocieri, desfășurată la Bruxelles, s-a încheiat cu o concluzie comună a celor două părți, și anume că există în continuare diferențe semnificative între Uniunea Europeană și Regatul Unit.

De asemenea, în urmă cu trei săptămâni, Michel Barnier critica lipsa de deschidere și flexibilitate manifestată de Londra în cadrul negocierilor „de a idenfica soluții care să respecte principiile și interesele fundamentale ale UE”.

Acesta a completat că numeroase interacțiuni cu omologul britanic s-au axat pe „liniile roșii” ale premierului Boris Johnson, și anume aspectele referitoare la pescuit, excluderea rolului Curții de Justiție a Uniunii Europene, punctând în același timp că Uniunea Europeană a manifestat deschidere cu privire la aceste aspecte tocmai pentru a identifica împreună cu Regatul Unit un teren comun.

„Am încercat să înțelegem cu aceste linii roșii pot fi armonizate cu angajamentul nostru de a obține un parteneriat cuprinzător, în conformitate cu declarația politică semantă de prim-ministrul Boris Johnson la 17 octombrie, anul trecut”, a explicat Barnier.

Negocierile dintre Regatul Unit şi UE privind relaţia lor post-Brexit vor continua până pe 2 octombrie, înaintea unui summit la care liderii europeni speră să valideze un acord cu Londra.

Premierul britanic Boris Johnson a respins posibilitatea unei prelungiri a perioadei de tranziţie post-Brexit, care se încheie pe 31 decembrie, Regatul Unit continuând să aplice până atunci regulile UE. Dacă până la finalul acestei perioade nu se va încheia un acord, relaţiile economice dintre UE şi Regatul Unit vor fi guvernate de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului. 

 

Continue Reading

U.E.

Bogdan Aurescu, sunat de omologul din Turcia înaintea reuniunii miniștrilor de externe din UE: România este dispusă să sprijine dezescaladarea situației din Mediterana de Est

Published

on

© MAE

Ministrul  afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut joi, 13 august 2020, o convorbire telefonică cu omologul său turc, Mevlüt Çavuşoğlu, la solicitarea părții turce, cu o zi înainte ca miniștrii de externe din țările UE să se reunească de urgență, în regim de videoconferință, pe tema situațiilor din Belarus și Liban, dar și din Mediterana de Est pe fondul tensiunilor greco-turce.

Cei doi miniștri au discutat despre dezvoltarea relațiilor bilaterale, aflate la nivel de parteneriat strategic, cu accent pe temele comune de interes, inclusiv în contextul evoluțiilor pandemiei de COVID-19, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Referitor la evoluțiile recente din Mediterana de Est, subiect care se va afla pe agenda Reuniunii extraordinare a Consiliului Afaceri Externe din 14 august 2020, la care va participa, ministrul Bogdan Aurescu a accentuat necesitatea asigurării unui climat lipsit de tensiuni în regiune, sens în care a îndemnat la calm și a accentuat importanța identificării unor soluții bazate pe dialog onest, direct, între părțile implicate, cu respectarea dreptului internațional aplicabil. În context, a salutat deschiderea exprimată de ministrul turc de externe, în cadrul discuției, către dialog pentru dezescaladarea situației”, arată MAE.

Situația din Mediterana de Est se va afla pe agenda reuniunii Consiliului UE, la solicitarea Greciei, în contextul acțiunilor Turciei de forare în căutarea de gaze naturale în ape teritoriale disputate cu Grecia. Mai mult, prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a discutat telefonic acest aspect cu președintele francez Emmanuel Macron, cel care a utilizat exemplul comportamentului Turciei pentru a critica NATO și care a decis să consolideze prezența militară franceză în Mediterana de Est.

Tensiunile dintre Grecia şi Turcia au crescut în această săptămână odată cu sosirea navei de cercetare seismică turcă Oruc Reis, însoţită de nave de război, într-o zonă disputată a Mediteranei.

Turcia şi Grecia se confruntă ca urmare a concurenţei în privinţa revendicării rezervelor de gaze naturale, scoasă în evidenţă de încercările Ciprului de a explora în căutarea unor zăcăminte de gaze naturale în regiunea Mediteranei de Est în pofida unor obiecţii puternice din partea Turciei.

În acest context, arată MAE, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat disponibilitatea României de a sprijini, inclusiv din interiorul Uniunii Europene, acest proces de dezescaladare, având în vedere atât capacitatea țării noastre de a înțelege particularitățile și interesele din regiune, cât și expertiza pe care țara noastră o deține în domeniul delimitărilor maritime și al soluționării acestui tip de diferende prin aplicarea dreptului internațional și cu folosirea instrumentelor sale specifice. 

“Șeful diplomației române a reiterat totodată utilitatea menținerii unui dialog constructiv, bazat pe încredere, între Uniunea Europeană și Turcia, care rămâne un partener-cheie și un vecin strategic al UE”, conchide sursa citată.

România are un parteneriat strategic cu Turcia, iar Bucureștiul compune, împreună cu Ankara și Varșovia, un format trilateral de cooperare în chestiuni de securitate la nivelul NATO.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending