România a depus joi, la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, memorandumul inițial privind aderarea țării noastre la această organizație, informează Agerpres.

Premierul Nicolae Ciucă, prezent la Paris, i-a înmânat secretarului general al OCDE, Mathias Cormann, documentul care consfințește ”finalul primei etape”.

”Iată, înainte de finele anului reușim să înmânăm memorandumul inițial. Este, așa cum spuneam, finalul primei etape și, începând din acest moment, urmează partea prin care vom confirma tehnic și vom răspunde la toate aspectele care vor fi prezentate comitetelor de specialitate ale OCDE pentru clarificări și pentru a prezenta progresul pe care noi l-am făcut pentru îndeplinirea standardelor OCDE”, a declarat premierul într-o conferință de presă cu oficialului organizației.

Momentul vine într-un ”an dificil, este un context internațional dificil, atât în planul securității, cât și din punct de vedere economic, iar noi, românii, o știm foarte bine, aflându-ne în vecinătatea războiului pe care Rusia, neprovocat și ilegal, îl poartă împotriva Ucrainei”.

”Ca atare, în toate demersurile pe care noi le-am întreprins, am avut în vedere că, prin acest proces de aderare, avem ocazia de a lucra îndeaproape cu Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică și de a învăța și de a reforma întreaga societate românească la standardele OCDE. Ceea ce doresc să reliefez este faptul că încă de la început am dorit să subliniem că nu marcăm acest moment ca fiind încă un moment de aderare la o organizație internațională. Prin acest demers ne-am angajat, Guvernul României s-a angajat, împreună cu celelalte instituții, împreună cu cetățenii români, ne-am angajat într-un proces de modernizare, într-un proces de transformare, într-un proces de reformă la nivelul întregii societăți, pentru că aici discutăm de un spectru larg de domenii, domenii pe care le-ați amintit și dumneavoastră. Discutăm de domeniul educației, de domeniul investițiilor, de domeniul concurenței, de domeniul guvernanței, de domeniul politicilor de mediu, de domeniul guvernanței publice, guvernanței corporative. Acestea sunt domeniile pe care noi ne-am angajat să le modernizăm și să facem în așa fel încât să le ridicăm la nivelul standardelor OCDE. Practic, prin tot ceea ce vom face de aici înainte sperăm să ne încadrăm în deviza OCDE, <<Politici mai bune pentru vieți mai bune>>”, și-a exprimat speranța Nicolae Ciucă.

Acesta a mulțumit încă o dată pentru sprijinul acordat.

”Doresc să mulțumesc Secretariatului OCDE pentru că ne-au ajutat foarte mult în tot ceea ce a însemnat partea inițială de redactare și întocmire a procedurilor pentru procesul tehnic de aderare și doresc să mulțumesc în mod special Ambasadei noastre la Paris, domnului ambasador Luca Niculescu, astăzi, secretar de stat și responsabil direct de procesul de aderare la OCDE. Vă mulțumesc și sper să ne vedem curând în procesul de evaluare, la București”, a conchis prim-ministrul.

România și-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012, şi a reînnoit-o anual începând cu 2016, potrivit MAE.

La 1 septembrie 2016, prin Decizie a prim-ministrului a fost creat Comitetul Interministerial pentru coordonarea relaţiilor României cu OCDE, alcătuit din reprezentanți ai tuturor instituţiilor care participă la activitatea structurilor OCDE sau gestionează programe de colaborare cu organizaţia. În prezent Comitetul este coordonat de prim-ministrul României, iar Secretariatul General al Guvernului asigură secretariatul tehnic.

La 25 ianuarie 2022, Consiliul OCDE a decis demararea discuțiilor de aderare cu toate cele 6 țări aspirante – (în ordine alfabetică) Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru și România. Candidații au fost informați asupra deciziei printr-o scrisoare a Secretariatului General al OCDE care a solicitat, totodată, confirmarea atașamentului față de valorile, principiile și standardele organizației menționate în documentele relevante ale organizației.

OCDE este un for interguvernamental care are ca obiect de activitate identificarea, diseminarea şi evaluarea aplicării politicilor publice optime pentru asigurarea creşterii economice, prosperității şi dezvoltării sustenabile în rândul statelor membre, precum şi la nivel global.

Cei 38 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni – 23) sunt state dezvoltate, deţinând cca. 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe. Sediul organizației se află la Paris, Franța.

Miza aderării la OCDE este finalizarea unui proces semnificativ de modernizare a României, consolidat deja prin integrarea în UE, dar și prin aderarea la NATO, a afirmat premierul Nicolae Ciucă, la cea de-a 6-a  ediție a Conferinței de la Paris organizată de Forumul Economic Internațional al Americilor, „Tackling Growing Disruption”.

Premierul României va depune, joi, la sediul OCDE de la Paris, memorandumul inițial privind aderarea țării la organizație. Totodată, acesta va avea prima întâlnire la OCDE cu secretarul general Mathias Cormann de când România a primit invitația de aderare. 

În discursul său, șeful Guvernului a menționat pandemia COVID și tranziția de la criză, care s-a suprapus ulterior cu criza energetică și de securitate determinată de impactul războiului din Ucraina. În acest sens, el a subliniat că „lecția învățată în ultimele luni este că dialogul, cooperarea și solidaritatea sunt esențiale nu numai pentru apărarea valorilor și a modului nostru de viață, ci și pentru consolidarea rezilienței noastre.” „Facem toate acestea cu convingerea profundă că, ajutând Ucraina, ne protejăm valorile și cetățenii de barbarie”, a adăugat premierul.

Cu toate acestea, Nicolae Ciucă a precizat că „niciun guvern nu va putea acorda un sprijin consistent și pe termen lung fără a avea de partea sa mediul de afaceri și societatea civilă”. În acest sens, el a făcut apel la mediul privat să susțină financiar proiectele și inițiativele care ar ajuta Ucraina să câștige războiul.

În ceea ce privește criza energetică, premierul a arătat că miza principală, în acest moment, este reducerea dependenţei de gazul şi petrolul din Rusia.

„Din februarie, Uniunea Europeană a fost nevoită să-şi accelereze căutarea de rute şi surse alternative de energie. Este foarte clar acum că parteneriatul transatlantic nu are doar o componentă de securitate şi apărare, ci şi o dimensiune energetică foarte puternică. Statele Unite contribuie la furnizarea de GNL pentru a înlocui o treime din contractele existente cu Rusia până la începutul conflictului. O mobilizare fără precedent stimulează construirea unei noi infrastructuri energetice pentru a conecta Europa de Nordul Africii sau Orientul Mijlociu. Din România până în Centrul Europei, din Polonia până în Grecia, sunt operaţionale noi terminale şi interconexiuni GNL. Acesta este cel mai potrivit răspuns pentru cetăţenii noştri care doresc ca liderii să acţioneze şi să răspundă nevoilor lor cu determinare şi ingeniozitate”, a evidenţiat Ciucă.

De asemenea, a afirmat că, în contextul actual, în faţa unor crize suprapuse, tranziţia energetică ar trebui să rămână un obiectiv ambiţios. 

„Eficiența energetică și stocarea energiei, combustibilii și sursele alternative, durabile de energie, ne așteaptă să le valorificăm potențialul. Trebuie să ne rupem de modul în care am proiectat producția și consumul de energie până acum”. Însă, Nicolae Ciucă a avertizat că trebuie evitată presiunea suplimentară asupra industriei şi economiei. „Acesta este motivul pentru care România a continuat să parieze pe energia nucleară, în timp ce resursele noastre de gaze naturale din perimetre offshore şi onshore vor sprijini ca surse de tranziţie. Ne pregătim tranziţia energetică, cu o preferinţă vădită pentru o progresie lină”, a mai afirmat premierul.

Șeful Guvernului a marcat şi importanţa tranziţiei digitale, arătând că în România, autoritățile se axează pe digitalizarea serviciilor publice atât pentru cetăţeni, cât şi pentru companii. „

Obiectivul principal este de a contribui la transformarea profundă a economiei, administraţiei publice şi societăţii, sporind performanţa şi eficienţa în sectorul public, prin crearea de valoare bazată pe digitalizare, inovare şi tehnologii digitale.(…) Într-o societate şi o economie digitalizate, componenta de securitate cibernetică este crucială. Dincolo de capacităţile naţionale, România va găzdui şi Centrul european de competenţă în materie de securitate cibernetică. Acest lucru este de o importanţă deosebită, având în vedere războiul din Ucraina şi riscul intensificării ameninţărilor hibride”, a punctat Ciucă.

Acesta a mai declarat că războiul, criza energetică şi alimentară, inflaţia ridicată nu sunt veşti bune, dar România a arătat ca este pregătită cu măsuri, fiind printre cele mai performante din Uniunea Europeană în trimestrul trei al anului 2022, cu o creștere a PIB pentru acest an estimată la aproximativ 5%.

„În cazul României, eforturile sunt canalizate spre investiţii şi sprijin pentru cei mai afectaţi de crize. (…) Pe termen lung, principalul factor care va influenţa evoluţia PIB-ului este acumularea de capital, prin continuarea implementării unor proiecte de investiţii viabile şi demararea unora noi, impulsionate în mare măsură prin fonduri UE. De aceea, una dintre priorităţile principale ale Cabinetului meu este de a avea o colaborare deschisă între investitori şi Guvern în vederea găsirii împreună a celor mai bune soluţii de dezvoltare”, a transmis premierul Nicolae Ciucă.

În cele din urmă, șeful Executivului a subliniat că este important să menținem canale și fluxuri deschise între cei care împărtășesc aceleași valori pentru a asigura bunstarea economică și socială.

„Cel puțin în Europa, dependențele strategice precum cea de gazul rusesc s-au dovedit a fi foarte dăunătoare. Acum este timpul să ne regândim prioritățile, prin revigorarea legăturilor din sectoarele strategice cu parteneri similari. Pentru aceasta, dialogul este important, deoarece nu putem stabili parteneriate win-win fără negociere, compromis sau definirea unor obiective comune pe termen lung. Dialogul nu este important doar între guverne. Menținerea unei cooperări dinamice între guvern, mediul de afaceri și cetățeni asigură sustenabilitatea deciziilor, precum și pacea socială. Crizele provoacă societățile și economiile, uneori până la limită. De aceea, a rămâne incluziv, a menține deschise toate canalele de comunicare, poate face diferența între succes și eșec”, a mai afirmat premierul României.

România va depune joi, 15 decembrie, la Paris, Memorandumul inițial privind aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), a anunțat premierul Nicolae Ciucă, la începutul ședinței de guvern de miercuri.

„Mulţumesc tuturor ministerelor şi instituţiilor implicate, pentru modul în care au înţeles să îşi îndeplinească sarcinile ce le-au revenit în întocmirea şi realizarea memorandumului iniţial pe care mâine, 15 decembrie, îl vom depune la sediul OCDE de la Paris”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.

Șeful Guvernului a precizat că aderarea la OCDE este „un demers naţional, pe care l-am asumat încă de la începutul guvernării”, iar România va face parte din rândul ţărilor care asigură 90% din volumul total de investiţii străine la nivel mondial. „Mâine vom depune memorandumul iniţial, document foarte important, de care depinde coerenţa parcursului până la momentul derulării acelor etape de clarificare şi verificare pentru îndeplinirea standardelor OCDE”, a mai afirmat Nicolae Ciucă.

Înființată în 1961, OCDE este un for interguvernamental dedicat identificării, diseminării şi evaluării aplicării politicilor publice potrivite pentru asigurarea creşterii economice sustenabile şi stabilităţii sociale .Cei 38 de membri ai OCDE, dintre care majoritatea europeni – 23, sunt state dezvoltate, deţinând peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.