Miza aderării la OCDE este finalizarea unui proces semnificativ de modernizare a României, consolidat deja prin integrarea în UE, dar și prin aderarea la NATO, a afirmat premierul Nicolae Ciucă, la cea de-a 6-a ediție a Conferinței de la Paris organizată de Forumul Economic Internațional al Americilor, „Tackling Growing Disruption”.
Premierul României va depune, joi, la sediul OCDE de la Paris, memorandumul inițial privind aderarea țării la organizație. Totodată, acesta va avea prima întâlnire la OCDE cu secretarul general Mathias Cormann de când România a primit invitația de aderare.
În discursul său, șeful Guvernului a menționat pandemia COVID și tranziția de la criză, care s-a suprapus ulterior cu criza energetică și de securitate determinată de impactul războiului din Ucraina. În acest sens, el a subliniat că „lecția învățată în ultimele luni este că dialogul, cooperarea și solidaritatea sunt esențiale nu numai pentru apărarea valorilor și a modului nostru de viață, ci și pentru consolidarea rezilienței noastre.” „Facem toate acestea cu convingerea profundă că, ajutând Ucraina, ne protejăm valorile și cetățenii de barbarie”, a adăugat premierul.
Cu toate acestea, Nicolae Ciucă a precizat că „niciun guvern nu va putea acorda un sprijin consistent și pe termen lung fără a avea de partea sa mediul de afaceri și societatea civilă”. În acest sens, el a făcut apel la mediul privat să susțină financiar proiectele și inițiativele care ar ajuta Ucraina să câștige războiul.
În ceea ce privește criza energetică, premierul a arătat că miza principală, în acest moment, este reducerea dependenţei de gazul şi petrolul din Rusia.
„Din februarie, Uniunea Europeană a fost nevoită să-şi accelereze căutarea de rute şi surse alternative de energie. Este foarte clar acum că parteneriatul transatlantic nu are doar o componentă de securitate şi apărare, ci şi o dimensiune energetică foarte puternică. Statele Unite contribuie la furnizarea de GNL pentru a înlocui o treime din contractele existente cu Rusia până la începutul conflictului. O mobilizare fără precedent stimulează construirea unei noi infrastructuri energetice pentru a conecta Europa de Nordul Africii sau Orientul Mijlociu. Din România până în Centrul Europei, din Polonia până în Grecia, sunt operaţionale noi terminale şi interconexiuni GNL. Acesta este cel mai potrivit răspuns pentru cetăţenii noştri care doresc ca liderii să acţioneze şi să răspundă nevoilor lor cu determinare şi ingeniozitate”, a evidenţiat Ciucă.
De asemenea, a afirmat că, în contextul actual, în faţa unor crize suprapuse, tranziţia energetică ar trebui să rămână un obiectiv ambiţios.
„Eficiența energetică și stocarea energiei, combustibilii și sursele alternative, durabile de energie, ne așteaptă să le valorificăm potențialul. Trebuie să ne rupem de modul în care am proiectat producția și consumul de energie până acum”. Însă, Nicolae Ciucă a avertizat că trebuie evitată presiunea suplimentară asupra industriei şi economiei. „Acesta este motivul pentru care România a continuat să parieze pe energia nucleară, în timp ce resursele noastre de gaze naturale din perimetre offshore şi onshore vor sprijini ca surse de tranziţie. Ne pregătim tranziţia energetică, cu o preferinţă vădită pentru o progresie lină”, a mai afirmat premierul.
Șeful Guvernului a marcat şi importanţa tranziţiei digitale, arătând că în România, autoritățile se axează pe digitalizarea serviciilor publice atât pentru cetăţeni, cât şi pentru companii. „
Obiectivul principal este de a contribui la transformarea profundă a economiei, administraţiei publice şi societăţii, sporind performanţa şi eficienţa în sectorul public, prin crearea de valoare bazată pe digitalizare, inovare şi tehnologii digitale.(…) Într-o societate şi o economie digitalizate, componenta de securitate cibernetică este crucială. Dincolo de capacităţile naţionale, România va găzdui şi Centrul european de competenţă în materie de securitate cibernetică. Acest lucru este de o importanţă deosebită, având în vedere războiul din Ucraina şi riscul intensificării ameninţărilor hibride”, a punctat Ciucă.
Acesta a mai declarat că războiul, criza energetică şi alimentară, inflaţia ridicată nu sunt veşti bune, dar România a arătat ca este pregătită cu măsuri, fiind printre cele mai performante din Uniunea Europeană în trimestrul trei al anului 2022, cu o creștere a PIB pentru acest an estimată la aproximativ 5%.
„În cazul României, eforturile sunt canalizate spre investiţii şi sprijin pentru cei mai afectaţi de crize. (…) Pe termen lung, principalul factor care va influenţa evoluţia PIB-ului este acumularea de capital, prin continuarea implementării unor proiecte de investiţii viabile şi demararea unora noi, impulsionate în mare măsură prin fonduri UE. De aceea, una dintre priorităţile principale ale Cabinetului meu este de a avea o colaborare deschisă între investitori şi Guvern în vederea găsirii împreună a celor mai bune soluţii de dezvoltare”, a transmis premierul Nicolae Ciucă.
În cele din urmă, șeful Executivului a subliniat că este important să menținem canale și fluxuri deschise între cei care împărtășesc aceleași valori pentru a asigura bunstarea economică și socială.
„Cel puțin în Europa, dependențele strategice precum cea de gazul rusesc s-au dovedit a fi foarte dăunătoare. Acum este timpul să ne regândim prioritățile, prin revigorarea legăturilor din sectoarele strategice cu parteneri similari. Pentru aceasta, dialogul este important, deoarece nu putem stabili parteneriate win-win fără negociere, compromis sau definirea unor obiective comune pe termen lung. Dialogul nu este important doar între guverne. Menținerea unei cooperări dinamice între guvern, mediul de afaceri și cetățeni asigură sustenabilitatea deciziilor, precum și pacea socială. Crizele provoacă societățile și economiile, uneori până la limită. De aceea, a rămâne incluziv, a menține deschise toate canalele de comunicare, poate face diferența între succes și eșec”, a mai afirmat premierul României.