Președintele Camerei Deputaților și președintele PSD, Marcel Ciolacu, a transmis miercuri că România a intrat în linie dreaptă pentru independență energetică, după ce legea offshore a fost adoptată de Camera Deputaților cu 249 de voturi „pentru” și 34 de voturi „împotrivă”. 

Potrivit proiectului adoptat de deputați, Guvernul va putea impune restricții temporare atât de preț, cât și de vânzare pentru producția internă de gaze naturale din Marea Neagră, singura modificare față de variantă adoptată de Senat, scrie Digi24. 

„Statul Român va încasa 60% din taxe și impozite pentru gazul din Marea Neagră. România va deveni un jucător regional important”, a declarat Marcel Ciolacu, după votul din Parlament.

Legea stabilește că producătorii vor plăti impozit suplimentar când prețul gazului va trece de 85 lei/MWh, față de 45,71 lei/MWh, cât stabilește legea din 2018. Impozitul crește progresiv în funcție de prețul gazului.

Potrivit legii adoptate de Parlament, investitorii își pot deduce maxim 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare, pentru investiţiile efectuate în segmentul upstream, față de 30% cât era în prezent.

De asemenea, legea asigură stabilitatea și predictibilitate legislativă pentru investitori în offshore în Marea Neagră, precum și în onshore de mare adâncime (exploatări pe uscat, de mare adâncime).

Primele gaze din Marea Neagră vor fi extrase în a doua parte a acestui an, fiind vorba de o producție de circa 1 miliard de metri cubi anual. Investitorii de la Black Sea Oil and Gas sunt în fază avansată a lucrărilor, având deja procesul verbal de recepție la finalizarea lucrărilor.

Adoptarea legii ofshore va coincide cu prezentarea, în aceeași zi, a noului set de propuneri „RePowerEU” ale Comisiei Europene pentru a obține independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale, măsura fiind accelerată ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina. Propunerile detaliate ale executivului european vor fi făcute public în a doua parte a zilei.

Reamintim că Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, a semnat recent contractul de vânzare-cumpărare a tuturor acţiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited (EMEPRL) care deținea 50% din drepturile dobândite și din obligațiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona estică, zona de apă adâncă, a perimetrului offshore Neptun Deep din Marea Neagră.

Legea offshore este  adoptată astăzi în Parlament, fapt care va crea predictibilitate și posibilitatea ca investițiile în exploatarea resurselor offshore si onshore să poată să demareze, a precizat miercuri premierul Nicolae Ciucă în cadrul Romanian Business Leaders Summit 2022, unde șeful Guvernului a subliniat că sfârșitul lunii iunie vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră care va intra în sistemul de transport național și că într-un termen de cinci ani vom deveni independenți din punct de vedere energetic.

“În privința resurselor de gaze, astăzi se va aproba legea offshore in Parlament. Vom crea astfel predictibilitatea si posibilitatea ca investitiile atat in exploatarea resurselor offshore cat si onshorre sa poată să demareze. De altfel, primul proiect va demara luna viitoare. Este vorba de investițiile pe care Black Sea Oil&Gas le-a facut în Marea Neagră și după întâlnirea de ieri avem certitudinea că la sfârșitul lunii iunie vom avea prima moleculă de gaz extras din Marea Neagră care va intra în sistem”, a declarat miercuri premierul Nicolae Ciucă, citat de Hotnews.ro, liderul de la Palatul Victoria referindu-se astfel la proiectul de la Media.

Adoptarea legii ofshore va coincide cu prezentarea, în aceeași zi, a noului set de propuneri “RePowerEU” ale Comisiei Europene pentru a obține independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale, măsura fiind accelerată ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina. Propunerile detaliate ale executivului european vor fi făcute public în a doua parte a zilei.

În continuare, premierul Ciucă a mai precizat și ce alte investiții vor avea loc ulterior.

“Sigur urmează celelalte care țin de investiții, de o perioadă de lucru la nivelul companiilor OMV Petrom și Romgaz. Există deja discuțiile și proiectele asigurate astfel încât nu mai târziu de sfârșitul anului 2026, începutul anului 2027 să avem resursa de gaz necesară atât pentru asigurarea independenței necesare pentru economia românească si consumul public cât și pentru a putea să dezvoltăm ramuri in industria petrochimică și, de ce nu, să exportăm gaz”, a spus Ciucă, conchide sursa citată.

De altfel, șeful Guvernului s-a întâlnit cu conducerea Black Sea Oil & Gas, anunțând că exploatarea gazelor din Marea Neagră va asigura din acest an 10% din producția necesară la nivel național după ce reprezentanții companii Black Sea Oil&Gas au asigurat că proiectul de la Midia este pregătit să demareze în luna iunie, după efectuarea ultimelor teste, având o capacitate de livrare de un miliard de metri cubi anual.

Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (Proiectul MGD) cuprinde zăcămintele de gaze Ana şi Doina descoperite în anul 2007 respectiv 1995. După finalizarea infrastructurii necesare extracției și transportului de gaze naturale, era preconizat ca prima producție de gaze din proiectul MGD să aibă loc în trimestrul 4 al anului 2021, însă aceasta va avea loc în 2022.

Între timp, coaliția de guvernare a depus legea offshore privind gazele din Marea Neagră în Parlament, iar proiectul legislativ a fost aprobat de Senat, în calitate de primă cameră sesizată. Legea, care prevede că statul va păstra 60% din profit, iar mediul privat implicat 40%, își urmează circuitul legislativ în Camera Deputaților, for decizional.

De asemenea, Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, a semnat recent contractul de vânzare-cumpărare a tuturor acţiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited (EMEPRL) care deținea 50% din drepturile dobândite și din obligațiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona estică, zona de apă adâncă, a perimetrului offshore Neptun Deep din Marea Neagră.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa, în perioada 18-19 mai 2022, la New York,  la invitația Secretarului de Stat american Antony Blinken, la două reuniuni privind securitatea alimentară globală, inițiate de Statele Unite ale Americii, ca stat care deține președinția Consiliului de Securitate al ONU (CS ONU) pentru luna în curs, informează Ministerul Afacerilor Externe, într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Participarea ministrului român de externe la evenimentele de la New York vine în continuarea dialogului său cu Secretarul de Stat al SUA pe tema menționată, din marja reuniunii informale a miniștrilor de externe NATO de la Berlin (14-15 mai 2022).

Astfel, șeful diplomației române va participa astăzi, 18 mai 2022, la reuniunea ministerială „Apel la acțiune pentru securitatea alimentară globală (“Global Food Security Call to Action)”, organizată și găzduită de Secretarul de Stat american Antony Blinken.

De asemenea, la 19 mai 2022 ministrul Bogdan Aurescu va lua parte la dezbaterea deschisă a Consiliului de Securitate al ONU cu tema „Menținerea păcii și securității internaționale – conflict și securitate alimentară”, organizată de SUA, în calitate de președinte al CS ONU pentru luna mai. 

La cele două reuniuni vor mai lua parte Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, înalți oficiali ai ONU, experți, miniștri și demnitari din statele membre ale Consiliului de Securitate, ale G7 și alte state membre ONU – și anume state care sunt sau ar putea fi impactate de insecuritatea alimentară, cu accent pe țările cele mai afectate de agravarea crizei alimentare la nivel global din cauza războiului ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a dus inclusiv la blocarea de către Rusia a exporturilor de cereale din această țară, respectiv state care pot contribui la consolidarea securității alimentare, cum este România. 

Reuniunile de nivel ministerial organizate de SUA pe tematica securității alimentare sunt menite să găsească și să determine implementarea de soluții pentru reducerea efectelor la nivel global ale crizei alimentare.

În cadrul celor două reuniuni, ministrul Bogdan Aurescu va atrage atenția asupra deteriorării situației umanitare din Ucraina și va evidenția implicațiile complexe ale conflictului militar declanșat de Rusia împotriva acestui stat, inclusiv din perspectiva securității alimentare. 

Șeful diplomației române va prezenta eforturile susținute, multidimensionale, întreprinse de România în sprijinul Ucrainei, care vizează pe de o parte susținerea economiei ucrainene și, pe de altă parte, limitarea efectelor crizei alimentare prin facilitarea și oferirea de rute alternative de transport pentru exportul de cereale din Ucraina, inclusiv prin Portul Constanța de la Marea Neagră și prin porturile românești de la Dunăre. În acest context, va reitera apelul la mobilizarea unui efort cât mai larg, din partea cât mai multor state la nivel internațional, pentru realizarea unui coridor de transport, inclusive maritim, cu implicarea rutelor și a porturilor românești amintite, pentru a ușura realizarea exporturilor ucrainene către destinațiile lor.  

Totodată, ministrul român de externe va evidenția importanța eforturilor de tip multilateral, inclusiv de la nivelul ONU, pentru coordonarea răspunsului internațional la efectele pe scară largă ale războiului din Ucraina, inclusiv în domeniul securității alimentare.

Prezența ministrului afacerilor externe la cele două evenimente organizate la nivelul ONU oferă oportunitatea reafirmării poziției României de stat susținător al multilateralismului eficient și al ordinii internaționale bazate pe norme. 

Totodată, prin participarea la aceste reuniuni de nivel înalt, România continuă să se implice în eforturile internaționale de contracarare a impactului negativ al consecințelor agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv în domeniul securității alimentare globale.

Insecuritatea alimentară reprezintă un fenomen de amploare, exacerbat de pandemia de COVID-19, conflicte și impactul schimbărilor climatice. Potrivit estimărilor oficiale, în 2019 numărul persoanelor care se confruntau cu acest fenomen ajunsese la 161 de milioane, iar 44 de milioane de persoane din 38 de state sunt în prag de foamete. Totodată, estimările experților arată că impactul devastator al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei ar putea aduce încă aproape 40 de milioane de persoane în pragul sărăciei și al foametei până la sfârșitul anului 2022.