Connect with us

U.E.

Comitetul Premiului Charlemagne: Distincția oferită lui Klaus Iohannis, menită să-l încurajeze să continue să conducă România pe calea europeană

Published

on

© Council of the European Union/ Facebook

Acordarea Premiului Charlemagne în anul 2020 lui Klaus Iohannis este menită să îl încurajeze pe președintele român să continue să conducă ţara sa pe calea europeană, a afirmat preşedintele comitetului premiului Charlemagne, Jurgen Linden, în conferința de presă în care a fost anunțată decizia de acordare a acestui premiu.

Preşedintele Klaus Iohannis va primi anul viitor Premiul Charlemagne (Carol cel Mare) acordat de oraşul german Aachen pentru contribuția adusă la unificarea europeană. Șeful statului se alătură astfel unui număr însemnat de lideri din Europa de Est care au primit acest premiu, precum Vaclav Havel sau Donald Tusk. Premiul, ce poartă numele împăratului fondator al Imperiului Carolingian supranumit “Părintele Europei”, este cea mai importantă distincție acordată vreodată unui om politic român.

În conferinţa de presă la care a fost anunţată decizia, preşedintele comitetului premiului Charlemagne, Jurgen Linden, a afirmat că această distincţie este menită să-l încurajeze pe Iohannis să continue să conducă ţara sa pe calea europeană, potrivit relatării agenţiei EFE, notează Agerpres.

În argumentarea deciziei acordării distincţiei se menţionează că România, o ţară în care ”a reuşit să se impună o dictatură brutală” şi care a trecut prin ”dezamăgiri” în relaţia cu Occidentul, a devenit graţie eforturilor lui Iohannis ”cea mai europeană din Europa de Sud-Est”.

Iohannis ”este un mare luptător pentru justiţie, pentru protejarea minorităţilor şi diversitate culturală, precum şi un important mediator şi constructor de punţi între societăţile europene din Est şi din Vest”, a mai spus Jurgen Linden.

Premiul Carol cel Mare se decernează anual începând din anul 1950 unor personalităţi care s-au remarcat prin activitatea depusă în slujba ideii europene şi poartă numele împăratului medieval considerat părintele Europei unite. Cu acest premiu au fost onoraţi, de-a lungul timpului, între alţii: Papa Francisc, Winston Churchill, Helmut Kohl, Angela Merkel, François Mitterrand şi regina Beatrix a Olandei.

Anul trecut prestigioasa distincţie a revenit preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, iar în acest an secretarului general al ONU, António Guterres.

Klaus Iohannis va primi acest premiu în anul 2020, cu ocazia celei de-a 70-a decernări a Premiului Charlemagne, când sunt aniversate șapte decenii de la Declarația Schuman din 9 mai 1950, marcată în istorie drept Ziua Europei.

Anul acesta, pentru prima dată în istoria UE, liderii statelor membre s-au reunit chiar de Ziua Europei, 9 mai, pentru un summit special. Summitul a fost găzduit, la Sibiu, de președintele Klaus Iohannis, sub auspiciile primei președinții a României la Consiliul UE. Declarația de la Sibiu, în care liderii europeni și-au asumat să “protejeze modul nostru de viață european” a fost sintetizată de Klaus Iohannis prin sintagma “spiritul de la Sibiu”.

Citiți și Corespondență specială de la Aachen – Semnarea tratatului de cooperare Germania – Franța

De altfel, Klaus Iohannis a invocat și “spiritul de la Aachen”, în debutul acestui an, când a reprezentat România, în calitate de președinție a Consiliului UE, la semnarea Tratatului de cooperare europeană dintre Germania și Franța.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Papa Francisc îndeamnă la reconstrucția Europei: “Să ajutăm Europa, bolnavă de oboseală, să se întoarcă la viziunea clarvăzătoare a părinților fondatori”

Published

on

© European Union 2014 / Source - EP

Europa, bolnavă de oboseală, are nevoie de viziunea părinților săi fondatori, a declarat joi Papa Francisc, la omilia Sfintei Liturghii celebrată în bazilica San Pietro cu participanții la adunarea Consiliului Conferințelor Episcopale Europene (CCEE).

Să ajutăm Europa de astăzi, bolnavă de oboseală, ca să regăsească chipul mereu tânăr al lui Isus și al Miresei sale”, a spus Papa Francisc, conform Vatican News.

În fața unei Europe ”bolnave de oboseală”, care a pierdut viziunea clarvăzătoare a fondatorilor, precum și în fața unei Biserici concentrate pe dezbateri și strategii cu ușile deseori închise și încuietorile schimbate, Papa Francisc a îndemnat la ”reconstrucție”.

Vatican News subliniază că președinților de Conferințe Episcopale, dar și fiecărui creștin european, papa Francisc a încredințat, practic, la omilia Sfintei Liturghii un întreit mandat pentru o reconstrucție a Europei: a reflecta, a reconstrui, a vedea.

Casa comună europeană trebuie ”să renunțe la conveniențele imediatului pentru a se întoarce la viziunea clarvăzătoare a părinților fondatori, o viziune profetică și de ansamblu, pentru că ei nu căutau consensul de moment, dar visau viitorul tuturor”, a spus el, nefiind pentru prima dată când Papa Francisc face trimitere la părinții fondatori ai UE.

”Acesta este felul în care au fost construite zidurile casei europene și numai în acest fel vor putea fi din nou consolidate”, a mai adăugat Suveranul Pontif

Lucrările adunării (23-26 septembrie) se desfășoară la Roma în contextul celei de-a 50-a aniversări a acestui Consiliu continental.

Anul trecut, înaintea unuia dintre summit-urile europene desfășurate în pandemie, Papa Francisc a îndemnat statele membre să mențină “unitatea fraternă la care au visat părinții fondatori ai Uniunii Europene”.

În 2019, după alegerile europene, Papa Francisc a avertizat că Uniunea Europeană riscă să-și piardă influența și însăși esența sa ca bloc unificat dacă liderii săi politici nu reînvie visurile părinților fondatori.

De la începutul pontificatului său, Papa Francisc a inițiat o apropiere a relației cu Uniunea Europeană, primindu-i în audiență la 25 martie 2017 pe toți liderii instituțiilor UE și pe șefii de stat sau de guvern, în aceeași zi în care liderii europeni au semnat Declarația de la Roma, cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a semnării Tratatelor Fondatoare ale Comunităților Europene.

Cu acea ocazie, Suveranul Pontif le-a atras atenția liderilor europeni că Europa se confruntă cu un „vid de valori“, condamnând în acelaşi timp populismul antiimigraţionist şi extremismul și făcând un apel la spiritul solidarității.

Europa trebuie să recupereze acel spirit al solidarităţii, primul element al vitalităţii europene; acest lucru este necesar astăzi mai mult ca niciodată, în contextul tendinţelor de genul tentaţiei de reducere a idealurilor fondatoare la necesităţi de ordin productiv, economic şi financiar. Uniunea Europeană nu trebuie să însemne doar parametri economici, ci şi valori, bogăţie, diversitate, modele morale, idei”, a  spus, în martie 2017, Papa Francisc.

În 2016, Papa Francisc a primit Premiul Charlemagne sau Carol cel Mare, acordat anual, începând din 1950, de oraşul german Aachen, celor care au contribuit la idealurile ce stau la baza Europei.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Forumurile cetățenilor din cadrul Conferinței pentru Viitorul Europei continuă. Democrația europeană, următorul subiect de dezbatere

Published

on

© European Parliament - Instagram

Conferința privind viitorul Europei pune oamenii în centrul discuției despre evoluția UE în fața provocărilor viitoare. Forumurile cetățenilor joacă un rol important: acestea vor discuta ideile venite de la diverse evenimente ce au avut loc în întreaga UE și propunerile înscrise pe platforma Conferinței. Totodată forumurile vor face recomandări care vor fi discutate cu instituțiile UE și cu celelalte părți interesate.

Aproximativ 200 de europeni vor veni cu idei și recomandări care vor fi luate în considerare în cadrul ședințelor plenare ale Conferinței și, în cele din urmă, în raportul final. Aceștia vor avea ca teme de dezbatere o economie mai puternică, justiția socială, locurile de muncă, dar și educația, tineret, cultură, sport și tranziție digitală, potrivit comunicatului oficial.

Cetățenii au fost aleși în mod aleatoriu de către contractori specializați în numele instituțiilor UE, folosind metodologii care să asigure că aceștia sunt reprezentativi pentru diversitatea UE în ceea ce privește originea geografică, sexul, vârsta, mediul socio-economic și nivelul de educație. Tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani reprezintă o treime din fiecare panel. Aceștia vor veni cu idei și recomandări care vor contribui la deliberările generale ale conferinței, în special la ședințele plenare ale conferinței și, în cele din urmă, la raportul privind rezultatul final al acesteia.

Panourile cetățenilor europeni reprezintă un element central al conferinței organizate de Parlamentul European, Consiliu și Comisie. Temele de discuție pentru fiecare dintre aceste grupuri sunt următoarele:

(1) O economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformare digitală: 17-19 septembrie.

(2) Democrație europeană/valori și drepturi, statul de drept, securitate: 24-26 septembrie.

(3) Schimbări climatice, mediu/sănătate: 1-3 octombrie.

(4) UE în lume/migrație: 15-17 octombrie.

Al doilea set de sesiuni se va desfășura în format la distanță pe parcursul lunii noiembrie, în timp ce a treia și ultima sesiune va avea loc în decembrie 2021 și ianuarie 2022 la următoarele instituții de învățământ:

(1) în Dublin, Irlanda – Institutul de Afaceri Internaționale și Europene;

(2) în Florența, Italia – Institutul Universitar European;

(3) în Natolin (Varșovia), Polonia – Colegiul Europei; 

(4) în Maastricht, Țările de Jos – Institutul European de Administrație Publică.

Informații suplimentare despre grupurile de cetățeni europeni sunt disponibile aici, în timp ce calendarul provizoriu al conferinței este disponibil aici.

Conferinţa privind viitorul Europei reprezintă un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale. 

Concluziile Conferinţei privind viitorul Europei sunt aşteptate în jurul lunii martie 2022, când Franţa se va afla la preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene – un moment oportun pentru Emmanuel Macron, care a fost ales pe baza unui program pro-european şi care intenţionează să facă din preşedinţia franceză a Consiliului un atu politic major în contextul alegerilor prezidenţiale franceze din mai 2022.

Conferința combină evenimente online și offline, locale, regionale, naționale și europene, organizate de societățile civile și de cetățeni, de instituții europene și de autorități naționale, regionale și locale. Rezultatele acestor evenimente, precum și ideile legate de viitorul Europei, sunt publicate pe platforma digitală multilingvă. Acestea vor servi drept bază pentru discuții ulterioare în cadrul celor 4 paneluri ale cetățenilor europeni, care cuprind principalele subiecte ale Conferinței.

Continue Reading

U.E.

Donald Tusk va promova o reformă constituțională care ”va face foarte dificilă retragerea Poloniei din UE”

Published

on

© Donald Tusk/ Facebook

Fostul premier polonez și fost președinte al Consiliului European, Donald Tusk, a anunțat vineri că a reușit să adune suficiente semnături pentru a prezenta în legislativ o propunere menită să amendeze Constituția care ”va face foarte dificilă retragerea Poloniei din UE”, anunță EFE, citat de Agerpres.

Propunerea, care, conform lui Tusk, va fi înaintată Seimului lunea viitoare, vizează modificarea Articolului 90 din actul fundamental polonez astfel încât două treimi să fie luate în calcul pentru a denunța un acord internațional.

”Cel mai mult mă tem că acum Polonia poate fi retrasă din UE cu o majoritate simplă de voturi. Într-o zi sau mai degrabă într-o noapte, PiS (Partidul Lege şi Justiţie, de guvernământ) ar putea să ia o astfel de decizie dintr-o tactică politică ieftină”, a declarat Tusk.

Liderul opoziţiei poloneze a afirmat că ”este în interesul politic al tuturor să-i convingem pe polonezi că ieşirea din UE nu se va întâmpla”, dar a avertizat că ”PiS este pe calea ieşirii din UE”.

Înalți responsabili din partidul populist de dreapta Lege și Justiție (PiS) aflat la putere, au dat de înțeles că este posibil ca Polonia să iasă din UE, pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Bruxelles-ul pe diferite dosare, între care reformele judiciare și cele legate de tranziția verde, informează Digi24.

Președintele aceștei formațiuni politice, Jaroslaw Kaczynski, a dat asigurări ulterior că Polonia dorește să fie suverană și să pună capăt ”ingerinței” EU în problemele sale interne, dar nu va ieși din Uniunea Europeană.

Primul și singurul stat care a părăsit Uniunea Europeană a fost Regatul Unit, după 47 de ani de apartenență, în urma unui referendum ce a avut loc la 23 iunie 2016.

Peste 80% dintre polonezi susţin în continuare apartenența la UE, chiar dacă tensiunile dintre Bruxelles și Varșovia persistă. 

Cea mai recentă ciocnire a fost cauzată de o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin care Polonia este obligată să plătească Comisiei Europene o penalitate zilnică de 500.000 de euro pentru că nu a încetat extracțiile de lignit la mina Turów.

În pofida sumei considerabile, premierul Mateusz Morawiecki a anunțat că exploatarea la această mină va continua, calificând decizia ”total greșită”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.7 hours ago

Papa Francisc îndeamnă la reconstrucția Europei: “Să ajutăm Europa, bolnavă de oboseală, să se întoarcă la viziunea clarvăzătoare a părinților fondatori”

NATO7 hours ago

Raport: SUA au investit 363 de milioane de dolari în bazele militare din România în ultimii 20 de ani. România, al doilea cel mai mare beneficiar regional după Polonia

NATO11 hours ago

NATO: Avioane militare canadiane au interceptat două avioane de luptă ale Rusiei în apropierea spaţiului aerian al României

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Forumurile cetățenilor din cadrul Conferinței pentru Viitorul Europei continuă. Democrația europeană, următorul subiect de dezbatere

ROMÂNIA15 hours ago

Președintele delegației naționale în CoR, Adrian Teban: Principiul parteneriatului este cheia pentru implementarea cu succes a PNRR

SĂNĂTATE15 hours ago

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Cu ajutorul know-how-ului european, România poate avea un Plan Național ”corect și concret” de combatere a cancerului

U.E.16 hours ago

Donald Tusk va promova o reformă constituțională care ”va face foarte dificilă retragerea Poloniei din UE”

U.E.16 hours ago

Franța și Germania, în coordonare cu un grup de state din UE, l-au nominalizat pe actualul șef al OMS pentru un al doilea mandat

RUSIA16 hours ago

Josep Borrell: UE denunță activitățile cibernetice rău intenționate. Îndemnăm Federația Rusă să adere la un comportament responsabil în spațiul cibernetic

POLITICĂ16 hours ago

Klaus Iohannis o va primi luni pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Șefa Comisiei Europene se va afla în România pentru a aproba PNRR

ONU2 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL4 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI7 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI7 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA7 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending