Connect with us

U.E.

Comitetul Premiului Charlemagne: Distincția oferită lui Klaus Iohannis, menită să-l încurajeze să continue să conducă România pe calea europeană

Published

on

© Council of the European Union/ Facebook

Acordarea Premiului Charlemagne în anul 2020 lui Klaus Iohannis este menită să îl încurajeze pe președintele român să continue să conducă ţara sa pe calea europeană, a afirmat preşedintele comitetului premiului Charlemagne, Jurgen Linden, în conferința de presă în care a fost anunțată decizia de acordare a acestui premiu.

Preşedintele Klaus Iohannis va primi anul viitor Premiul Charlemagne (Carol cel Mare) acordat de oraşul german Aachen pentru contribuția adusă la unificarea europeană. Șeful statului se alătură astfel unui număr însemnat de lideri din Europa de Est care au primit acest premiu, precum Vaclav Havel sau Donald Tusk. Premiul, ce poartă numele împăratului fondator al Imperiului Carolingian supranumit “Părintele Europei”, este cea mai importantă distincție acordată vreodată unui om politic român.

În conferinţa de presă la care a fost anunţată decizia, preşedintele comitetului premiului Charlemagne, Jurgen Linden, a afirmat că această distincţie este menită să-l încurajeze pe Iohannis să continue să conducă ţara sa pe calea europeană, potrivit relatării agenţiei EFE, notează Agerpres.

În argumentarea deciziei acordării distincţiei se menţionează că România, o ţară în care ”a reuşit să se impună o dictatură brutală” şi care a trecut prin ”dezamăgiri” în relaţia cu Occidentul, a devenit graţie eforturilor lui Iohannis ”cea mai europeană din Europa de Sud-Est”.

Iohannis ”este un mare luptător pentru justiţie, pentru protejarea minorităţilor şi diversitate culturală, precum şi un important mediator şi constructor de punţi între societăţile europene din Est şi din Vest”, a mai spus Jurgen Linden.

Premiul Carol cel Mare se decernează anual începând din anul 1950 unor personalităţi care s-au remarcat prin activitatea depusă în slujba ideii europene şi poartă numele împăratului medieval considerat părintele Europei unite. Cu acest premiu au fost onoraţi, de-a lungul timpului, între alţii: Papa Francisc, Winston Churchill, Helmut Kohl, Angela Merkel, François Mitterrand şi regina Beatrix a Olandei.

Anul trecut prestigioasa distincţie a revenit preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, iar în acest an secretarului general al ONU, António Guterres.

Klaus Iohannis va primi acest premiu în anul 2020, cu ocazia celei de-a 70-a decernări a Premiului Charlemagne, când sunt aniversate șapte decenii de la Declarația Schuman din 9 mai 1950, marcată în istorie drept Ziua Europei.

Anul acesta, pentru prima dată în istoria UE, liderii statelor membre s-au reunit chiar de Ziua Europei, 9 mai, pentru un summit special. Summitul a fost găzduit, la Sibiu, de președintele Klaus Iohannis, sub auspiciile primei președinții a României la Consiliul UE. Declarația de la Sibiu, în care liderii europeni și-au asumat să “protejeze modul nostru de viață european” a fost sintetizată de Klaus Iohannis prin sintagma “spiritul de la Sibiu”.

Citiți și Corespondență specială de la Aachen – Semnarea tratatului de cooperare Germania – Franța

De altfel, Klaus Iohannis a invocat și “spiritul de la Aachen”, în debutul acestui an, când a reprezentat România, în calitate de președinție a Consiliului UE, la semnarea Tratatului de cooperare europeană dintre Germania și Franța.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Josep Borrell, la a cincea aniversare a acordului nuclear cu Iranul: Rămâne singurul instrument prin care putem oferi garanții cu privire la programul nuclear al Iranului

Published

on

© European Union, 2020

Astăzi, la a cincea aniversare a Planului comun de acțiune cuprinzător (JCPOA), păstrarea acordului este mai importantă ca niciodată, rămânand singurul  instrument prin care putem oferi garanții cu privire la programul nuclear al Iranului, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate.

JCPOA a fost încheiat la 14 iulie 2015 și aprobat ulterior în unanimitate de Consiliul de Securitate al ONU (Rezoluția 2231). Acordul este o realizare istorică multilaterală pentru eforturile de neproliferare nucleară mondială și contribuie la securitatea regională și globală.

„JCPOA rămâne singurul instrument prin care putem oferi comunității internaționale garanțiile necesare cu privire la programul nuclear al Iranului. Acesta constă în angajamente legate de energie nucleară care urmează să fie puse în aplicare de Iran în schimbul ridicării sancțiunilor de către comunitatea internațională în vederea normalizării relațiilor comerciale și economice cu Iranul. Acordul prevede, de asemenea, monitorizarea și verificări fără precedent din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (IAEA) și felicit activitatea profesională continuă, tehnică și imparțială a agenției. Implementarea completă a JCPOA de către toate părțile rămâne crucială”, a subliniat Josep Borrell. 

Din păcate, SUA au decis în mai 2018 să se retragă din JCPOA și nu au mai participat la nicio întâlnire sau activitate de atunci, amintește Înaltul Reprezentant. Totuși, spune oficialul european, „restul participanților la JCPOA continuă să lucreze colectiv pentru a aborda, în cadrul acordului, preocupările existente cu privire la implementarea nucleară, precum și impactul mai amplu al retragerii Statelor Unite din JCPOA și reimpunerea de sancțiuni”.

În calitate de coordonator al Comisiei mixte JCPOA, șeful diplomației europene spune că este hotărât să facă tot posibilul împreună cu ceilalți participanți la JCPOA și comunitatea internațională pentru a păstra acordul. Totodată, Borrell atrage atenția că „nu ar trebui să facem supoziții că va apărea din nou o oportunitate pentru comunitatea internațională de a aborda programul nuclear al Iranului într-o manieră atât de cuprinzătoare”.

Continue Reading

U.E.

Studiu al Parlamentului European: 64% dintre români doresc ca Uniunea Europeană să dispună de un buget mai mare pentru a depăși consecințele pandemiei de coronavirus

Published

on

77% dintre români doresc ca Uniunea Europeană să joace un rol mai important în lupta împotriva crizei COVID-19, cu 9 puncte procentuale mai mult față de media europeană, care se ridică la 68%, arată un nou sondaj de opinie comandat de Parlamentul European, desfășurat în a doua parte a lunii iunie 2020.

Potrivit datelor furnizate de Parlamentul European, 64% dintre români cred că în acest scop Uniunea ar trebui să dispună de mai multe mijloace financiare, care ar trebui direcționate mai ales pentru a combate impactul pandemiei asupra sectorului sănătății și al economiei.

La nivel european, 56% dintre respondenți spun că Uniunea ar trebui să dispună de mai multe fonduri pentru a depăși impactul pandemiei.

Peste jumătate dintre europeni (53 %) continuă să nu fie mulțumiți de nivelul de solidaritate între statele membre ale Uniunii în timpul pandemiei, deși, comparativ cu aprilie, mai multe persoane au acum o perspectivă pozitivă (+ 5 puncte).

O mare parte a populației cunoaște măsurile luate de Uniunea Europeană împotriva COVID-19, iar gradul de satisfacție crește

Trei din patru cetățeni europeni (76 %) au auzit de diversele măsuri propuse de Uniune pentru a combate consecințele pandemiei de COVID-19. 36% dintre respondenți, cu trei puncte mai mult comparativ cu aprilie, cunosc, de asemenea, care sunt aceste măsuri. 49 % din cei care au auzit de măsurile luate de Uniune împotriva COVID-19 sunt satisfăcuți de acestea. S-a înregistrat în medie o creștere clară de aproape 7 puncte procentuale (comparativ cu 42 % în aprilie). Acest lucru confirmă că publicul sprijină din ce în ce mai mult măsurile propuse, dintre care multe mai trebuie implementate.

Majoritatea respondenților nu sunt satisfăcuți de solidaritatea dintre statele membre ale Uniunii

Deși puțin peste jumătate dintre respondenții din întreaga Uniune (53 %) nu sunt satisfăcuți de solidaritatea demonstrată între statele membre ale Uniunii în timpul pandemiei, în medie 39 % dintre cetățenii Uniunii declară că sunt satisfăcuți. Procentul a crescut în medie cu 5 puncte din aprilie 2020. Creșterea cea mai mare a fost înregistrată în Portugalia și Spania (ambele cu + 9 puncte), Germania, Grecia, România și Slovacia (cu circa + 7 puncte fiecare).

UE ar trebui să îmbunătățească instrumentele comune folosite pentru a combate crizele cum ar fi cea generată de COVID-19

Circa două treimi dintre respondenți (68%) sunt de acord că „Uniunea ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a gestiona crize cum ar fi pandemia de coronavirus”. În 26 de state membre s-a înregistrat o majoritate absolută în acest sens. Cel mai mare sprijin pentru afirmația că Uniunea ar trebui să obțină mai multe competențe s-a înregistrat în Portugalia și Luxemburg (87 % în ambele), Cipru (85 %), Malta (84 %), Estonia (81 %), Irlanda (79 %), Italia și Grecia (78 % în ambele), precum și în România (77 %) și Spania (75 %).

Majoritatea absolută a europenilor sprijină un buget al Uniunii mai mare pentru a combate COVID-19

56 % dintre europeni cred că Uniunea ar trebui să dispună de mai multe fonduri pentru a putea depăși consecințele pandemiei de coronavirus. În 15 state membre ale Uniunii, majoritatea absolută a respondenților sunt de acord cu această afirmație. Pe primele locuri sunt Grecia (79 %), Cipru (74 %), Spania și Portugalia (ambele cu 71 %).

Întrebați care ar trebui să fie domeniile de politică în care ar trebui să se cheltuiască acest buget extins al Uniunii, cetățenii europeni au plasat sănătatea publică pe primul loc. 55 % dintre respondenți consideră că este cel mai important domeniu în care să se facă cheltuieli, plasându-se pe primul loc în 17 state membre ale Uniunii.

Următoarele domenii în ordinea importanței sunt redresarea economică și noile oportunități pentru afaceri (45 %), locurile de muncă și chestiunile sociale (37 %), precum și combaterea schimbărilor climatice (36 %). În Italia (58 %), Slovenia (55 %) și Lituania (54 %), finanțarea redresării economice se află pe locul întâi. Cetățenii din Austria (48 %) și Danemarca (45 %) consideră că principala prioritate a Uniunii trebuie să fie continuarea luptei împotriva schimbărilor climatice, în timp ce pentru Slovacia (63 %), Croația (58 %) și Finlanda (46 %), locurile de muncă și chestiunile sociale sunt prioritare.

Dificultățile financiare personale continuă să fie semnificative

Situația financiară personală a cetățenilor europeni încă de la începutul pandemiei arată în mod clar cât este de important să se ia cât mai devreme deciziile necesare pentru Pachetul de redresare: într-o proporție rămasă practic neschimbată din aprilie, 57 % dintre respondenți declară că au avut dificultăți financiare de natură personală. „Pierderea veniturilor” este prima dificultate menționată (28 %), fiind o problemă vitală în 21 de state membre. Cele mai mari cifre s-au înregistrat în Ungaria și Spania (ambele 43 %), Bulgaria și Grecia (ambele 41 %), precum și în Italia (37 %).

Nesiguranța și teama scad, iar speranța și încrederea cresc

S-au schimbat semnificativ și sentimentele respondenților în timpul crizei. Cetățenii din 15 state membre ale Uniunii au ales cuvântul „speranță” (41 % în total) pentru a-și descrie starea emoțională actuală. Acest sentiment devine aproape la fel de răspândit ca cel de „nesiguranță”, menționat de 45 % dintre respondenți – o scădere cu 5 puncte procentuale comparativ cu luna aprilie (50 %). Toate sentimentele negative au scăzut: „teamă” (17 %, -5), „frustrare” (23 %, -4), „neajutorare” (21 %, -8), în timp ce sentimentele de „încredere” au crescut cu 3 puncte la 24% și „întrajutorare” cu 2 puncte la 16% în medie în UE.

Sondajul a fost efectuat online (și telefonic în Malta și Cipru), de către Kantar, între 11 și 29 iunie 2020, pe un eșantion de 24.798 de respondenți din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Sondajul s-a limitat la respondenți cu vârste cuprinse între 16 și 64 de ani (16-54 în Bulgaria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Slovacia). Reprezentativitatea la nivel național este asigurată prin cote în funcție de gen, vârstă și regiune. Rezultatele totale la nivelul Uniunii sunt ponderate în funcție de mărimea populației din fiecare țară care face obiectul anchetei.

Amintim că prima etapă a acestui sondaj s-a desfășurat între 23 aprilie și 1 mai 2020, pe un eșantion de 21,804 de respondenți din 21 state membre ale UE, nefiind incluse Lituania, Estonia, Letonia, Cipru, Malta și Luxemburg.

Se preconizează că raportul complet al sondajului, inclusiv setul complet de date, va fi publicat la începutul lunii septembrie 2020.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană recomandă statelor membre să nu acorde sprijin financiar post-pandemie întreprinderilor care au legături cu paradisurile fiscale

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

Comisia Europeană a recomandat astăzi, 14 iulie, ca statele membre să nu acorde sprijin financiar întreprinderilor care au legături cu țări ce se află pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale.

Restricțiile ar trebui să li se aplice și întreprinderilor care au fost condamnate pentru infracțiuni financiare grave, inclusiv, printre altele, pentru fraudă financiară, corupție, neplata obligațiilor fiscale și a celor în materie de securitate socială, se arată în comunicatul oficial al Executivului.

Potrivit Executivului, ”scopul recomandării de astăzi este să se consolideze garanțiile împotriva abuzurilor fiscale în întreaga UE, în conformitate cu legislația UE”.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: ”Ne aflăm într-o situație fără precedent, în care se acordă volume excepționale de ajutoare de stat unor întreprinderi în contextul pandemiei de COVID-19. Nu este acceptabil, mai ales în acest context, ca întreprinderile care beneficiază de sprijin public să recurgă la practici de evitare a obligațiilor fiscale ce implică paradisuri fiscale. Aceasta ar constitui o utilizare abuzivă a bugetelor naționale și a bugetului UE, în detrimentul contribuabililor și al sistemelor de securitate socială. Împreună cu statele membre, dorim să ne asigurăm că acest lucru nu se întâmplă.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat că ”cei care încalcă deliberat normele fiscale sau care desfășoară activități infracționale nu ar trebui să beneficieze de pe urma sistemelor pe care încearcă să le eludeze. Trebuie să ne protejăm finanțele publice, astfel încât acestea să poată sprijini realmente contribuabilii cinstiți din întreaga UE.”

Cu toate acestea, Comisia Europeană menționează că este la latitudinea statelor membre să decidă dacă doresc să acorde sprijin financiar și să prevadă măsuri conforme cu normele UE, inclusiv cu normele privind ajutoarele de stat, precum și cu propriile lor obiective de politică.

Recomandarea de astăzi își propune să ofere statelor membre un model, conform cu legislația UE, referitor la prevenirea utilizării asistenței din fonduri publice pentru operațiuni de fraudă fiscală, evaziune fiscală, evitare a obligațiilor fiscale sau spălare a banilor ori pentru finanțarea terorismului.

În special, întreprinderile care au legături cu țările de pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale (de exemplu, în cazul în care o întreprindere este rezidentă fiscal într-o astfel de jurisdicție) nu ar trebui să beneficieze de sprijin public. În cazul în care statele membre decid să introducă astfel de dispoziții în legislația lor națională, Comisia sugerează o serie de condiții care să fie impuse pentru acordarea sprijinului financiar.

Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale este cea mai bună bază pentru aplicarea unor astfel de restricții, deoarece le va permite tuturor statelor membre să acționeze în mod consecvent și va evita adoptarea unor măsuri individuale care ar putea încălca legislația UE. Utilizarea acestei liste pentru punerea în aplicare a restricțiilor va crea, de asemenea, mai multă claritate și siguranță pentru întreprinderi.

În același timp, Comisia este pregătită să discute cu statele membre despre planurile lor specifice pentru a se asigura că acordarea de ajutoare de stat, în special sub formă de recapitalizări, se va limita la întreprinderile care își plătesc impozitele în mod echitabil.

Statele membre ar trebui să convină asupra unor cerințe rezonabile prin care întreprinderile să poată demonstra că nu au nicio legătură cu vreuna din țările aflate pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale. Recomandarea sugerează unele principii pentru sprijinirea statelor membre în această privință.

În finalul comunicatului se arată că statele membre ar trebui să informeze Comisia cu privire la măsurile pe care le vor pune în aplicare pentru a se conforma recomandării de astăzi, în concordanță cu principiile bunei guvernanțe ale UE.

Comisia va publica, în decurs de trei ani, un raport privind impactul acestei recomandări.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending