Connect with us

ROMÂNIA

Concluziile Comisiei europene împotriva rasismului şi intoleranței (ECRI). Ce progrese a făcut România în lupta împotriva rasismului

Published

on

Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), organ al Consiliului Europei a publicat astăzi concluziile privind implementarea recomandărilor oferite în 2014 României, alături de Bulgaria, Elveția și Slovacia.

Una dintre recomandările adresate autorităților române ce au fost supuse unei evaluări ulterioare preciza „desfășurarea de campanii de informare a publicului larg în legătură cu prevederile legilor penale privind lupta împotriva rasismului și de informare a victimelor în privința organismelor competente să acorde asistență.” În acest sens, ECRI precizează că a fost informată despre acțiunea Consiliului Superior al Magistraturii de a disemina informații pe site-ul său despre prevederile legilor penale. Totodată, faptul că au fost luate diferite măsuri, în diverse proiecte, de informare a victimelor despre accesul la asistență în cazul în care au fost victime ale rasismului.

Deși au existat mai multe inițiative ce au ajutat la implementarea unor măsuri anti-discriminare, ECRI notează că grupurile țintă au fost limitate la persoane cu anumite ocupații și că nu a avut loc nicio campanie de conștientizare care să vizeze publicul larg. Așadar, ECRI consideră că recomandarea sa a fost parțial implementată.

”Stabilirea unui sistem cuprinzător de colectare a informațiilor privind aplicarea prevederilor legilor penale împotriva rasismului și disciminării rasiale”, a fost cea de-a doua recomandare a ECRI din 2014. ”Un astfel de sistem trebuie să înregistreze numărul de anchete deschise de poliție, cazurile prezentate de procurori, numărul de cazuri în așteptare înaintea instanțelor și hotărârile lor finale, împărțite pe ani de referință și pe prevederi penale relevante”, a transmis atunci Comisia Europeană împotriva rasismului. Deși au fost luate unele măsuri și au fost înregistrate progrese, nu există la această dată un sistem curpinzător de colectare a datelor privind aplicarea dispozițiilor legilor penale împotriva rasismului, așa cum a fost recomandat, constată ECRI, care consideră că recomandarea sa a fost parțial implementată.

O altă recomandare a ECRI pentru autoritățile române a fost ”să fie luate măsuri pentru alocarea de fonduri suficiente și puternica impulsionare a <Strategiei pentru îmbunătățirea situației romilor>; să asigure coordonarea între ministere; și să garanteze responsabilitatea autorităților locale față de cele centrale în implementarea Strategiei”.

ECRI remarcă faptul că au fost luate mai multe măsuri în acest sens de către autoritățile române. ECRI a fost infomată că Agenția Națională pentru Romi, responsabilă pentru finanțarea proiectelor locale din cadrul Strategiei Naționale de Incluziune a Romilor (SNIR), are un buget de 500.000 de euro. În plus, alte instituții ale statului, precum Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară au implementat diferite aspecte prevăzute în Strategie, precum asistența medicală, incluziunea socială și accesul la locuințe.

Cu toate acestea, ECRI observă că nu există un mecanism care să garanteze responsabilitatea autorităților locale față de autoritățile centrale în imprementarea Strategiei Naționale de Incluziune a Romilor.

Vizitele secretarului de stat al Ministerului Fondurilor Europene în comunitățile de romi, unde s-a întâlnit cu autoritățile locale par aleatorii și au drept scop doar monitorizarea progreselor înregistrate în implementarea SNIR, lipsind o abordare instituționalizată a responsabilității autorilor locale și centrale. Astfel, ECRI concluzionează că acestă recomandare nu a fost încă implementată pe deplin.

Ce este ECRI

Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI) a fost înfiinţată de Consiliul Europei. Este un organism independent de monitorizare a drepturilor omului, specializat în chestiuni legate de rasism şi intoleranţă. Este compus din membri independenţi şi imparţiali, aleşi pe baza autoriţăţii lor morale şi a unei recunoscute expertize în probleme de rasism, xenofobie, antisemitism şi intoleranţă.

ECRI desfășoară activități de monitorizare, pe rând, în toate statele membre ale Consiliului Europei, în cadrul cărora este analizată situaţia privitoare la rasism şi intoleranţă şi se fac sugestii şi propuneri despre cum să se ia în considerare problemele identificate.

 

.

ROMÂNIA

MFE: Spitalele COVID-19 și centrele sociale vor avea la dispoziție 700 milioane de euro pentru gestionarea crizei sanitare

Published

on

© Ministerul Sănătății - România/ Facebook

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a anunțat, sâmbătă, 15 august, majorarea fondurilor care pot fi contractate de spitalele COVID-19 și de centrele sociale, pentru a face față mai bine crizei sanitare, la 700 milioane euro față de 400 milioane euro – suma disponibilă inițial.

În ședința de Guvern de vineri a fost prezentat stadiul evaluării proiectelor depuse în cadrul apelului „Consolidarea capacității de gestionare acrizei sanitare COVID-19”, finanțat prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare și s-a anunțat majorarea limitei de supracontractare la 700 de milioane de euro. În momentul lansării apelului, bugetul alocat a fost de 350 milioane euro, iar limita de supracontractare a fost stabilită la 400 milioane euro. Decizia de creștere a fondurilor ce pot fi contractate în cadrul apelului este justificată de valoarea proiectelor depuse pentru a fi finanțate.

Până în prezent au fost depuse 115 cereri de finanțare în valoare de aproximativ 473 milioane euro, bugetul apelului fiind depășit cu peste 120 de milioane euro, astfel:

  • 93 de proiecte de tip A, în valoare de 419,8 milioane euro, prin care sunt dotate cu echipamente medicale/ echipamente de protecție 105 de unități sanitare publice;
  • 22 proiecte de tip C, în valoare de 33,2 milioane euro, prin care sunt dotate cu echipamente de protecție direcțiile generale de asistență socială.

Au fost aprobate peste 20 de cereri de finanțare în valoare de aproximativ 85 milioane euro, celelalte aflându-se în diferite etape ale procesului de evaluare/ contractare. Totodată, în cadrul apelului menționat se află în pregătire alte 141 de cereri de finanțare care urmează a fi transmise spre evaluare în perioada imediat următoare.

Apelul de proiecte, lansat în data de 15 mai 2020, se adresează următoarelor categorii mari de beneficiari:

  • Unități sanitare publice pentru care Ministerul Sănătății stabilește necesitatea dotării;
  • Ministerul Sănătății/ alte autorități publice centrale și autorități publice locale, sau unități aflate în subordonarea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, pentru achiziții necesare gestionării crizei de sănătate publică;
  • Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Finanțările se acordă pentru:

  • Proiecte de tip A – Dotarea unităților sanitare publice/ unităților publice de intervenţie integrată/ entităților publice implicate în activitatea de transfuzie sanguină cu echipamente și aparatură medicală, dispozitive medicale și de protecție medicală, echipamente pentru transport specializat, echipamente pentru decontaminare și suport triaj, necesare pentru tratamentul pacienților cu infecție COVID – 19;
  • Proiecte de tip B – Crearea unor capabilități medicale mobile/ formațiuni medicale mobile de diagnostic și tratament utilizate în combaterea răspândirii COVID-19/ spitale modulare rol 1, 2 și 3/ containere de logistică medicală;
  • Proiecte de tip C – Dotarea centrelor sociale rezidențiale publice pentru categorii vulnerabile (persoane vârstnice, persoane cu dizabilități, copii etc.), a unităților/ instituțiilor de învățământ de stat cu echipamente de protecție.

Continue Reading

ROMÂNIA

IMM-urile din România vor beneficia de 150 milioane de euro pentru digitalizare pe fondul gestionării mai eficiente a activității în timpul crizei COVID-19

Published

on

© European Union, 2015 - Source: EC - Audiovisual Service

Programul Naţional de digitalizare a microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), finanţat în cadrul Programului Operaţional Competitivitate, va beneficia de fonduri în valoare de 150 de milioane de euro, a anunţat, sâmbătă, Ministerul Fondurilor Europene (MFE), într-un comunicat.

Implementarea Programului de digitalizare dedicat IMM-urilor a fost aprobată în ședința de Guvern de vineri, 14 august, în contextul în care studiile Băncii Europeane de Investiții au arătat că companiile extrem de digitalizate au făcut față mult mai ușor crizei cauzate de pandemia COVID-19. Și din acest motiv, este esențială accelerarea digitalizării economiei.

Bugetul alocat este de 150 milioane euro, din care 127,5 milioane euro fonduri europene.

Activități sprijinite pentru microîntreprinderi și IMM-uri

Activități pentru dezvoltarea de produse inovative în domeniul TIC, precum:

– achiziția de hardware TIC și a altor dispozitive aferente, inclusiv cheltuieli de instalare, configurare și punere în funcțiune;

– amenajarea centrului de date în care se vor instala echipamentele TIC;

– achiziția/ dezvoltarea de aplicații software/ licențe necesare implementării proiectului, configurarea și implementarea bazelor de date, migrarea și integrarea diverselor structuri de date existente, achiziționarea și implementarea de soluții de semnătură electronică;

– cercetare industrială sau dezvoltare experimentală;

– instruirea personalului care va utiliza produsele implementate/achiziționate și a personalului care va asigura mentenanța.

Activități de digitalizare a IMM-urilor, altele decât cele care au ca obiect principal de activitate TIC, precum:

– achiziția de hardware TIC  și a altor dispozitive si echipamente aferente, inclusiv cheltuieli de instalare, configurare, punere în funcțiune, justificate din punct de vedere al implementării proiectului;

– realizarea rețelei LAN necesară pentru implementarea proiectului;

– achiziția și/sau dezvoltarea aplicațiilor software/licențelor necesare implementării proiectului, configurarea și implementarea bazelor de date, migrarea și integrarea diverselor structuri de date existente;

– achiziția unui website de prezentare a companiei;

– achiziția unui nume de domeniu nou “.ro” direct de la furnizorul național;

– achiziția soluției de semnătură electronică;

– achiziția de aplicații informatice specifice pentru persoanele cu dizabilități.

Continue Reading

ROMÂNIA

MApN: Două din cele cinci aeronave F-16 Fighting Falcon care vor intra în dotarea Forțelor Aeriene Române au ajuns în țară

Published

on

© Adrian Sultănoiu / CER SENIN – Revista Forţelor Aeriene

Primele două aeronave F-16 Fighting Falcon din noul lot de cinci care vor intra în dotarea Forțelor Aeriene Române au sosit vineri, 14 august, din Portugalia, în Baza 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniță”, de la Borcea, informează Ministerul Apărării Naționale (MApN).

Potrivit sursei citate, următoarele două aeronave vor fi livrate până la sfârșitul acestui an, iar ultima, în primul trimestru al anului 2021.

Achiziția celor cinci aeronave a fost făcută conform Legii pentru continuarea dezvoltării capabilităţii operaţionale aeriene cuprinse în Etapa de tranziţie iniţială a Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului “Avion multirol al Forţelor Aeriene”, care a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 19 decembrie 2019.

În aceeași lună a fost semnat și contractul cu Guvernul Republicii Portugheze pentru achiziția aeronavelor, din excedentul acestei țări, precum și a unui pachet de bunuri și servicii care include, printre altele, modernizarea avioanelor la un standard superior, elemente de suport logistic și instruirea personalului tehnic ingineresc.

Cele cinci aeronave sunt în cofigurație M5.2, la fel ca celelalte 12 aeronave F-16 Fighting Falcon care se află deja în dotarea Armatei României și care execută misiuni de poliție aeriană. Ulterior sosirii în țară a lotului de cinci aeronave, toate cele 17 aparate de zbor F-16 Fighting Falcon vor trece printr-un program de modernizare la standardul M6.5R.

Achiziția a încă cinci aeronave F-16 Fighting Falcon și a pachetului de bunuri și servicii aferent va asigura creșterea securității României prin executarea permanentă a apărării spațiului aerian național/NATO, pe timp de pace și în situații de criză, prin Serviciul de Luptă Permanent – Poliție Aeriană (SLP-PA), sub comanda NATO, în conformitate cu angajamentele asumate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending