După Summitul Parteneriatului Estic de la Riga, Republica Moldova, Ucraina şi Georgia nu au primit garanția unei apropieri de Uniunea Europeană sau a unei extinderi a blocului comunitar, însă au primit asigurări de susținere din partea Uniunii Europene.
Liderii Uniunii Europene şi reprezentanţii statelor membre ale Parteneriatului Estic au semnat, la Riga, o declaraţie, potrivit căreia UE îşi reafirmă susţinerea faţă de cele şase state asociate. Republica Moldova, considerată ”performerul” parteneriatului, ar fi dorit să primească asigurări pentru o viitoare aderare la Uniunea Europeană, în timp ce Ucraina şi Georgia ar fi sperat la liberalizarea vizelor, însă aceste lucruri nu se regăsesc în concluziile summitului.
Cu numai o zi înaintea reuniunii, președintele Consilului European, Donald Tusk a declarat că ”Moldova, Georgia și Ucraina au dreptul să aspire la UE”, dar responsabilitatea sa este ”de a nu face promisiuni deșarte”.
De altfel, cancelarul Merkel a şi avertizat că Parteneriatul Estic „nu este un instrument al extinderii, ci un instrument de apropiere de UE”.
La rândul său, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a reiterat, în cadrul summitului, faptul că țările din cadrul Parteneriatului Estic nu sunt pregătite pentru ca să li se ofere perspectiva aderării la UE. ”Nici ele nu sunt pregătite, nici noi nu suntem pregătiți’, a subliniat președintele Comisiei Europene.
Declarația finală
Declaraţia comună conţine principiul diferenţierii între statele PaE: „reafirmă dreptul suveran al fiecărui partener de a alege liber nivelul ambiţiilor şi obiectivelor la care aspiră în relaţia cu UE”, iar articolul 6 reafirmă obiectivul PaE „de a dezvolta relaţii puternice, diferenţiate între UE şi cei 6 parteneri săi”.
Profunzimea şi anvergura cooperării „este determinată de ambiţiile şi nevoile UE şi ale partenerilor săi, dar şi de ritmul reformelor”, se mai arată în documentul final al Summit-ului, conform cursdeguvernare.ro.
„Participanţii la summit au în vedere aspiraţiile europene şi alegerea europeană a partenerilor, aşa cum apar în acordurile de asociere”, este una dintre frazele-cheie, care arată clar că nu se oferă o perspectivă europeană statelor PaE.
O altă exprimare negociată a fost condamnarea invaziei Crimeei de către Rusia, care nu apare explicit. Documentul vorbeşte, la articolul 3, despre faptul că „UE susţine integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea tuturor partenerilor săi”.
După ce arată că situaţia conflictuală din Ucraina trebuie rezolvată şi acordurile de la Minsk implementate, documentul mai indică şi faptul că „UE îşi reafirmă poziţia exprimată în declaraţia comună de la Summit-ul UE-Ucraina din 27 aprilie, inclusiv cea referitoare la anexarea Crimeei şi oraşului Sevastopol”, în timp ce toţi participanţii îşi reafirmă poziţiile din declaraţia Adunării Generale a ONU 68/262.
Declaraţia la care se face referire nu recunoaşte referendumul pentru independenţă din Crimeea şi cere statelor membre să nu recunoască schimbarea statutului Crimeei şi oraşului Sevastopol.
(Descărcaţi aici declaraţia finală de la Riga.)
.
Comentariile sunt închise.