Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de infringement prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României pentru limitarea libertății participanților la piață de a-și stabili prețurile angro ale energiei electrice și gazelor, precum și a exporturilor de gaze.

Mai precis, România a introdus măsuri naționale care impun anumitor producători de energie electrică să contribuie cu toate veniturile care depășesc un anumit prag de preț la un fond pentru tranziția energetică și obligă producătorii de gaze să vândă o parte din producția lor la prețuri fixe anumitor clienți.

Potrivit executivului european, aceste măsuri naționale sunt incompatibile cu Directiva (UE) 2019/944 și cu Regulamentul (UE) 2019/943 privind piața internă de energie electrică, precum și cu Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale.

”Măsurile în cauză limitează libertatea producătorilor de energie electrică și de gaze de a-și stabili prețurile angro în România”, semnalează Comisia Europeană într-un comunicat.

Prin urmare, executivul european este de părere că aceste măsuri restricționează principiile fundamentale ale formării libere a prețurilor și comerțului transfrontalier liber pe piețele angro de energie electrică și gaze.

România are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele identificate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Citiți și: Eurobarometru: 68% dintre români consideră că UE ar trebui să aibă un rol mai puternic de coordonare în domeniul energiei, în funcție de diferite circumstanțe

Țara noastră se confruntă cu prețuri ridicate la energie ca urmare a lipsei interconexiunilor, fapt ce fragmentează piața unică în domeniul energiei, de unde și prețurile mai mari pe care le achită țările din Europa de Est față de cele achitate de țările din Europa de Vest. 

Problema ar urma să fie discutată de miniștrii Energiei în cadrul reuniunii care va avea loc la 15-16 octombrie, la Luxemburg, ca urmare a unui demers comun al României, Bulgariei și Greciei. 

Creșterea prețurilor și a costului vieții (42%) și situația economică (41%) au fost principalele subiecte care i-au motivat pe cetățenii UE să voteze la ultimele alegeri europene din luna iunie a acestui an, relevă un sondaj Eurobarometru publicat de Parlamentul European și realizat după alegerile europene care au avut loc în iunie 2024.

Sondajul analizează comportamentul de vot și principalele priorități ale cetățenilor UE.

Potrivit acestuia, o treime dintre alegătorii din cele 27 de state membre (34%) spun că situația internațională a fost un subiect care i-a încurajat să voteze, în timp ce o proporție similară menționează apărarea democrației și a statului de drept (32%).

În ceea ce îi priveşte pe cetăţenii români, principalele subiecte care i-au motivat să voteze la alegerile europene din luna iunie sunt: situaţia economică (45%); creşterea preţurilor şi a costului vieţii (44%); protecţia socială, bunăstarea şi accesul la asistenţă medicală (32%, faţă de doar 24% media UE); situaţia internaţională (30%); democraţia şi statul de drept (27%); apărarea şi securitatea (27%, similar cu media UE de 28%).

Cei care nu au votat spun, de asemenea, că situația economică (36% media UE, 41% România) și costul vieții (46% identic media UE și România) i-ar fi putut motiva să participe la alegeri.

În cazul respondenţilor din România, protecţia socială, bunăstarea şi accesul la asistenţă medicală reprezintă pentru 35% dintre aceştia un subiect care i-ar fi putut motiva să meargă la vot, urmat de apărare şi securitate (24%) şi situaţia internaţională (21%).

”În luna iunie, cetățenii din întreaga Europă și-au făcut auzită vocea, în condițiile în care am asistat la cea mai mare participare la alegerile pentru Parlamentul European din ultimii 30 de ani. Cetăţenii ne-au dat mandat să acționăm, să oferim răspunsuri și soluții benefice în viața lor de zi cu zi. Parlamentul îşi va onora promisiunile. În următoarele săptămâni, vom examina noua Comisie Europeană pentru a ne asigura că aceasta va aborda aspectele care reprezintă o prioritate pentru cetățeni: costul vieții, starea economiei noastre, democrația, statul de drept, migrația și securitatea. Parlamentul European va continua să depună eforturi pentru ca vocea cetățenilor să conteze în UE”, a comentat Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, rezultatele sondajului.

Sprijin pentru UE și un nivel ridicat de încredere în democrația parlamentară

Sprijinul pentru UE rămâne ridicat, în pofida problemelor economice. Rezultatele sondajului indică faptul că 65% dintre cetățenii europeni sunt optimiști cu privire la viitorul UE.

Procentul cetățenilor români optimiști cu privire la viitorul UE (68%) este mai mare decât media europeană și în creştere cu 7 puncte procentuale faţă de anteriorul sondaj din februarie-martie 2024.

La nivelul UE27, cetăţenii continuă să aibă o impresie pozitivă despre UE (48%), doar 16% declarând că au o imagine negativă. 52% dintre respondenţii din România declară că au o imagine pozitivă despre UE, în creştere cu 2 puncte procentuale faţă de sondajul anterior, şi doar 11% au o imagine negativă, în scădere cu 5 puncte procentuale faţă de precedentul sondaj.

Aderarea la UE este, de asemenea, privită într-o lumină favorabilă. Șapte din zece europeni (70% media UE) consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE, cifră care a rămas stabilă în ultimii ani.

De asemenea, 70% dintre cetățenii români participanți la sondaj consideră că țara lor a avut beneficii de pe urma statutului de membru al UE, în creștere cu 5 puncte procentuale față de sondajul realizat în februarie/martie 2024, înainte de alegerile europene.

În ansamblul UE există patru motive principale pentru care calitatea de membru este considerată benefică: intensificarea cooperării dintre statele membre (36%), protejarea păcii și consolidarea securității (32%), contribuția UE la creșterea economică (28%) și crearea de noi oportunități de muncă (24%).

Pentru respondenții din România, primele patru motive pentru care statutul de membru al UE este considerat benefic sunt: crearea de noi oportunități de muncă (37%), protejarea păcii și consolidarea securității (26%), intensificarea cooperării dintre statele membre (24%), contribuția UE la creșterea economică (24%).

Încrederea în democrația parlamentară europeană este deosebit de ridicată la începutul celei de-a zecea legislaturi a PE: 42% dintre cetățenii europeni (53% dintre cetăţenii români) au o imagine pozitivă despre Parlamentul European – cel mai bun rezultat înregistrat vreodată pentru acest indicator.

Europenii și-au confirmat sprijinul pentru democrația UE la alegerile europene din iunie anul trecut. Prezența la vot a fost de 50,74% la nivelul UE (52,40% în România), cea mai mare din ultimii 30 de ani și similară cu cea din 2019. Aceasta a crescut în 16 din cele 27 de țări, inclusiv în România, în comparație cu alegerile europene din 2019.

Faptul că votul contează este confirmat și de 56% dintre cetățenii UE (50% în România), care sunt de acord că vocea lor contează în UE – la nivelul UE rezultatul reprezintă o creștere de 8 puncte procentuale față de februarie/martie 2024 (48%).

Analiza acestui sondaj post-electoral sugerează, de asemenea, că votul la alegerile europene devine un obicei pentru mulți cetățeni. Când au fost întrebați de ce au votat, 46% dintre alegătorii europeni spun că o fac întotdeauna (35% în România), în timp ce 42% spun că este datoria lor ca cetățeni (31% în România), iar 20% dintre respondenții din UE spun că doresc să sprijine partidul politic de care se simt apropiați (21% în România).

Alegerea făcută la scrutinul european din 2024 s-a bazat în principal pe cât de apropiate au fost propunerile partidelor de ideile și valorile alegătorilor. Propunerile unui anumit partid pe teme europene au fost cel mai frecvent motiv pentru a primi votul, invocat de 47% dintre alegătorii europeni (+4 puncte procentuale față de 2019).

În cazul respondenților din România, principalele motive care au stat la baza deciziei de a vota un partid anume sunt: obișnuința de a vota partidul respectiv (39%); propunerile privind problemele naționale (38%); propunerile privind o problemă considerată importantă de către respondent (37%); propunerile privind problemele europene (31%).

Sondajul Eurobarometru postelectoral al Parlamentului European a fost efectuat de agenția de cercetare Verian (anterior Kantar Public) în perioada 13 iunie – 8 iulie 2024 în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, interviurile video (CAVI) fiind utilizate în Cehia, Danemarca, Finlanda și Malta. În total, au fost efectuate 26.349 de interviuri.

Uniunea Europeană se pregătește să adopte noi sancțiuni împotriva Rusiei după o serie de atacuri hibride care au avut loc în ultimele luni în UE, printre acestea numărându-se incendii și tentative de asasinat, conform AFP, care citează surse diplomatice, informează Agerpres.

Uniunea Europeană și NATO acuză Moscova că se află în spatele unei serii de incidente care au drept obiectiv destabilizarea, într-un moment în care Rusia urmărește să slăbească sprijinul occidental pentru Ucraina.

Ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au convenit miercuri asupra cadrului juridic care le va permite să îi sancţioneze pe cei pe care ea îi consideră responsabili de aceste atacuri, impunând o îngheţare a activelor lor în UE şi o interdicţie privind deplasările pe teritoriul european.

Odată ce textul oficial va fi adoptat, Uniunea Europeană va publica numele persoanelor sau entităţilor vizate, au explicat aceleaşi surse.

La începutul lunii septembrie, Germania a acuzat Rusia de atacuri cibernetice asupra unor state din NATO și UE, arătând cu degetul spre unitatea 29155 a Serviciului de informații militare al armatei ruse (GRU).

Avertismntul a fost transmis de serviciul de informații interne german împreună cu Biroul Federal de Investigaţii (FBI), cu agenţia americană de securitate cibernetică CISA, cu Agenţia de Securitate Naţională a SUA (NSA) şi cu alţi parteneri internaţionali.

Printre acești parteneri se numără și Estonia, care a acuzat Serviciul de informații militare al armatei ruse (GRU) că a lansat atacuri cibernetice asupra Ucrainei și asupra unor state membre NATO și UE, inclusiv Estonia, începând din 2020.

Nu este pentru prima dată când Germania este ținta unor astfel de atacuri. La începutul lunii mai, Uniunea Europeană și NATO au denunțat Rusia pentru lansarea de atacuri cibernetice împotriva Germaniei și a Cehiei.

Amintim că Uniunea Europeană a adoptat la 24 iunie al 14-lea pachet de măsuri restrictive economice și individuale contra Mosocovei, dând o nouă lovitură regimului lui Putin și celor care perpetuează războiul său ilegal, neprovocat și nejustificat de agresiune împotriva Ucrainei.