Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Concurs Juvenes Translatores 2017-2018: Cosmin Ionuț Lazăr este câștigătorul din România

Published

on

Comisia Europeană a anunțat vineri, 2 februarie, numele celor 28 de câștigători ai concursului său anual de traducere, „Juvenes Translatores”. Câștigătorul din România este Cosmin Ionuț Lazăr, elev în clasa a XI-a la profilul științe sociale, bilingv – engleză, din cadrul Colegiului Național „Costache Negri” din Galați. 

„Vă felicit pentru această performanță. Ați fost la înălțime și v-ați demonstrat talentul în toate cele 24 de limbi ale UE. Învățarea de limbi străine este o competență vitală pentru cariera și dezvoltarea voastră personală. Este fascinant să vezi atât de mulți tineri talentați. Multilingvismul ne definește ca europeni”, le-a transmis comisarul european responsabil pentru buget și resurse umane, Günther Oettinger, celor 28 de câștigători, elevi în învățământul secundar, și i-a invitat la Bruxelles, în data de 10 aprilie, pentru a le înmâna trofeele și diplomele, informează Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Pasionat de lectură, în general, de scris, de istorie, câștigătorul din România a ales să traducă din franceză în română, însă vorbește și engleza și a început să descopere și limbile turcă și spaniolă. „Fiecare limbă străină este specială în felul său, mai ales pentru că a cunoaște o altă limbă înseamnă a cunoaște o altă cultură[…]. Franceza nu constă doar într-un set de reguli gramaticale și într-un dicționar înțesat de termeni. Franceza este mai mult decât atât, și anume muzică, teatru, literatură, artă, istorie, iubire, eleganță, civilizație și frumos. Lista nu se încheie aici”, a mărturisit Cosmin, care se consideră un umanist convins, fapt confirmat și prin participarea sa recentă la cursuri de teatru în limba franceză la „Biblioteca Franceză” din Galaţi. 

Aflat la a 11-a ediție, concursul se bucură în continuare de mult sprijin și de interes din partea școlilor. Anul acesta, peste 3.300 de elevi din întreaga Uniune Europeană au tradus texte referitoare la aniversarea a 60 de ani de la întemeierea Uniunii Europene. Elevii au putut alege oricare dintre cele 552 de combinații posibile de două limbi oficiale ale UE. Au fost înregistrate 144 de combinații lingvistice, printre care polonă (limbă sursă) – finlandeză (limbă țintă) și cehă (limbă sursă) – greacă (limbă țintă). Toți câștigătorii – câte unul din fiecare stat membru – au ales să traducă în limba pe care o stăpânesc cel mai bine sau în limba lor maternă, așa cum procedează și traducătorii din instituțiile UE.

—-

Direcția Generală Traduceri a Comisiei Europene organizează concursul „Juvenes Translatores” („tineri traducători”, în latină) în fiecare an, începând din 2007. Obiectivul urmărit este de a promova studiul limbilor străine în școli și de a le oferi elevilor posibilitatea de a înțelege ce înseamnă meseria de traducător. Concursul se adresează elevilor de liceu în vârstă de 17 ani și se desfășoară simultan în toate școlile selectate din UE. Concursul i-a inspirat și i-a încurajat pe unii participanți să studieze limbile străine și la nivel universitar pentru a deveni apoi traducători profesioniști.

Traducerea face parte integrantă din activitatea UE și a făcut obiectul celui dintâi regulament, în 1958.

 

 

.

COMISIA EUROPEANA

UE cofinanțează repatrierea cetățenilor europeni aflați pe vasul de croazieră, Diamond Princess, unde se află și români

Published

on

© princesscruises Verified - Instagram

Uniunea Europeană cofinanțează repatrierea cetățenilor europeni care se află pe vasul de croazieră Diamond Princess, care a fost acostat în Yokohama, Japonia.

Cetățenii vor fi repatriați cu ajutorul zborurilor din Italia mobilizate prin mecanismul de protecție civilă al UE, potrivit comunicatului oficial al Comisiei Europene.

Costurile acestor zboruri fiind acoperite de UE. Până în prezent, mecanismul de protecție civilă al UE a facilitat repatrierea a peste 400 de cetățeni ai UE din China, cu ajutorul unor zboruri organizate de Franța și Germania. 

„Izbucnirea acestei epidemii este plină de povești umane. Nu trebuie să le pierdem din vedere printre numere și statistici. Mulțumesc autorităților italiene și întregului echipaj de zbor și personalului pentru că au ajutat cetățenii UE să ajungă în siguranță înapoi acasă. UE continuă să lucreze 24 de ore din 24, atât pentru a sprijini statele membre, cât și China. În prezent, lucrăm la expedierea suplimentelor către China în zilele următoare “, a declarat Janez Lenarčič, comisarul pentru gestionarea crizelor.

”Prima aeronavă italiană a plecat pe ruta către Japonia cu o echipă medicală avansată la bord și o a doua aeronavă va pleca în această seară pentru a repatria cetățenii UE”, se mai arată în comunicatul Exacutivului Europea.

Nava de croazieră a fost acostată în Yokohama pentru carantină încă de la începutul lunii februarie, după ce un pasager debarcat a fost testat pozitiv cu COVID-19.

Echipa medicală italiană va evalua pasagerii vasului de croazieră și numai cei care au avut un rezultat negativ în urma testului pentru virusul COVID-19 sau nu prezintă niciun simptom al bolii vor avea voie să se îmbarce și să se întoarcă acasă.

Prin urmare, numerele finale și naționalitățile vor fi cunoscute în zilele următoare, informează Comisia Europeană.

După sosirea în Europa, pasagerii vor începe o nouă perioadă de carantină organizată și monitorizată de fiecare stat membru.

UE va cofinanța costurile acestor zboruri. Până în prezent, mecanismul de protecție civilă al UE a facilitat repatrierea a peste 400 de cetățeni ai UE din China pe avioanele organizate de Franța și Germania.

Comisia Europeană este în contact regulat cu statele membre, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor și Organizația Mondială a Sănătății cu privire la toate aspectele focarului de COVID-19.

Ieri, 18 februarie, un al doilea cetăţean român de la bordul vasului de croazieră “Diamond Princess” a fost depistat cu noul coronavirus, fiind transportat la un spital din Tokyo, a informat, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Pe vas se aflau și 17 români, 15 membri ai echipajului și doi pasageri.


Context:

În decembrie 2019, în orașul chinez Wuhan a apărut un focar al unui nou coronavirus, care s-a răspândit rapid în alte regiuni din China și din lume. În ianuarie 2020, au apărut cazuri izolate în unele state membre ale UE.

Prin urmare, la 28 ianuarie 2020, președinția croată a decis să activeze mecanismul UE pentru un răspuns la crize (IPCR) în modul „schimb de informații” pentru a facilita dezvoltarea unei înțelegeri comune a situației la nivelul statele membre și al instituțiilor, inclusiv cu privire la măsurile luate.

În aceeași zi, Comisia a activat mecanismul de protecție civilă al UE la cererea de asistență din partea Franței pentru a organiza și coordona sprijinul acordat cetățenilor UE afectați de epidemia de coronavirus nou din China.

La 7 februarie 2020, președinția croată a organizat o conferință video informală la nivel înalt, în cadrul căreia statele membre au discutat măsurile existente la nivelul UE și la nivel național în legătură cu epidemia de coronavirus nou și s-au pregătit pentru reuniunea extraordinară a Consiliului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Adina Vălean s-a întâlnit cu miniștrii transporturilor din România și alte țări est-europene privind ”obiecțiile” lor față de ”Pachetul Mobilitate”

Published

on

© Adina Vălean/ Facebook

Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a avut marți, la Bruxelles, o întrevedere cu miniștrii  transporturilor din România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia, Cipru, cu care a discutat despre anumite prevederi ale Pachetului Mobilitate.

”Am avut o întâlnire cu ei (n.r. – miniștrii transporturilor), în care le-am ascultat obiecțiile și am hotărât ce pași următori pot fi făcuți pentru o evaluare obiectivă, bazată pe date, a situației invocate de ei”, a scris Vălean, după întrevedere, pe Facebook.

Țările menționate consideră că anumite prevederi ale Pachetului de mobilitate au un impact negativ din punct de vedere economic și de mediu.

Propusă de Comisia Europeană în mai 2017, reforma condiţiilor de lucru ale transportatorilor a dat naştere unei dispute politice pe fondul unei concurenţe puternice într-un sector sensibil.

Pe de o parte, Franța, Germania și țările Benelex susţin aplicarea unei legislaţii stricte pentru a contracara dumping-ul social, în timp ce ţările din Europa de Est (România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Letonia şi Lituania) pledează pentru o viziune mai suplă, reproșând un protecționism ascuns și încălcarea liberei circulații.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE va condiționa accesul la fonduri europene de statul de drept. România și-a manifestat deschiderea pentru legarea finanțărilor de respectarea statului de drept

Published

on

© European Commission/ Twitter

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene vor condiţiona accesul la finanţare în bugetul UE pentru 2021-2027 de respectarea statului de drept, potrivit unui proiect de document pregătit pentru summitul care va avea loc joi la Bruxelles, informează Reuters.

Un regim de condiţionalitate va fi introdus pentru a aborda deficienţele evidente generalizate în ceea ce priveşte buna guvernanţă a statelor membre cu privire la respectarea statului de drept“, se arată în acest proiect de document consultat de Reuters, citează Agerpres.

În document se precizează că va fi la latitudinea Comisiei Europene să recomande cum pot fi remediate astfel de probleme iar statele UE vor decide ulterior prin majoritate dacă să le susţină. Cu toate acestea, este vorba de o modificare semnificativă faţă de o propunere anterioară care prevedea că doar o majoritate de state membre UE poate opri o astfel de propunere venită de la Comisie.

Această propunere a revenit în atenție după reuniunea Consiliului Afaceri Generale care a avut loc luni, deși Polonia și Ungaria, state împotriva cărora instituțiile UE au activat articolul 7 din Tratatul UE privind respectarea statului de drept, resping categoric o astfel de propunere.

În ce privește România, țara noastră și-a prezentat luni liniile roșii în ce privește negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual, însă a manifestat deschidere legată de condiționalitatea referitoare la statul de drept.

Citiți și Klaus Iohannis, la Bruxelles: România susține legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, însă este destul de complicat de pus în practică

Cei 27 de şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor avea joi dezbateri aprinse cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, cea mai recentă propunere a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, fiind un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE.

Este o propunere inferioară celei solicitate de Comisia Europeană, care a propus un prag de 1,114% din venitul naţional brut al UE (adică un buget de 1.134 miliarde de euro la preţuri constante în 2018) şi mult sub pragul de 1,3% din venitul naţional brut al UE solicitat de Parlamentul European.

Surse citate de Reuters susţin că puţin lideri de stat sunt mulţumiţi de propunerea lui Charles Michel, care are nevoie de o aprobare unanimă, şi sunt puţini cei care se aşteaptă să se ajungă la un acord la finele acestei săptămâni.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending