Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Concurs Juvenes Translatores 2017-2018: Cosmin Ionuț Lazăr este câștigătorul din România

Published

on

Comisia Europeană a anunțat vineri, 2 februarie, numele celor 28 de câștigători ai concursului său anual de traducere, „Juvenes Translatores”. Câștigătorul din România este Cosmin Ionuț Lazăr, elev în clasa a XI-a la profilul științe sociale, bilingv – engleză, din cadrul Colegiului Național „Costache Negri” din Galați. 

„Vă felicit pentru această performanță. Ați fost la înălțime și v-ați demonstrat talentul în toate cele 24 de limbi ale UE. Învățarea de limbi străine este o competență vitală pentru cariera și dezvoltarea voastră personală. Este fascinant să vezi atât de mulți tineri talentați. Multilingvismul ne definește ca europeni”, le-a transmis comisarul european responsabil pentru buget și resurse umane, Günther Oettinger, celor 28 de câștigători, elevi în învățământul secundar, și i-a invitat la Bruxelles, în data de 10 aprilie, pentru a le înmâna trofeele și diplomele, informează Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Pasionat de lectură, în general, de scris, de istorie, câștigătorul din România a ales să traducă din franceză în română, însă vorbește și engleza și a început să descopere și limbile turcă și spaniolă. „Fiecare limbă străină este specială în felul său, mai ales pentru că a cunoaște o altă limbă înseamnă a cunoaște o altă cultură[…]. Franceza nu constă doar într-un set de reguli gramaticale și într-un dicționar înțesat de termeni. Franceza este mai mult decât atât, și anume muzică, teatru, literatură, artă, istorie, iubire, eleganță, civilizație și frumos. Lista nu se încheie aici”, a mărturisit Cosmin, care se consideră un umanist convins, fapt confirmat și prin participarea sa recentă la cursuri de teatru în limba franceză la „Biblioteca Franceză” din Galaţi. 

Aflat la a 11-a ediție, concursul se bucură în continuare de mult sprijin și de interes din partea școlilor. Anul acesta, peste 3.300 de elevi din întreaga Uniune Europeană au tradus texte referitoare la aniversarea a 60 de ani de la întemeierea Uniunii Europene. Elevii au putut alege oricare dintre cele 552 de combinații posibile de două limbi oficiale ale UE. Au fost înregistrate 144 de combinații lingvistice, printre care polonă (limbă sursă) – finlandeză (limbă țintă) și cehă (limbă sursă) – greacă (limbă țintă). Toți câștigătorii – câte unul din fiecare stat membru – au ales să traducă în limba pe care o stăpânesc cel mai bine sau în limba lor maternă, așa cum procedează și traducătorii din instituțiile UE.

—-

Direcția Generală Traduceri a Comisiei Europene organizează concursul „Juvenes Translatores” („tineri traducători”, în latină) în fiecare an, începând din 2007. Obiectivul urmărit este de a promova studiul limbilor străine în școli și de a le oferi elevilor posibilitatea de a înțelege ce înseamnă meseria de traducător. Concursul se adresează elevilor de liceu în vârstă de 17 ani și se desfășoară simultan în toate școlile selectate din UE. Concursul i-a inspirat și i-a încurajat pe unii participanți să studieze limbile străine și la nivel universitar pentru a deveni apoi traducători profesioniști.

Traducerea face parte integrantă din activitatea UE și a făcut obiectul celui dintâi regulament, în 1958.

 

 

.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană relaxează condițiile privind achizițiile publice pentru echipamente medicale de protecție și ventilatoare respiratorii

Published

on

Achizitorii publici din statele membre ale Uniunii Europene au la dispoziţie soluţii flexibile pentru satisfacerea rapidă a unor nevoi urgente, cum ar fi achiziţionarea de echipamente individuale de protecţie, de medicamente şi de ventilatoare, pentru a le furniza celor care au nevoie de acestea în cel mai scurt timp posibil, se arată într-un comunicat de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România remis CaleaEuropeană.ro.

“Astăzi, 1 aprilie, Comisia pune la dispoziţie orientări cu privire la modul de utilizare a tuturor posibilităţilor oferite de cadrul UE privind achiziţiile publice, având în vedere situaţia de urgenţă cauzată de pandemia de coronavirus. Legislaţia UE le oferă deja achizitorilor publici din statele membre soluţii flexibile pentru satisfacerea rapidă a unor nevoi urgente, cum ar fi achiziţionarea de echipamente individuale de protecţie, de medicamente şi de ventilatoare, pentru a le furniza celor care au nevoie de acestea în cel mai scurt timp posibil”, menţionează executivul european

Comisarul european responsabil cu piaţa internă, Thierry Breton, subliniază că, pe fondul crizei actuale declanşată de coronavirus, este normele europene vor permite achizitorilor publici să facă achiziţii în termen de câteva zile, “chiar şi ore, dacă este necesar”.

“Achizitorii publici se confruntă, în situaţia de urgenţă actuală, cu o presiune imensă de a asigura disponibilitatea unor echipamente individuale de protecţie, cum ar fi măşti şi mănuşi de protecţie, ventilatoare şi alte materiale medicale pentru toţi cei care lucrează neobosit în timpul acestei crize. Doresc să îi ajut prin explicaţii complete cu privire la toate mecanismele de flexibilitate şi soluţiile oferite de cadrul UE privind achiziţiile publice pentru cumpărarea unor astfel de materiale cât mai repede. Criza actuală declanşată de coronavirus reprezintă o urgenţă extremă şi imprevizibilă – tocmai pentru o astfel de situaţie, normele noastre europene le permit achizitorilor publici să facă achiziţii în termen de câteva zile, chiar şi ore, dacă este necesar. Invit toţi achizitorii publici să exploateze la maximum aceste flexibilităţi şi să nu ezite să solicite orientări suplimentare din partea Comisiei, dacă este necesar”, susţine Breton.

Conform Comisiei Europene, prin soluţiile oferite achizitorilor publici se urmăreşte scurtarea considerabilă a termenelor-limită general aplicabile, până la a face achiziţii fără publicarea prealabilă a anunţurilor de licitaţie, în circumstanţe excepţionale.

“Orientările evidenţiază opţiunile şi mecanismele de flexibilitate prevăzute de legislaţia UE. Acestea oferă o imagine de ansamblu a diferitelor proceduri de licitaţie pe care le au la dispoziţie achizitorii publici, inclusiv termenele-limită aplicabile. Orientările evidenţiază posibilităţi care variază de la scurtarea considerabilă a termenelor-limită general aplicabile, până la a face achiziţii fără publicarea prealabilă a anunţurilor de licitaţie, în circumstanţe excepţionale, cum ar fi urgenţa extremă legată de lupta împotriva coronavirusului. Oferă, de asemenea, clarificări cu privire la modul în care achizitorii publici ar putea găsi soluţii şi modalităţi alternative de a intra în contact cu piaţa, în această situaţie în care ne confruntăm cu o penurie de bunuri esenţiale”, se precizează în comunicatul oficial.

Comisia Europeană a lansat la 17 martie achiziții publice comune cu statele membre pentru echipamente medicale, truse de testare și ventilatoare respiratorii. Ulterior, executivul european a precizat că achiziția comună de echipamente individuale de protecție, lansată în contextul crizei COVID-19, s-a dovedit a fi un succes, iar primele materiale medicale licitate vor sosi în câteva săptămâni

Producătorii au făcut oferte care acoperă și, în unele cazuri, chiar depășesc cantitățile solicitate de statele membre care participă la procedura de achiziții publice, iar achizițiile comune acoperă măștile de tip 2 și 3, mănuși, ochelari de protecție, viziere, măști chirurgicale și salopete, preciza executivul european într-un comunicat.

25 state membre, între care și România, participă la această procedură de achiziție comună.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

COVID-19. Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen atrage atenția că ”dezinformarea poate costa vieți”: Este un val masiv care crește din incertitudine și anxietate

Published

on

Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, de profesie medic, a atras atenția că ”dezinformarea poate costa vieți” și i-a îndemnat pe cetățeni să aibă încredere în ”autoritățile sanitare din țara dumneavoastră, în Organizația Mondială a Sănătății, în publicațiile de presă cu renume privind informarea corectă.”

Într-un video postat pe pagina sa de Facebook, von der Leyen semnalează că ”circulă un număr tot mai mare de știri false cu privire la pandemia de coronavirus, în special online. Este un val masiv care crește din incertitudine, anxietate și dintr-un flux de știri în continuă schimbare.”

Citiți și:
COVID-19. Raport oficial: Rusia și China continuă să promoveze campanii de fake news cu scopul de a submina credibilitatea Uniunii Europene și a partenerilor săi

”Mă îngrijorează că unele dintre acestea pot fi cu adevărat dăunătoare: de exemplu afirmația falsă potrivit căreia băutul de înălbitor vindecă virusul. Băutul de înălbitor poate cauza decesul. De asemenea, mă îngrijorează faptul că cei care fac astfel de afirmații false exploatează temerile cetățenilor cu privire la virus doar ca să facă bani. Aceste practici trebuie să înceteze”, a menționat președintele Comisiei Europene, care a precizat că Uniunea Europeană colaborează cu platformele online pentru a combate răspândirea acestor informații și le invită ”să își intensifice acțiunile de combatere a dezinformării cu privire la coronavirus”.

”Cei care răspândesc informații false vă pot face rău. Dezinformarea poate costa vieți. Împreună, putem lămuri lucrurile”, a mai spus von der Leyen care a anunțat că executivul european a lansat o secțiune dedicată luptei împotriva dezinformării privind pandemia de coronavirus, cu ”detalii și date despre unele dintre știrile pe care le vedeți”. Așadar:

  • UE accelerează achiziționarea și distribuirea de echipamente medicale pentru statele sale membre. Pentru a răspunde nevoii de echipamente medicale (măști, mănuși și combinezoane), Comisia a lansat mai multe proceduri comune de achiziții publice. În prezent, producătorii au făcut oferte de articole de protecție a ochilor și a căilor respiratorii care acoperă sau depășesc cantitățile solicitate. O parte din aceste echipamente vor fi deja disponibile după două săptămâni de la semnarea contractelor de către statele membre.
  • UE muncește non-stop pentru a suplimenta stocul de materiale medicale. Operațiunea de protecție civilă „RescUE” va permite constituirea unui stoc de echipamente medicale de importanță vitală și va gestiona distribuirea sa pentru a garanta că acestea ajung acolo unde este cel mai mult nevoie de ele. De asemenea, depunem eforturi pentru a accelera producția de noi echipamente medicale în continuu. Bugetul inițial alocat de UE pentru constituirea acestui stoc este de 80 de milioane de euro. În momentul în care China a solicitat ajutor din partea UE, nu am refuzat. Iar acum China ne ajută la rândul său. Solidaritatea internațională este un lucru bun. Dar să nu uităm de solidaritatea dintre statele UE: spitalele din Germania acceptă pacienți din Italia, medicii din Italia primesc măști din Franța și Austria și exemplele ar putea continua. Solidaritatea la nivelul UE salvează vieți.
  •  Țările UE rămân partenerii cei mai buni și își intensifică solidaritatea. Pentru a ajuta toate statele membre UE, au fost mobilizate sume importante sub formă de asistență financiară, medicală și personală. Printre altele, este vorba de mobilizarea bugetului UE prin alocarea a 37 de miliarde de euro către Inițiativa pentru investiții în răspunsul la coronavirus care oferă asistență specifică statelor membre. În plus, 1 miliard de euro va fi redirecționat de la bugetul UE sub formă de garanție pentru Fondul European de Investiții cu scopul de a încuraja băncile să furnizeze lichidități pentru cel puțin 100 000 de IMM-uri și întreprinderi mici cu capitalizare medie din Europa.
  • Criza provocată de coronavirus nu prevestește dispariția spațiului Schengen. Dimpotrivă, vedem cât de indispensabil este spațiul Schengen pentru economia și modul de viață european. În situația excepțională actuală, multe state membre ale UE au introdus controale temporare la frontieră pentru a încetini răspândirea coronavirusului, însă Comisia se asigură că lanțurile de aprovizionare la nivelul UE continuă să funcționeze și că este asigurat fluxul permanent de mărfuri și servicii esențiale. Introducerea coridoarelor prioritare („green lanes”) le va permite tuturor vehiculelor de transport de marfă să efectueze controalele vamale la frontierele interne ale spațiului Schengen în cel mult 15 minute.
  • Dacă sunt colectate date mobile, se vor respecta întotdeauna drepturile cetățenilor în ceea ce privește protecția vieții private și a datelor. Comisia le-a solicitat companiilor de telecomunicații să furnizeze metadate mobile anonimizate și agregate, ceea ce va contribui la analizarea modelelor de răspândire a virusului. Aceasta nu înseamnă că a fost suprimată protecția: aceste date nu ar permite urmărirea sau monitorizarea utilizatorilor individuali. Rezultatele vor fi puse la dispoziția statelor membre. Acest proiect va respecta întru totul Regulamentul general al UE privind protecția datelor și legislația privind confidențialitatea în mediul electronic, iar seturile de date individuale ale cetățenilor nu vor fi niciodată identificate.
  • UE și statele membre se ocupă de aspecte diferite, dar se coordonează între ele. Competența de a adopta legi la nivel de țară pentru a aborda criza provocată de coronavirus le aparține în întregime statelor membre. Comisia nu are dreptul de a interveni în legislația națională și în deciziile statelor membre cu privire la anumite domenii, cum ar fi sănătatea. Pe de altă parte, UE poate elabora politici europene și inițiative paneuropene rapide și coordonate pentru a face față crizei, împreună cu statele membre. De exemplu, decizia de a instaura „izolarea” și de a închide frontierele unei țări este luată la nivel național, în timp ce decizia de a mobiliza fonduri UE (140 de milioane de euro) pentru găsirea unui vaccin, a unor noi tratamente și a unor teste de diagnosticare este luată la nivelul Uniunii.
  • COVID-19 nu este adus în Europa de migranți. Coronavirusul se transmite de la o persoană infectată la alta prin secreții ale aparatului respirator (în timpul strănutului, al tusei sau prin expirare) și nu este transportat de către o populație sau un anumit grup. Dacă ați citit că virusul este răspândit în mod deliberat de migranți sau de grupuri etnice specifice, vă asigurăm că nu există niciun temei științific în acest sens. De fapt, COVID-19 este o criză globală care necesită solidaritate la nivel mondial.

Avertismentele  transmise de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu privire la fake news vin în contextul în care cea mai recentă actualizare a raportului realizat de echipa Serviciului European de Acțiune Externă, East Stratcom, arată că Rusia și China continuă să utilizeze criza sanitată provocată de pandemia de coronavirus pentru a difuza fake news.

”În Uniunea Europeană și nu numai, mesajele de dezinformare (disinformation) urmăresc să alimenteze (…) neîncrederea în capacitatea instituțiilor democratice de a oferi răspunsuri eficiente pentru combaterea pandemiei de coronavirus. Unii actori statali sau sprijiniți de state exploatează această criză sanitară pentru a-și promova interesele geopolitice, de cele mai multe ori punând la îndoială credibilitatea Uniunii Europene și a partenerilor săi”, precizează experții din cadrul East Stratcom.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Solidaritatea europeană în acțiune: Germania a donat României 100.000 de măști în lupta împotriva coronavirusului

Published

on

© Germany in the EU/ Facebook

Germania a donat un număr de 100.000 de măști României ca parte a sprijinului și a solidărității pe care Berlinul o demonstrează cu celelalte state membre ale Uniunii Europene afectate de pandemia de coronavirus, cel mai mare sprijin fiind alocat Italiei, țara cea mai afectată.

Potrivit unui document intitulat “COVID-19: Solidaritatea europeană în acțiune”,  Germania a trimis Italiei 7 tone de măști și alte echipamente de protecție.

“A mai donat, de asemenea, echipamente individuale de protecție Elveției, Austriei (8 milioane de mănuși), României (100 000 de măști) și Suediei (60 000 de măști)”, se mai arată în textul menționat.

Citiți și Comisia Europeană: Franța și Germania au donat Italiei mai multe măști de protecție decât China

Tot în ce privește Germania, mai multe orașe și landuri din Germania tratează pacienți în stare gravă din Italia și Franța, punând la dispoziția pacienților italieni și francezi propriile paturi de terapie intensivă.

Cazurile din Italia sunt tratate în Saxonia, Brandenburg, Berlin, Bavaria, Hessa, Renania de Nord-Westfalia și Saxonia Inferioară.

Ministerul german al afacerilor externe a confirmat că un număr de 73 de paturi de terapie intensivă sunt ocupate de pacienți italieni.

În orașul Leipzig, au sosit doi pacienți din Bergamo, din nordul Italiei. Hessa a preluat 10 pacienți din regiunea parteneră Emilia-Romagna. Pacienții francezi de la terapie intensivă sunt tratați în landurile Renania de Nord-Westfalia, Renania-Palatinat, Hessa și Saarland.

De asemenea, Franța a donat Italiei 1 milion de măști și 20 000 de costume de protecție, iar Austria a transportat 1,5 milioane de măști în Italia. Totodată, Cehia a oferit 10 000 de costume de protecție Italiei și alte 10 000 de costume Spaniei.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending