Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Conferința comisiei COTER. Comisarul european Corina Crețu: Avem nevoie de politici flexibile, care să răspundă provocărilor locale și regionale

Published

on

Avem nevoie de politici flexibile, care să răspundă provocărilor locale și regionale, a declarat comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu în cadrul conferinței COTER (Comisia pentru politica de coeziune teritorială și pentru bugetul UE), desfășurată la Cluj-Napoca, tema principală fiind rolul autorităților locale și regionale în cadrul politicii de coeziune.

”Este întotdeauna o plăcere pentru mine să vorbesc despre politica de coeziune, despre oportunitățile pe care aceasta le oferă și despre beneficiile pe care le aduce cetățenilor. Le-am mulțumit membrilor Comisiei atât pentru sprijinul politic, pentru buna colaborare, cât și pentru contribuția la pachetul legislativ. Împărtășim cu toții aceeași convingere, aceea că politicile trebuie să fie adaptate specificului regional, pentru a fi eficiente și pentru a oferi beneficii concrete cetățenilor”, a precizat Corina Crețu în cadrul unei postări pe pagina sa de Facebook.

În cadrul discursului său, Corina Creţu a amintit despre discuţiile purtate în prezent la nivel european cu privire la acele schimbări – de la cele tehnologice la cele climatice – care se aşteaptă să modifice şi să pună presiune pe regiuni, în efortul lor de dezvoltare. În context, comisarul a afirmat că a participat săptămâna trecută la Atena, la reuniunea ministerială a OECD, unde s-a discutat despre modul în care aşa numitele ”mega trenduri” vor perturba structura economică şi socială a UE în deceniul următor, informează Agerpres.

”Schimbările climatice, globalizarea, migraţia, automatizarea şi tehnologiile digitale au un impact diferit asupra regiunilor şi sectoarelor industriale din UE. Unele regiuni şi companii fac faţă provocărilor şi presiunilor şi se adaptează mult mai bine schimbării, altele au dificultăţi şi se confruntă cu probleme. Este evident că bunăstarea nu este distribuită uniform în societate şi la nivelul regiunilor. Există zone de prosperitate şi există zone de declin, există câştigători şi perdanţi. Nu trebuie să ne ferim să o spunem pentru că acesta este scopul nostru, acela de a-i ajuta pe cei rămaşi în urmă să recupereze aceste distanţe, convergenţa dintre ţări a fost însoţită în ultimii ani de divergenţe la nivel regional. Cele mai bogate 10 la sută din regiunile UE sunt de patru ori mai productive decât cele mai sărace 10 la sută. Această tendinţă tinde să fie o constantă din păcate”, a spus comisarul.

Potrivit Corinei Creţu, s-a ajuns în punctul în care divergenţele devin nu numai ineficiente din punct de vedere economic, dar şi periculoase din punct de vedere social şi politic, aceasta fiind o provocare majoră pentru UE în perioada următoare.

”Iată de ce politica de coeziune a fost şi rămâne principala politică de investiţii a UE cu obiectiv central de a combate disparităţile dintre ţările şi regiunile europene prin politici adaptate realităţilor şi provocărilor locale, maximizând astfel oportunităţile indivizilor şi comunităţilor de a-şi realiza potenţialul. Aceste politici pun accent pe inovare, competitivitate, locuri de muncă, provocări climatice şi de mediu pentru a conduce Europa către o economie digitală cu emisii reduse de carbon”, a mai spus comisarul european.

Comisarul european Corina Crețu a participat la conferinţa comisiei COTER din cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR) pe tema ”Susţinerea şi dezvoltarea unei politici de coeziune eficiente pornind de la autorităţile locale şi regionale din Uniunea Europeană”, în cadrul căreia a vorbit despre importanţa politicilor regionale şi de coeziune.

Conferinţa comisiei COTER din cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR) pe tema ”Susţinerea şi dezvoltarea unei politici de coeziune eficiente pornind de la autorităţile locale şi regionale din Uniunea Europeană” are loc în 25-26 martie 2019 la Cluj-Napoca. La eveniment participă comisarul european pentru politica regională, Corina Creţu, vicepreşedinta Consiliului Regional Nouvelle-Aquitaine, Isabelle Boudineau, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, autorităţi locale şi europene.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Corina Crețu, scrisoare către Viorica Dăncilă prin care îi solicită acesteia să comunice Comisiei Europene poziția oficială a Guvernului în privința construirii celor 3 spitale regionale de la Iași, Cluj și Craiova

Published

on

@European Commission

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a transmis o scrisoare premierului român Viorica Dăncilă, prin care îi solicită acesteia să comunice la Bruxelles poziția oficială a Guvernului în privința celor 3 spitale regionale de la Iași, Cluj și Craiova, potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Înaltul oficial european invită autoritățile române să transmită Comisiei Europene o serie de clarificări în privința măsurilor pe care intenționează să le ia, pentru a evita întârzieri suplimentare în demararea lucrărilor la cele trei spitale regionale.

În scrisoarea adresată prim-ministrului român, comisarul european Corina Crețu precizează:

Așa cum am subliniat și în scrisoarea pe care v-am transmis-o încă din data de 25 aprilie 2018, sprijinirea implementării cu succes și la timp a celor trei spitale regionale rămâne prioritatea zero pentru mine și Comisia Europeană. În acest sens, este esențială accelerarea pregătirii proiectelor și îmbunătățirea orientării și a coordonării în cadrul ministerelor de resort (Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Dezvoltării Regionale). Chiar dacă s-au înregistrat progrese în ceea ce privește pregătirea studiilor de fezabilitate, evaluarea impactului asupra mediului și consolidarea capacității administrative a Unității de implementare a proiectelor din cadrul Ministerului Sănătății, graficul general rămâne încă neclar, sub presiunea timpului.

Potrivit înaltului oficial european, este necesar ca termenele limită să fie respectate și cele trei faze de implementare a proiectelor – construirea, dezafectarea sau reconversia vechilor instalații, după caz, precum și formarea personalului – să progreseze în paralel. În acest sens, comisarul european Corina Crețu solicită autorităților române să prezinte o planificare clară și să valideze în cel mai scurt timp atât cadrul de intervenție pentru întregul proiect, cât și termenele de implementare, urmând ca apoi acestea să fie comunicate în cel mai scurt timp Comisiei.

În același timp, comisarul european Corina Crețu menționează că sunt „trei aspecte critice care trebuie să fie abordate de către autoritățile române înainte ca solicitarea pentru proiectul major privind construcția celor 3 spitale regionale să fie transmisă Comisiei Europene:

  • Deficitul de finanțare de aproximativ 1,2 miliarde de euro, conform estimărilor Băncii Europene de Investiții;
  • Revizuirea modelului prin care cele trei spitale regionale vor fi finanțate, odată ce vor fi date în exploatare, pentru a se asigura adaptările necesare cu privire la gestionarea și mecanismele de finanțare, astfel încât noile investiții să acopere costurile operaționale preconizate;
  • Proiectul trebuie să îndeplinească obiectivele strategiei naționale de sănătate la nivel național și local, respectiv planurile regionale de asistență medicală și master-planurile de sănătate ale celor trei regiuni.”

În finalul scrisorii adresate premierului României, comisarul european pentru politică regională precizează faptul că serviciile Comisiei Europene oferă deja asistență tehnică Ministerului Sănătății, reiterând totodată angajamentul său personal, cât și al serviciilor Direcției Generale pentru Politică Regională (DG REGIO), de a sprijini în continuare autoritățile din România în vederea realizării celor trei spitale regionale în actualul exercițiu financiar, inclusiv prin mobilizarea de asistență suplimentară acolo unde este cazul.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Candidatul PPE la Președinția Comisiei Europene, germanul Manfred Weber, își lansează programul de conducere a Europei la Zappeion, clădirea ridicată la Atena de fondatorul Jocurilor Olimpice Moderne, devenit milionar în România

Published

on

Dan Cărbunaru, corespondență din Atena

Candidatul PPE la Președinția Comisiei Europene, germanul Manfred Weber își lansează programul de conducere a Europei la Zappeion, clădirea ridicată la Atena de fondatorul Jocurilor Olimpice Moderne, devenit milionar în România.

Zappeion. Foto – zapeion.gr

Manfred Weber, politicianul bavarez de 47 de ani, își va lansa, astăzi, programul de guvernare a Europei Unite, pe care îl va aplica dacă voturile obținute de PPE vor fi suficiente pentru a negocia apoi voturile necesare pentru nominalizarea sa ca Președinte al Comisiei Europene.

Regele Otto al Greciei. Sursa- Wikipedia

După un secol și jumătate de când un alt bavarez, Otto, devenit rege al Greciei între 1832 și 1862, avea să iubească atât de mult această țară, încât a purtat chiar și după înlăturarea sa de pe tron uniforma gărzilor sale, Weber vine în leagănul democrației europene cu un program în 12 puncte. Îl va prezenta într-o clădire simbol al Greciei moderne, Zappeion, care poartă numele celui care a reluat tradiția Jocurilor Olimpice, finanțându-le cu averea făcută în România, din agricultură. Ridicat pentru a găzdui prima Olimpiadă modernă – în 1896 aici s-a derulat competiția de Spadă, Zappeion a găzduit și semnarea Tratatului de aderare a Greciei la Comunitatea Europeană, în 1979.

Evangelis Zappas a participat la războiul de independență grecesc, intre 1821 si 1832, după ce, la numai 13 ani, se înrolase în armata lui Ali Pasha, un conducător militar al provinciei .  Născut în Epirul de Nord, Zappas a devenit unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri bogat din estul Europei, după ce și-a dezvoltat moșia din Romania, la Broșteni, Ialomița. 

Evangleios Zappas. Foto – Wikipedia

Și-a dorit atât de mult să reînvie traditiile grecesti, încât și-a propus să reia Jocurile Olimpice cu propriile resurse. I-a scris și l-a convins pe regele Otto al Greciei să sprijine ideea, după care a obținut de la guvernul grec stabilirea unui fond olimpic. Pe 15 noiembrie 1859, primele Jocuri Olimpice au fost ținute în Piața Centrala din Atena.

Și-a donat o parte din avere pentru a pune bazele viitoarelor olimpiade la stadionul Panathenaic. A murit în 1865, iar în 1870, stadionul refăcut a fost folosit la Jocuri. Au fost primele jocuri moderne internaționale și s-au numit Olimpiadele Zappeion. A lăsat și instrucțiuni pentru constructia unei prime clădiri care să respecte nevoile olimpice. 

Această clădire e chiar Zappeion Conference and Exibition Center, unde va avea loc lansarea campaniei lui Weber.

Parlamentul a donat peste 80 de mii de metri pătrați între templul lui Zeus și Grădinile Naționale, care atunci erau grădinile Regale, la solicitarea lui Zappas. Intarziata intre 1874 și 1888, clădirea a fost ridicată de un arhitect danez.

La JO din 1896, competiția de Spadă s-a ținut în Atriumul din Zappeion. În 1906, clădirea a fost utilizată ca Sat Olimpic. Între 1936-1976 a fost sediul primului radio de stat. În 1940, Zappeionul a fost transformat de germani în spital și cazarmă. Bombardată în 1944, clădirea a fost reparată în 1960, deși erau planuri să o distrugă. 

Aici a fost semnat documentul de aderare la Comunitatea Europeană în 1979. în 2004, la Olimpiadă, aici a fost centrul de presă.

Între timp, la ruinele conacului lui Evanghelie Zappas din Broșteni, Ialomița, copiii tin, in memoria lui, Jocurile Zappaiene. Prima ediție a avut loc în 2015. Presa locală consemna, cu speranța că Ialomița va oferi lumii un campion olimpic la atletism, că printre probele la care s-au întrecut micuții au fost oina, săritura în lungime și rezistență.

Foto: Guraialomitei.com

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul Corina Crețu salută inițiativa lui Jean-Claude Juncker de a combate dezinformarea la alegerile europene: ”Apartenența României la UE a adus numai beneficii”

Published

on

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu salută inițiativa președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de a răspunde dezinformărilor la adresa Uniunii Europene, după ce șeful executivului de la Bruxelles a promis să lupte împotriva oricărui tip de informaţii false în campania pentru viitoarele alegeri europene, care vor avea loc între 23 şi 26 mai.

“Dacă guvernele fac afirmaţii referitoare la UE sau la Comisie care nu corespund realităţii, le vom răspunde”, declară el într-un interviu care va apărea în ediţiile de marţi ale ziarelor din grupul media german Funke, scrie Agerpres.

“O voi face eu însumi în săptămânile care vin înainte de alegeri”, a dat el asigurări.

Într-o postare pe Facebook, comisarul Corina Crețu, candidat din partea formațiunii Pro România la alegerile europene, a apreciat că tactica de a arunca pe umerii Comisiei Europene toată vina este în detrimentul tuturor.

”Salut inițiativa Președintelui Comisiei Europene, dl Jean-Claude Juncker, de a răspunde dezinformărilor la adresa Uniunii Europene. Am muncit cu toții, în ultimii ani, în beneficiul cetățenilor europeni iar această tactică de a arunca pe umerii Comisiei Europene toată vina pentru tot ce nu merge bine într-o țară, pentru neîmplinirile Guvernelor, este în detrimentul tuturor. Mai ales în România, unde apartenența la Uniunea Europeană a adus numai beneficii”, a scris Crețu.

Poziția lui Juncker apare atât după ce au apărut mai multe semnale de posibile ingerințe externe în alegerile europene din perioada 23-26 mai, cât și în contextul atacurilor vehemente la adresa Uniunii Europene din partea unor lideri naționali precum premierul maghiar Viktor Orban.

Mai mult ca sigur, la alegerile europarlamentare va participa și Marea Britanie, iar favorit în sondaje este noul partid Brexit al politicianului Nigel Farage, un artizan al acestui proces și un proeminent lider anti-european.

Participarea la scrutinul pentru desemnarea membrilor Parlamentului European scade constant de la primul astfel de scrutin, în 1979. Aceasta a atins un nivel minim de 43% în 2014, când euroscepticii au înregistrat progrese.

Potrivit celor mai recente estimări, după alegerile de luna viitoare, configurația de forțe în viitoarea legislatură europeană va arăta astfel: facțiunile pro-europene vor totaliza aproximativ 405 locuri din cele 751 (PPE – 180 de mandate, S&D – 149 de mandate și ALDE – 76), în vreme ce grupări eurosceptice precum ECR vor avea 66 de mandate, iar cele anti-europene ca EFDD (45) și ENF (62) vor lua aproximativ 107 mandate.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending