Connect with us

INTERNAȚIONAL

Conferința de Securitate de la München începe astăzi. Liderii lumii, între care și Klaus Iohannis, în fața unor ”schimbări epocale” dictate de ”emergența unei noi ere politice”

Published

on

Corespondență de la München

Conferința de Securitate de la München își deshide vineri ușile pentru cea de-a 55-a ediția a unuia dintre cele mai prestigoase forumuri dedicate politicii și securității internaționale, sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale, deznodământul fiind înfățișat de pășirea înspre o eră a unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa și democrațiile liberale aflate în eșalonul secund.

Această conferință ar putea deveni una dintre cele mai cruciale din acest deceniu. (…) Întreaga ordine liberală internațională pare să se destrame”, a scris ambasadorul Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München, într-un editorial în care prefațează riscurile printre care vor naviga cei peste 100 de șefi de stat, de guvern, miniștrii de Externe, miniștrii ai Apărării și lideri ai organizațiilor internaționale care vor fi prezenți la München.

În acest sens, Ischinger, fost ambasador al Germaniei la Washington, arată că o provocare majoră este ”să ne gândim cum putem păstra piesele de bază ale ordinii internaționale”, în condițiile în care regruparea acestor piese și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la München, un raport ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

O posibilă explicație de ce asistăm la decăderea ordinii internaționale de sorginte liberală

În editorialul său, președintele Conferinței de Securitate de la München proiectează o posibilă explicație a schimbării epocale marcată de o potențială tranziție dinspre ordinea liberală și noua competiție strategică între Washington, Beijing și Moscova.

Fără a susține asta în mod specific, Wolfgang Ischinger ne reamintește că atunci când ”Vladimir Putin a anexat Crimeea și a pornit conflictul sângeros din estul Ucrainei în 2014, mulți l-au considerat pe acesta ca fiind cauza majoră a destabilizării globale”.

Acesta continuă și recunoaște că ”nimeni nu avea de unde să știe că la câțiva ani mai târziu, președintele SUA, dintre toți oamenii, va reprezenta o provocare serioasă pentru actuala ordine internațională”.

În multe moduri, Trump este mai mult un simptom al schimbării, decât cauza sa. Situația de securitate globală este mai periculoasă astăzi decât a fost după colapsul Uniunii Sovietice. Înregistrăm experiența unei schimbări epocale; o eră se încheie, și nuanțele în stare brută ale unei noi epoci politice au început să apară”, scrie Wolfgang Ischinger.

Anticipând viitorul relațiilor internaționale ca o dominație a competiției strategice între SUA, China și Rusia, iar în plan secund vor fi poziționate democrațiile liberale și avându-l pe președintele SUA drept un ”simptom al schimbării”, resimțim o potențială concluzie ce derivă din aceste stări: ordinea internațională liberală pare să decadă întrucât Statele Unite au părăsit încăperea, nu pentru a se retrage, ci pentru a dicta ritmul noii curse pentru putere în lume, o competiție pornită dinspre Rusia și China care contestă de peste un deceniu arhitectura sistemului internațional.

SUA și China trimit cele mai mari delegații din istorie. România, reprezentată pentru a doua oară de președintele Klaus Iohannis

Un semnal în acest sens pare să fie dat de faptul că Statele Unite și China vor trimite la Conferința de la München cele mai mari delegații din istoria participării celor două țări la evenimentul din capitala Bavariei.

Mesajele de la Washington vor fi transmise de vicepreședintele Mike Pence, aflat pentru a doua oară la această conferință, și de delegația Congresului SUA formată din șefa Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, și mai mulți senatori în frunte cu Lindsey Graham. În componența delegației americane se mai regăsesc secretarul interimar al apărării Patrick Shanahan, precum şi Ivanka Trump şi soţul ei Jared Kushner, amândoi înalţi consilieri ai Casei Albe. 

Beijing-ul va fi reprezentat de Yang Jiechi, director al departamentului pentru afaceri externe în cadrul Partidului Comunist Chinez, fost ministru de Externe al Chinei, precum și fost ambasador al Beijing-ului în Statele Unite. 

De la Moscova, prezența oficială va fi asigurată de șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, un tradițional invitat al Conferinței de la München.

Tabloul central al acestei preconizate competiții strategice este rezumat prin ruperea angajamentelor de securitate între SUA și Rusia, un exemplu fiind chestiunea Tratatului privind Forțele Nucleare Intermediare, și disputa comercială și informațională între Washington și Beijing prin care SUA caută să conteste politica neloială și activitățile de spionaj în Europa de care acuză China și companiile sale, precum Huawei.

Prezența europeană, care este percepută drept un actor de rang secund în noul peisaj internațional, este una consistentă.

Din partea Germaniei, vor participa cancelarul Angela Merkel, ministrul de Externe Heiko Maas și ministrul Apărării Ursula von der Leyen. Franța va fi reprezentată de ministrul Apărării Florence Parly, la fel ca și Marea Britanie, reprezentată de Gavin Williamson. Uniunea Europeană va fi reprezentată de Înaltul Reprezentant Federica Mogherini, iar NATO de către secretarul general Jens Stoltenberg. România va fi reprezentată de președintele Klaus Iohannis, după precedenta sa participare din 2016.

Printre marii absenți de la Conferința de Securitate de la München se numără președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Theresa May, dar și premierul israelian Benjamin Netanyahu, altminteri o prezență tradițională la acest forum.

În pragul unei competiții strategice în care Europa pare periferică, liderii ei sunt cei mai apreciați la nivel internațional

Un amănunt particular și paradoxal cuprins în raportul Conferinței de la München arată că deși puterea și influența Europei în lume, ca leagăn al democrației liberale, este în decadență pe fondul unei noi competiții strategice, liderii ei sunt cei mai apreciați oameni de stat cu privire la capacitatea lor de a lua ”deciziile corecte în materie de afaceri globale”.

Cetățenii francezi și germani au mai multă încredere referitor la decizii în materie de relații internaționale în președinții Rusiei și Chinei, decât în președintele Statelor Unite, relevă un studiu Pew Research cuprins în raportul Conferinței de Securitate de la München, în care sunt analizate percepțiile cetățenilor din SUA, Canada, Marea Britanie, Rusia, Japonia, Germania și Franța și în care președintele Franței și cancelarul Germaniei se bucură de cea mai ridicată cotă de încredere la nivelul politicii internaționale.

Cu excepția Rusiei, atât președintele Franței Emmanuel Macron, cât și cancelarul Germaniei Angela Merkel sunt apreciați și considerați de încredere de majoritatea cetățenilor Statelor Unite (59%/ 55%), Japoniei (51%/ 61%), Marii Britanii (55%/ 62%) sau Canadei (64%/ 68%).

Interesant este că în privința celor doi lideri europeni, cetățenii germani au mai multă încredere în materie de politică externă în Emmanuel Macron (77%) decât în Angela Merkel (68%), proporția fiind în mare măsură inversată în cazul francezilor, care au mai mult încredere la acest capitol în cancelarul german (78%) decât în președintele lor (64%).

Conferința internațională de Securitate de la München, aflată la cea de-a 55-a ediție, este unul dintre cele mai prestigioase forumuri de securitate, care reunește, încă din 1963, lideri și factori de decizie importanți în materie de securitate și apărare. Conferința reprezintă un reper esențial al dezbaterilor din domeniul securității la nivel european și euro-atlantic și permite dezbateri și schimburi de idei informale pe teme care țin atât de actualitate, cât și de perspectivă.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Omagiu pentru ”măreția și anvergura” lui Nursultan Nazarbayev: Capitala Kazahstanului, Astana, va fi redenumită după numele său

Published

on

© Akorda.kz/ Kazakhstan Presidency

Parlamentul Kazahstanului a aprobat miercuri propunerea noului preşedinte, Kasîm-Jomart Tokaev, de a redenumi capitala ţării, transmite AFP, care preia agenţia de presă oficială Kazinform, citată de Agerpres.

Oraşul Astana se va numi pe viitor Nursultan – prenumele fostului preşedinte Nazarbayev, care a demisionat marţi, după 30 de ani la conducerea ţării.

Tokaev a subliniat în discursul său cu ocazia învestiturii că decizia lui Nursultan Nazarbayev de a se retrage din funcţie reprezintă “o dovadă a măreţiei sale de om politic de nivel mondial şi anvergură istorică”.

Nursultan Nazarbayev și-a anunțat marți demisia din funcția de președinte al țării, decizie care a intrat în vigoare la o zi distanță.

Decizia redenumirii capitalei apare în condițiile în care Nazarbayev este cel care a decis mutarea capitalei țării de la Alma Ata la Astana la 10 decembrie 1997, un oraș transformat complet prin decizia președintelui de a investi în dezvoltarea infrastructurii și potențialului economic al acestuia.

Cunoscut ca ,,papa” de mulți kazahi, Narzabayev, în vârstă de 78 de ani și apparatchik al partidului comunist, a condus vasta națiune din Asia Centrală, bogată în petrol și gaze, din 1989, când era încă parte a Uniunii Sovietice.

Deși a decis să plece de la conducerea statului, Nazarbayev, un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, a declarat că va continua în funcţia de preşedinte al Consiliului de Securitate precum şi în cea de lider al partidului Nur Otan, gruparea dominantă din parlament. În iulie 2018, Nazarbayev s-a autoproclamat președinte al Consiliului de Securitate pe viață. Decretul prezidențial a conferit Consiliului de Securitate puteri constituționale semnificative, care îi vor permite lui Nazarbayev să-și mențină puterea chiar dacă părăsește prima funcție în stat.

Continue Reading

NATO

IMAGINEA ZILEI Unul din bombardierele americane trimise în Europa pentru a descuraja Rusia a fost alimentat în spațiul aerian al României

Published

on

© U.S. Air Forces in Europe and Air Forces Africa

Un bombardier B-52 al Forţelor Aeriene ale Statelor Unite, capabil să transporte arme nucleare şi rachete de croazieră, a fost alimentat luni, 18 martie, în spațiul aerian al României, arată Ambasada SUA la București într-o postare pe Facebook în care face referire la misiunile bombardierelor B-52 în Europa.

Recent, SUA au trimis în Europa două bombardiere capabile să transporte arme nucleare şi rachete de croazieră, cele două aeronave de tip B-52 fiind staţionate la o bază a Forţelor Aeriene Regale din Marea Britanie, în ceea ce reprezintă primele măsuri strategice cu valențe nucleare de la suspendarea obligațiilor ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare.

În aceeași zi în care a fost alimentat în România, bombardierul B-52 a efectuat misiuni în Marea Norvegiei, în Marea Baltică și în Marea Mediterană.

Considerată una dintre cele mai de temut arme, aeronava B-52 poate transporta până la 32 de tone de armament şi se află în serviciul Forţelor Aeriene ale Statelor Unite de mai bine de 60 de ani.

 

Reamintim că, anul trecut, un bombardier B-52 a desfăşurat activităţi de antrenament în comun în spaţiul aerian al României, la Bazele aeriene Mihail Kogălniceanu şi Borcea, alături de Forţele Aeriene Române.

Acțiunea SUA de a trimite două astfel de bombardiere în Europa, în ceea ce reprezintă primele măsuri practice de la suspendarea obligațiilor ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, a fost urmată și de un anunț de la Moscova.

La cinci ani de la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, Rusia a decis să plaseze bombardierele strategice cu capacităţi nucleare Tupolev Tu-22M3 în Crimeea ca răspuns la sistemul anti-rachetă american din România, a scris Ria Novosti, luni.

Reamintim că Rusia a solicitat Statelor Unite să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România pe motiv că ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), subiect asupra căruia atât NATOcât și ministrul Teodor Meleșcanuau reacționat. Ulterior, pe acest subiect au existat consultări ale șefului diplomației române cu secretarul general al NATO și cu aliații.

România și NATO au criticat Rusia de o nouă tentativă flagrantă de a distrage atenţia de la încălcarea tratatului INF prin dezvoltarea şi implementarea rachetei sale SSC8.

 

Continue Reading

NATO

Sondaj INSCOP: România, între două jumătăți. Aproape 50% au ”puțină și foarte puțină încredere” în Uniunea Europeană și NATO

Published

on

Peste 70% dintre români consideră că direcția în care se îndreaptă România este greșită, în ceea ce reprezintă o creștere ușoară a percepției că țara merge într-o direcție greșită, relevă un sondaj INSCOP, realizat la comanda Fundației Konrad Adenauer și remis CaleaEuropeană.ro, și care conține cifre și mai alarmante: aproape jumătate dintre cetățenii români au ”puțină și foarte puțină încredere” în NATO (46,4%) și în Uniunea Europeană (49,2). În schimb, apropierea de momentul alegerilor europarlamentare, dar și evenimente recente care au mediatizat puternic activitatea instituțiilor europene în România – preluarea de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene și suita de evenimente generată de acest eveniment excepțional, procedurile privind desemnarea viitorului procuror european -, par să fi favorizat semnificativ îmbunătățirea percepției asupra direcției în care merg lucrurile în Europa.

Comparativ cu sondajul de luna trecută al INSCOP, NATO și Uniunea Europeană au rămas pe primele două poziții în topul încrederii românilor în instituțiile internaționale, cu același capital de încredere ce se situează la 49.9%, respectiv 47.8%. Pe de altă parte, procentele arată o relativă similitudine în ceea ce privesc percepțiile negative, 46,4% dintre români precizând că au ”puțin și foarte puțină” încredere în NATO, și 49,2% au aceeași părere defavorabilă privind Uniunea Europeană.

Mai mult decât atât, datele colectate arată că din cei 49,9% dintre români care au încredere în NATO, 13% au răspuns ”foarte multă”, iar 36,9% ”multă. În ce privește cei 46,4% situați la polul opus referitor la nivelul de încredere în Alianța Nord-Atlantică, 30,7% au ”puțină” încredere și 15,7% au ”foarte puțină”.

În privința Uniunii Europene, 12,3% dintre respondenți au ”foarte multă” încredere și 35,5% au ”multă” încredere. La polul opus, 34% au ”puțină” încredere în UE și 15,2% au ”foarte puțină” încredere.

În sondajul INSCOP sunt incluse și alte două instituții ale Uniunii Europene – Parlamentul European și Comisia Europeană, iar în privința acestora, procentul majoritar al celor care au ”puțină și foarte puțină încredere” este de 51,9% în cazul PE și 52,5% în cazul Comisiei.

Rezultatele sondajului INSCOP relevă o îngrijorare majoră în condițiile în care, între timp, o recentă măsurătoare sociologică realizată de IRES arată 48% dintre români susțin că naționalismul ar fi o mișcare necesară pentru România, în timp ce 50% dintre cetățeni nu au încredere în străinii care critică țara noastră.

Astfel, 72,8% dintre români consideră că direcția în care se îndreaptă România este greșită. Un procent de 17,8% este de părere că direcția în care merge țara este bună, în timp ce 9,4% dintre respondenți nu știu sau aleg să nu răspundă.

Comparativ cu sondajul publicat luna trecută, a crescut ușor atât procentul respondenților care cred că țara merge într-o direcție greșită, cât și al celor care cred că țara merge într-o direcție bună. Față de 2017, procentul optimiștilor s-a înjumătățit. Astfel, de la 36,6% dintre români care erau de părere în iulie 2017 că România merge într-o direcție bună, mai împărtășeau această percepție doar 22,8% în noiembrie 2017, 19,9% în februarie 2018, 19,1% în octombrie 2018, 18,7% în noiembrie 2018 și 16,9% în ianuarie-februarie 2019.

Cei mai mulți respondenți (46,7%) sunt de părere că Europa se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 35,3% apreciază că Europa merge în direcția greșită. Procentul non-răspunsurilor este de 17,9%.

Sondajul INSCOP Research a fost realizat în perioada 5 – 13 martie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer, pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Volumul eșantionului, de tip multi-stratificat, probabilistic, a fost de 1053 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending