Connect with us

INTERNAȚIONAL

Conferința de Securitate de la München începe astăzi. Liderii lumii, între care și Klaus Iohannis, în fața unor ”schimbări epocale” dictate de ”emergența unei noi ere politice”

Published

on

Corespondență de la München

Conferința de Securitate de la München își deshide vineri ușile pentru cea de-a 55-a ediția a unuia dintre cele mai prestigoase forumuri dedicate politicii și securității internaționale, sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale, deznodământul fiind înfățișat de pășirea înspre o eră a unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa și democrațiile liberale aflate în eșalonul secund.

Această conferință ar putea deveni una dintre cele mai cruciale din acest deceniu. (…) Întreaga ordine liberală internațională pare să se destrame”, a scris ambasadorul Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München, într-un editorial în care prefațează riscurile printre care vor naviga cei peste 100 de șefi de stat, de guvern, miniștrii de Externe, miniștrii ai Apărării și lideri ai organizațiilor internaționale care vor fi prezenți la München.

În acest sens, Ischinger, fost ambasador al Germaniei la Washington, arată că o provocare majoră este ”să ne gândim cum putem păstra piesele de bază ale ordinii internaționale”, în condițiile în care regruparea acestor piese și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la München, un raport ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

O posibilă explicație de ce asistăm la decăderea ordinii internaționale de sorginte liberală

În editorialul său, președintele Conferinței de Securitate de la München proiectează o posibilă explicație a schimbării epocale marcată de o potențială tranziție dinspre ordinea liberală și noua competiție strategică între Washington, Beijing și Moscova.

Fără a susține asta în mod specific, Wolfgang Ischinger ne reamintește că atunci când ”Vladimir Putin a anexat Crimeea și a pornit conflictul sângeros din estul Ucrainei în 2014, mulți l-au considerat pe acesta ca fiind cauza majoră a destabilizării globale”.

Acesta continuă și recunoaște că ”nimeni nu avea de unde să știe că la câțiva ani mai târziu, președintele SUA, dintre toți oamenii, va reprezenta o provocare serioasă pentru actuala ordine internațională”.

În multe moduri, Trump este mai mult un simptom al schimbării, decât cauza sa. Situația de securitate globală este mai periculoasă astăzi decât a fost după colapsul Uniunii Sovietice. Înregistrăm experiența unei schimbări epocale; o eră se încheie, și nuanțele în stare brută ale unei noi epoci politice au început să apară”, scrie Wolfgang Ischinger.

Anticipând viitorul relațiilor internaționale ca o dominație a competiției strategice între SUA, China și Rusia, iar în plan secund vor fi poziționate democrațiile liberale și avându-l pe președintele SUA drept un ”simptom al schimbării”, resimțim o potențială concluzie ce derivă din aceste stări: ordinea internațională liberală pare să decadă întrucât Statele Unite au părăsit încăperea, nu pentru a se retrage, ci pentru a dicta ritmul noii curse pentru putere în lume, o competiție pornită dinspre Rusia și China care contestă de peste un deceniu arhitectura sistemului internațional.

SUA și China trimit cele mai mari delegații din istorie. România, reprezentată pentru a doua oară de președintele Klaus Iohannis

Un semnal în acest sens pare să fie dat de faptul că Statele Unite și China vor trimite la Conferința de la München cele mai mari delegații din istoria participării celor două țări la evenimentul din capitala Bavariei.

Mesajele de la Washington vor fi transmise de vicepreședintele Mike Pence, aflat pentru a doua oară la această conferință, și de delegația Congresului SUA formată din șefa Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, și mai mulți senatori în frunte cu Lindsey Graham. În componența delegației americane se mai regăsesc secretarul interimar al apărării Patrick Shanahan, precum şi Ivanka Trump şi soţul ei Jared Kushner, amândoi înalţi consilieri ai Casei Albe. 

Beijing-ul va fi reprezentat de Yang Jiechi, director al departamentului pentru afaceri externe în cadrul Partidului Comunist Chinez, fost ministru de Externe al Chinei, precum și fost ambasador al Beijing-ului în Statele Unite. 

De la Moscova, prezența oficială va fi asigurată de șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, un tradițional invitat al Conferinței de la München.

Tabloul central al acestei preconizate competiții strategice este rezumat prin ruperea angajamentelor de securitate între SUA și Rusia, un exemplu fiind chestiunea Tratatului privind Forțele Nucleare Intermediare, și disputa comercială și informațională între Washington și Beijing prin care SUA caută să conteste politica neloială și activitățile de spionaj în Europa de care acuză China și companiile sale, precum Huawei.

Prezența europeană, care este percepută drept un actor de rang secund în noul peisaj internațional, este una consistentă.

Din partea Germaniei, vor participa cancelarul Angela Merkel, ministrul de Externe Heiko Maas și ministrul Apărării Ursula von der Leyen. Franța va fi reprezentată de ministrul Apărării Florence Parly, la fel ca și Marea Britanie, reprezentată de Gavin Williamson. Uniunea Europeană va fi reprezentată de Înaltul Reprezentant Federica Mogherini, iar NATO de către secretarul general Jens Stoltenberg. România va fi reprezentată de președintele Klaus Iohannis, după precedenta sa participare din 2016.

Printre marii absenți de la Conferința de Securitate de la München se numără președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Theresa May, dar și premierul israelian Benjamin Netanyahu, altminteri o prezență tradițională la acest forum.

În pragul unei competiții strategice în care Europa pare periferică, liderii ei sunt cei mai apreciați la nivel internațional

Un amănunt particular și paradoxal cuprins în raportul Conferinței de la München arată că deși puterea și influența Europei în lume, ca leagăn al democrației liberale, este în decadență pe fondul unei noi competiții strategice, liderii ei sunt cei mai apreciați oameni de stat cu privire la capacitatea lor de a lua ”deciziile corecte în materie de afaceri globale”.

Cetățenii francezi și germani au mai multă încredere referitor la decizii în materie de relații internaționale în președinții Rusiei și Chinei, decât în președintele Statelor Unite, relevă un studiu Pew Research cuprins în raportul Conferinței de Securitate de la München, în care sunt analizate percepțiile cetățenilor din SUA, Canada, Marea Britanie, Rusia, Japonia, Germania și Franța și în care președintele Franței și cancelarul Germaniei se bucură de cea mai ridicată cotă de încredere la nivelul politicii internaționale.

Cu excepția Rusiei, atât președintele Franței Emmanuel Macron, cât și cancelarul Germaniei Angela Merkel sunt apreciați și considerați de încredere de majoritatea cetățenilor Statelor Unite (59%/ 55%), Japoniei (51%/ 61%), Marii Britanii (55%/ 62%) sau Canadei (64%/ 68%).

Interesant este că în privința celor doi lideri europeni, cetățenii germani au mai multă încredere în materie de politică externă în Emmanuel Macron (77%) decât în Angela Merkel (68%), proporția fiind în mare măsură inversată în cazul francezilor, care au mai mult încredere la acest capitol în cancelarul german (78%) decât în președintele lor (64%).

Conferința internațională de Securitate de la München, aflată la cea de-a 55-a ediție, este unul dintre cele mai prestigioase forumuri de securitate, care reunește, încă din 1963, lideri și factori de decizie importanți în materie de securitate și apărare. Conferința reprezintă un reper esențial al dezbaterilor din domeniul securității la nivel european și euro-atlantic și permite dezbateri și schimburi de idei informale pe teme care țin atât de actualitate, cât și de perspectivă.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PPE

Angela Merkel: Inaugurarea lui Joe Biden și a Kamalei Harris, “o sărbătoare a democrației americane și un nou capitol al prieteniei germano-americane”

Published

on

© Munich Security Conference

Cancelarul german Angela Merkel i-a felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru învestirea lor în funcție, salutând debutul unui “nou capitol al prieteniei și cooperării germano-americane”.

Transmit calde felicitări cu ocazia inaugurării președintelui Joe Biden și vicepreședintelui Kamala Harris, o adevărată sărbătoare a democrației americane. Aștept cu nerăbdare un nou capitol al prieteniei și cooperării germano-americane“, a spus Merkel, conform unui mesaj pe Twitter al purtătorului său de cuvânt.

Joe Biden este cel de-al patrulea președinte american care Merkel va colabora, după George W. Bush, Barack Obama și Donald Trump, cu cel din urmă având o relație tensionată și probată astfel prin disensiunile manifestate la summitul NATO din 2018 și la diferite summituri G7.

De asemenea, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European i-au felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru depunerea jurămintelor în funcții, salutând zorii unei noi ere pentru cooperarea transatlantică, un mesaj de felicitare venind și din partea președintelui României. Totodată, reacții și mesaje pozitive au fost transmise și de prim-miniștrii Canadei, Marii Britanii, Spaniei, Finlandei sau Slovaciei.

Anterior inaugurării lui Biden, Parlamentul European a consacrat relației transatlantice o dezbatere în plen, în cadrul căreia președintele Consiliului European Charles Michel a propus instituirea unui pact fondator transatlantic și a vorbit despre concomitența, la Bruxelles, a unui summit NATO și a unui Consiliu European extraordinar cu participarea președintelui SUA Joe Biden în prima parte a acestui an. Separat, șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a specificat că noua agendă transatlantică orientată spre viitor a Comisiei Europene se concentrează asupra punctelor în care UE și SUA pot să-și unească forțele pentru a impulsiona schimbarea globală – pe baza valorilor comune, a intereselor și a influenței globale a celor doi actori. 

Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.

“Jur solemn să îndeplinesc cu bună credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite”, a rostit Joe Biden, cu mâna pe o biblie care aparține familiei sale de peste 100 de ani, jurământul care pecetluiește debutul mandatului noului președinte american, în același loc în care în urmă cu 14 zile America și lumea întreagă au asistat la violențe și la o insurecție fără precedent.

Într-un discurs ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden, al doilea președinte catolic după J.F. Kennedy, a transmis și un mesaj către comunitatea internațională, folosindu-se de discursul său inaugural pentru a face un angajament față de aliații globali ai Statelor Unite, după patru ani de agendă “America mai întâi” a lui Donald Trump.

Lumea ne privește. America a fost supusă unui test și a ieșit mai puternică. Ne vom repara alianțele și vom colabora din nou cu lumea, nu pentru a face față provocărilor de ieri, ci provocărilor de astăzi și de mâine. Vom conduce nu prin exemplul puterii, ci prin puterea exemplului”, a subliniat noul lider de la Casa Albă.

“Vom fi judecați prin modul în care rezolvăm aceste crize în cascadă din epoca noastră. (…) Vom stăpâni această oră rară și dificilă? Eu cred că da”, a spus noul președinte.

Continue Reading

SUA

Președintele francez Emmanuel Macron, către noul omolog american Joe Biden: Bine ați revenit în Acordul de la Paris

Published

on

© European Union 2020

Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a adresat miercuri un mesaj în engleză noului preşedinte american Joe Biden, salutând decizia sa de a reveni în Acordul de la Paris, din care SUA au ieşit în urma unei decizii a lui Donald Trump.

“Lui Joe Biden şi Kamalei Harris, cele mai bune urări în această zi istorică pentru poporul american”, scrie şeful statului francez în mesajul publicat pe Facebook

“Numai împreună vom putea reuşi să facem faţă provocărilor timpului nostru. Numai împreună vom putea schimba situaţia climatică acţionând pentru planeta noastră”, a adăugat Macron.

După ceremonia de învestitură de la Washington, Joe Biden ar urma să ia 17 decizii prezidenţiale pentru a reveni asupra unor măsuri ale erei Trump, angajându-se în special să readucă SUA în Acordul de la Paris privind climatul şi în cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Acordul climatic de la Paris a fost semnat în 2015. Joe Biden era vicepreședintele SUA atunci când președintele Barack Obama a susținut acest efort global privind clima, Statele Unite fiind una dintre națiunile fanion ale acestui acord în faza sa de negociere.

Retragerea decisă de Donald Trump a făcut din Statele Unite singura ţară din 197 de semnatari care se retrage din acordul sigilat sub auspiciile Franței. Casa Albă, în timpul mandatului lui Barack Obama, se angajase să reducă emisiile Statelor Unite cu 26-28% până în 2025 faţă de nivelurile din 2005, în cadrul acordului. În linii mari, Biden este aşteptat să urmărească aceste obiective dacă va fi ales. El a promis că va atinge emisii zero nete până în 2050 în conformitate cu un plan de 2 miliarde de dolari pentru transformarea economiei. Mai mult, Biden l-a desemnat pe fostul secretar de stat John Kerry drept reprezentantul său special în probleme climatice, care va avea inclusiv un loc de membru în Consiliul de Siguranță Națională.

De asemenea, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European i-au felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru depunerea jurămintelor în funcții, salutând zorii unei noi ere pentru cooperarea transatlantică, un mesaj de felicitare venind și din partea președintelui României. Totodată, reacții și mesaje pozitive au fost transmise și de prim-miniștrii Canadei, Marii Britanii, Spaniei, Finlandei sau Slovaciei, în timp ce cancelarul german Angela Merkel a salutat un nou capitol de cooperare germano-americană.

Anterior inaugurării lui Biden, Parlamentul European a consacrat relației transatlantice o dezbatere în plen, în cadrul căreia președintele Consiliului European Charles Michel a propus instituirea unui pact fondator transatlantic și a vorbit despre concomitența, la Bruxelles, a unui summit NATO și a unui Consiliu European extraordinar cu participarea președintelui SUA Joe Biden în prima parte a acestui an. Separat, șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a specificat că noua agendă transatlantică orientată spre viitor a Comisiei Europene se concentrează asupra punctelor în care UE și SUA pot să-și unească forțele pentru a impulsiona schimbarea globală – pe baza valorilor comune, a intereselor și a influenței globale a celor doi actori. 

Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.

“Jur solemn să îndeplinesc cu bună credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite”, a rostit Joe Biden, cu mâna pe o biblie care aparține familiei sale de peste 100 de ani, jurământul care pecetluiește debutul mandatului noului președinte american, în același loc în care în urmă cu 14 zile America și lumea întreagă au asistat la violențe și la o insurecție fără precedent.

Într-un discurs ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden, al doilea președinte catolic după J.F. Kennedy, a transmis și un mesaj către comunitatea internațională, folosindu-se de discursul său inaugural pentru a face un angajament față de aliații globali ai Statelor Unite, după patru ani de agendă “America mai întâi” a lui Donald Trump.

Lumea ne privește. America a fost supusă unui test și a ieșit mai puternică. Ne vom repara alianțele și vom colabora din nou cu lumea, nu pentru a face față provocărilor de ieri, ci provocărilor de astăzi și de mâine. Vom conduce nu prin exemplul puterii, ci prin puterea exemplului”, a subliniat noul lider de la Casa Albă.

“Vom fi judecați prin modul în care rezolvăm aceste crize în cascadă din epoca noastră. (…) Vom stăpâni această oră rară și dificilă? Eu cred că da”, a spus noul președinte.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Liderii UE și NATO îi felicită pe Joe Biden și pe Kamala Harris: Astăzi este începutul unui nou capitol pentru relația transatlantică. Europa este pregătită

Published

on

© European Union, 2021

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European i-au felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru depunerea jurămintelor în funcții, salutând zorii unei noi ere pentru cooperarea transatlantică, un mesaj de felicitare venind și din partea președintelui României. De asemenea, reacții și mesaje pozitive au fost transmise și de prim-miniștrii Canadei, Marii Britanii, Spaniei, Finlandei sau Slovaciei.

“Un NATO puternic este bun atât pentru America de Nord, cât și pentru Europa, niciunii dintre noi nu putem să abordăm singuri provocările cu care ne confruntăm. Astăzi este începutul unui nou capitol”, a scris Jens Stoltenberg, pe Twitter, subliniind pe larg într-un comunicat că “aliații NATO trebuie să fie uniți pentru a aborda consecințele asupra securității ale ascensiunii Chinei, amenințării terorismului și agresivității Rusiei”.

“Le transmit președintelui Joe Biden și vicepreședintelui Kamala Harris cele mai bune urări, în timp ce se străduiesc să-și vindece țara și să conducă pe poporul american din pandemie. Este timpul să readucem convingerea și bunul simț și să întinerim relația noastră UE-SUA”, a afirmat și președintele Consiliului European, Charles Michel.

Anterior, în plenul Parlamentului European într-o dezbatere consacrată inaugurării lui Biden, Michel a propus instituirea unui pact fondator transatlantic și a vorbit despre concomitența, la Bruxelles, a unui summit NATO și a unui Consiliu European extraordinar cu participarea președintelui SUA Joe Biden în prima parte a acestui an.

Într-un mesaj separat, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a subliniat că “lumea are nevoie de o relație puternică între Europa și Statele Unite”.

“Europa este pregătită pentru un nou început”, a precizat și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit acesteia, care a susținut miercuri un discurs în plenul Parlamentului European, noua agendă transatlantică orientată spre viitor a Comisiei Europene se concentrează asupra punctelor în care UE și SUA pot să-și unească forțele pentru a impulsiona schimbarea globală – pe baza valorilor comune, a intereselor și a influenței globale a celor doi actori. 

Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.

“Jur solemn să îndeplinesc cu bună credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite”, a rostit Joe Biden, cu mâna pe o biblie care aparține familiei sale de peste 100 de ani, jurământul care pecetluiește debutul mandatului noului președinte american, în același loc în care în urmă cu 14 zile America și lumea întreagă au asistat la violențe și la o insurecție fără precedent.

Într-un discurs ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden, al doilea președinte catolic după J.F. Kennedy, a transmis și un mesaj către comunitatea internațională, folosindu-se de discursul său inaugural pentru a face un angajament față de aliații globali ai Statelor Unite, după patru ani de agendă “America mai întâi” a lui Donald Trump.

Lumea ne privește. America a fost supusă unui test și a ieșit mai puternică. Ne vom repara alianțele și vom colabora din nou cu lumea, nu pentru a face față provocărilor de ieri, ci provocărilor de astăzi și de mâine. Vom conduce nu prin exemplul puterii, ci prin puterea exemplului”, a subliniat noul lider de la Casa Albă.

“Vom fi judecați prin modul în care rezolvăm aceste crize în cascadă din epoca noastră. (…) Vom stăpâni această oră rară și dificilă? Eu cred că da”, a spus noul președinte.

Continue Reading

Facebook

PPE2 hours ago

Angela Merkel: Inaugurarea lui Joe Biden și a Kamalei Harris, “o sărbătoare a democrației americane și un nou capitol al prieteniei germano-americane”

SUA2 hours ago

Președintele francez Emmanuel Macron, către noul omolog american Joe Biden: Bine ați revenit în Acordul de la Paris

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Liderii UE și NATO îi felicită pe Joe Biden și pe Kamala Harris: Astăzi este începutul unui nou capitol pentru relația transatlantică. Europa este pregătită

SUA5 hours ago

Joe Biden, promisiune către aliați în primul discurs ca președinte al SUA: Ne vom repara alianțele și vom conduce prin puterea exemplului. Vom fi judecați prin modul cum rezolvăm crizele în cascadă din epoca noastră

ROMÂNIA5 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj pentru președintele Joe Biden după inaugurarea în funcție: Vom dezvolta Parteneriatul România-SUA și vom lucra în adevăratul spirit al valorilor transatlantice

Dragoș Pîslaru6 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

SUA6 hours ago

Joe Biden a depus jurământul solemn și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite

SUA6 hours ago

Kamala Harris a depus jurământul și a devenit oficial prima femeie vicepreședinte din istoria Statelor Unite

ROMÂNIA6 hours ago

Guvernul a decis constituirea unui grup de lucru interministerial în vederea operaţionalizării într-un termen ”foarte scurt” a Centrului Cyber al UE de la Bucureşti

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Conducerea OMS salută propunerea Consiliului European privind negocierea unui tratat global pentru gestionarea pandemiilor

Dragoș Pîslaru6 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac11 hours ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE12 hours ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac1 day ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă3 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending