O declaraţie comună a Parlamentului European (PE), a Consiliului şi a Comisiei Europene referitoare la Conferinţa privind viitorul Europei trebuie să fie încheiată până la finalul verii, astfel încât această iniţiativă să fie lansată în septembrie și să atingă viteza de croazieră până la finalul anului, au susţinut marţi membrii Comisiei pentru afaceri constituţionale a Parlamentului European (AFCO), potrivit unui comunicat al instituției, citat de Agerpres.
Într-o şedinţă a AFCO, eurodeputaţii au evidenţiat că pandemia de COVID-19 a arătat că reformele sunt mai necesare ca niciodată.
Majoritatea vorbitorilor au subliniat necesitatea ca statele membre (Consiliul) să îşi prezinte în viitorul apropiat poziţia de negociere, mai mulţi membri ai AFCO pronunţându-se pentru un angajament al ţărilor UE de a pune în practică reforme privind viitorul Europei, printre care o eventuală schimbare de tratat. O altă idee accentuată de eurodeputaţii din AFCO a fost implicarea cetăţenilor în procesul de reformă a UE.
Conferinţa privind viitorul Europei, organizată de principalele trei instituţii ale UE, urma să fie lansată în mai 2020 şi să se desfăşoare pe parcursul a doi ani, dar procesul a fost amânat din cauza pandemiei de COVID-19.
Potrivit unei rezoluții adoptate de Parlamentul European în luna ianuarie a acestui an, cetățenii ar trebui să fie în centrul discuțiilor ample ce vor avea loc privind abordarea provocărilor interne și externe, neprevăzute în momentul încheierii Tratatului de la Lisabona.
”Cetățenii din toate mediile sociale, reprezentanții societății civile și părțile interesate la nivel european, național, regional și local trebuie să fie implicați în stabilirea priorităților UE, în conformitate cu preocupările cetățenilor, într-o abordare ascendentă, transparentă, inclusivă, participativă și bine echilibrată”, se arată în textul rezoluției adoptate.
În rezoluția în cauză, Parlamentul European propunea ca prioritățile pe care se axeze Conferința pentru viitorul Europei să fie: – valorile europene, drepturile și libertățile fundamentale; – aspectele democratice și instituționale ale UE; – provocările de mediu și criza schimbărilor climatice; – justiția socială și egalitatea; – chestiuni economice și de ocupare a forței de muncă, inclusiv impozitarea; – transformarea digitală; – securitatea și rolul UE în lume.
Prin rezoluția adoptată în luna aprilie, Legislativul european sublinia necesitatea convocării, ”cât mai curând posibil”, a Conferinței privind viitorul Europei, pentru a produce ”propuneri clare, inclusiv prin implicarea directă a cetățenilor, pentru a realiza o reformă profundă a Uniunii, astfel încât să devină mai eficientă, solidară, democratică, suverană și rezistentă”.
