Connect with us

Dacian Cioloș

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, propune crearea unui nou portofoliu la nivel european, acela de președinte al Uniunii Europene, ales de cetățenii europeni pe liste electorale transnaționale.

”Avem foarte mulți președinți: al Comisiei, al Parlamentului, al Consiliului European. Propunerea noastră este aceea de a avea un președinte al Uniunii Europene, ar putea fi cel la Comisiei Europene sau al Consiliului European sau comasarea acestor două poziții. Ce este important este să oferim cetățenilor să aibă un cuvânt de spus în alegerea acestui președinte. Dacă vom avea un președinte ales al Uniunii Europene, acest președinte va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE”, a explicat Dacian Cioloș la evenimentul de deschidere a Future of Europe Youth Summit (FEYS), un eveniment oficial pregătit de tineri pentru tineri în cadrul Conferinței privind viitorul Europei.

Președintele Consiliului European, numit de șefii de stat sau de guvern ai țărilor membre UE pentru un mandat de 2 ani și jumătate cu posibilitate de reînnoire, conduce lucrările prin care Consiliul European stabileşte direcţia şi priorităţile politice generale ale UE, în cooperare cu Comisia Europeană, promovează coeziunea şi consensul în cadrul Consiliului European și reprezintă UE pe plan extern, în chestiuni legate de securitate şi afaceri externe.

De cealaltă parte, președintele Comisiei Europene, desemnat de asemenea de liderii UE, furnizează orientări politice Comisiei, convoacă şi prezidează colegiul comisarilor europeni, conduce activităţile Comisiei de punere în aplicare a politicilor UE, participă la reuniunile G7, contribuie la dezbaterile majore din Parlamentul European şi la cele dintre guvernele statelor membre, în cadrul Consiliului Uniunii Europene.

Ideea introducerii listelor electorale transnaționale, propunere mai veche care a căpătat avânt după sprijinul arătat de președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost respinsă în luna februarie a anului 2018 de Parlamentul European, dar a fost reluată de Dacian Cioloș în contextul negocierilor referitoare la pachetul de nume pentru funcțiile instituțiilor europene, din 2019.

Ursula von der Leyen, pe atunci candidat nominalizat de liderii UE pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, și-a arătat sprijinul pentru introducerea acestor liste.

Conferința privind viitorul Europei, ale cărei concluzii urmează să fie prezentate în primăvara anului 2022, în timpul președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, oferă acest prilej de revizuire a aspectelor legate de modul în care funcționează Uniunea Europeană, inclusiv cel legat de nevoia de unanimitate la nivelul statelor membre pentru adoptarea unor decizii privind politică externă, de exemplu.

În intervenția sa la evenimentul mai sus amintit, Dacian Cioloș a subliniant nevoie de a face tranziția ”de la vetocrație la democrație.”

”Știți că multe decizii la nivel european sunt blocate pentru că aceste decizii trebuie adoptate prin unanimitate. Toate statele membre trebuie să fie de acord, ceea ce înseamnă că un singur stat membru poate bloca orice decizie, din diferite considerente. Când vorbim de politică externă sau de aplicarea sancțiunilor, de exemplu, împotriva Belarusului sau a unor state care nu respectă drepturile omului, acest mecanism devine o problemă. Acesta este motivul pentru care dorim să propunem o amendare a tratatului astfel încât să renunțăm la această unanimitate pentru unele decizii importante. Ideea este aceea de a permite o evoluție privind calitatea procesului decizional la nivel european pentru a fi capabili să luăm rapid decizii”, a explicat Cioloș, într-o aluzie la diferitele situații în care Ungaria a apelat la dreptul său de veto. 

Consiliul trebuie să voteze în unanimitate într-o serie de chestiuni pe care statele membre le consideră sensibile. De exemplu:

  • politica externă și de securitate comună (cu excepția anumitor cazuri clar definite care necesită majoritate calificată, de exemplu numirea unui reprezentant special);
  • cetățenie (acordarea unor drepturi noi cetățenilor UE);
  • aderarea la UE;
  • armonizarea legislației naționale privind impozitarea indirectă;
  • finanțele UE (resursele proprii, cadrul financiar multianual);
  • anumite dispoziții din domeniul justiției și afacerilor interne (procurorul european, dreptul familiei, cooperarea polițienească operațională etc.);
  • armonizarea legislației naționale din domeniul securității sociale și protecției sociale.

În plus, votul în unanimitate este necesar pentru a permite Consiliului să se îndepărteze de la propunerea Comisiei atunci când Comisia nu poate fi de acord cu modificările aduse la propunerea sa. Această regulă nu se aplică actelor care trebuie să fie adoptate de Consiliu la recomandarea Comisiei, de exemplu actele din domeniul coordonării economice. În cazul votului în unanimitate, abținerea nu împiedică luarea unei decizii.

Ungaria a apelat în ultimele luni la dreptul său de veto pentru a bloca acțiune ale UE privind politica externă. În 2020, aceasta a îndemnat Uniunea Europeană să ridice sancțiunile impuse asupra Belarusului, unde, în luna mai, regimul lui Lukașenko a avut o nouă manifestare contrară valorilor democratice prin deturnarea unui avion de pasageri, care plecase de la Atena și se îndrepta spre Vilnius, pentru a-l aresta pe jurnalistul disident Roman Protasevici și pe iubita acestuia, Sofia Sapega, aflați la bordul aeronavei.

Tot anul trecut, în toamnă, premierul Executivului de la Budapesta a îndemnat UE să anuleze sancţiunile impuse Rusiei, făcând presiuni pentru o reluare a comerţului cu Moscova.

În egală măsură, Viktor Orban a blocat la 16 aprilie 2021 o declarație a Uniunii Europene cu privire la atacurile Chinei la adresa protestatarilor pro-democrație din Hong Kong, menită să arate sprijinul european față de demersul Regatului Unit și al Statelor Unite în susţinerea drepturilor omului în Hong Kong. Mai recent, Budapesta a refuzat de asemenea să sprijine o declaraţie care făcea apel la un armistiţiu între Israel şi palestinieni.

Să nu uităm că Budapesta și Varșovia au amenințat anul trecut că vor bloca adoptarea bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 și fondului de redresare ca urmare a noilor prevederi potrivit cărora fondurile europene vor fi condiționate de respectarea statutul de drept. 

Este lesne de înțeles de ce aceste două state au adoptat o poziție comună cu privire la acest aspect, acestea fiind singurele țăriîmpotriva cărora a fost activat Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene ca urmare a deciziilor adoptate de cele două administrații ce au intrat în conflict cu princiiple democratice și statul de drept, piloni pe care s-a construit ”visul european” numit Uniunea Europeană.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, după ce Parlamentul a respins guvernul său: România are nevoie disperată de măsurile de criză propuse de USR. Acum așteptăm decizia președintelui Iohannis

Published

on

© Dacian Ciolos/ Facebook

România are nevoie disperată azi de măsurile de criză propuse de USR și este o dezamăgire că partidele au ales să-și urmărească propriile ambiții, a afirmat Dacian Cioloș, miercuri, după ce Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru cabinetul USR al premierului desemnat de președintele Klaus Iohannis.

“Am fost în Parlament, unde toate partidele au vorbit despre soluții, ca să voteze în final împotriva soluției pe care noi am propus-o și pe care chiar au apreciat-o. Pentru că asta este ceea ce noi am propus: măsuri clare de criză pentru un guvern cu un mandat scurt”, a scris Cioloș, pe Facebook, într-o primă reacție la votul din plen.

Președintele Uniunii Salvați România a asigurat că împreună cu USR va continua să căute soluții pentru toate aceste crize suprapuse.

“Parlamentul avea ocazia să le arate astăzi cetățenilor României că pot conta pe clasa politică. S-a mai ratat o șansă, din păcate. Am auzit la PSD că eu, cel care am venit cu o soluție, sunt cel care blochează soluția pe care ei nu au prezentat-o niciodată. Sunt politicieni rupți de realitate care nu înțeleg ce rău le fac celor care i-au votat. Noi suntem aici și vom continua să luptăm indiferent cât de dificilă e această luptă. Mai devreme sau mai târziu, se vor trezi și ei, dar din păcate prețul trezirii lor va fi plătit de cetățeni: în decese, facturi umflate, școli fără căldură”, a continuat Cioloș

El s-a arătat dezamăgit și de parlamentarii PNL care “nu au venit cu o propunere de prim-ministru, dar au ales să stea în bănci atunci când am propus noi una”.

“Acum nu ne rămâne decât să așteptăm decizia președintelui Iohannis. Nu discut ipoteze pe care alți actori politici nu au fost în stare să le pună pe masă și au respins o propunere concretă. Ne vom pronunța asupra situației după ce vom afla ce propune președintele Iohannis”, a conchis eurodeputatul Dacian Cioloș.

Plenul reunit al Parlamentului României nu a acordat votul de încredere Guvernului premierului desemnat Dacian Cioloș, într-un rezultat anticipat având în vedere că liderul USR a venit cu un guvern minoritar și a fost susținut numai de cei 80 de parlamentari ai formațiunii sale.

După audierile din comisiile de specialitate, care au avut loc marți, premierul desemnat de președintele Klaus Iohannis și miniștrii propuși de Dacian Cioloș au picat testul Parlamentului pentru votul de învestitură, pentru care ar fi avut nevoie de minim 234 de voturi pentru.

Guvernul monocolor al fostului premier din perioada 2015-2017 a primit doar 88 de voturi pentru. 184 de voturi au fost împotrivă. Din totalul de 466 de parlamentari au fost prezenți 343 și doar 272 și-au exprimat votul.

Potrivit procedurilor constituționale, președintele Klaus Iohannis este așteptat acum să convoace noi consultări cu partidele parlamentare.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 11 octombrie, după consultările cu partidele politice, că îl desemnează pe președintele USR Dacian Cioloș drept candidat pentru funcția de prim-ministru al Guvernului României. Desemnarea a venit după ce guvernul condus de noul președinte al PNL, Florin Cîțu, a fost demis prin moțiune de cenzură cu cel mai mare număr de voturi (281) din istoria postdecembristă a țării. Succesul moțiunii împotriva guvernului Cîțu a fost posibil după retragerea USR de la guvernare la mijlocul lunii septembrie.

Intitulat “Un guvern al responsabilității naționale”, programul de guvernare propus de Dacian Cioloș și USR cuprindea măsuri precum un pact național pentru vaccinare, măsuri pentru reechilibrarea prețurilor la energie, desființarea SIIJ, reformarea CSM și prevalența dreptului european, digitalizarea sănătății, susținerea parcursului european al Republicii Moldova și crearea unui fond pentru democrație, realizarea Codului patrimoniului și regândirea sistemului de finanțare culturală, alegeri locale în două tururi și Parlament cu 300 de aleși, desființarea inspectoratelor școlare, dezvoltarea industriei de apărare, prioritizarea achizițiilor militare în regim off-set, o nouă lege a sportului și strategia națională pentru tineri.

De asemenea, USR a propus în domeniul infrastructurii de transport – măsura de investiţii în infrastructură rutieră – realizarea a 434 de kilometri de autostradă, 52 de staţii electrice, 625 de hectare perdele forestiere şi 18 parcări securizate cu ajutorul celor 3,095 de miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș: Președintele Klaus Iohannis mi-a cerut să formez un nou guvern. Obiectivul nostru este să scoatem România din criză

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele USR Dacian Cioloș a declarat luni seară că președintele Klaus Iohannis i-a cerut să formeze un guvern, obiectivul fiind acela de a gestiona pandemia, explozia prețurilor la energie și reformele din Planul Național de Redresare și Reziliență.

“Președintele Klaus Iohannis mi-a cerut în această seară să formez un nou guvern. Este o onoare și o mare responsabilitate pentru care suntem pregătiți, așa cum am și anunțat încă de la plecarea USR din guvern. Suntem gata să ne asumăm responsabilitatea guvernării și să pornim negocierile cu celelalte partide. Obiectivul nostru este să scoatem România din criză și pentru asta e nevoie de multă responsabilitate din partea tuturor forțelor politice”, a spus prim-ministrul desemnat, cel care a preluat săptămâna trecută șefia USR, context în care a demisionat din funcția de președinte al grupului Renew Europe din Parlamentul European.

El a mai anunțat că USR va organiza o ședință de Birou Național pentru stabilirea echipei de negocieri și a mandatului de a forma cât mai rapid un guvern.

“Liniile principale sunt gestionarea pandemiei, explozia prețurilor la energie și reformele din PNRR”, a conchis el.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni seară, după consultările cu partidele politice, că îl desemnează pe președintele USR Dacian Cioloș drept candidat pentru funcția de prim-ministru al Guvernului României.

“Am avut astăzi consultări cu formațiunile parlamentare, după ce Guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură. În toate discuțiile am reiterat importanța unor chestiuni care trebuie rezolvate indiferent cine guvernează. (…) Formațiunile politice au venit cu diferite abordări, cu diferite propuneri, așa cum reprezentanții acestor formațiuni le-au prezentat și opiniei publice. Din toate aceste propuneri, eu am reținut una, pe care o voi și pune în practică, și anume am decis să desemnez pentru poziția de candidat la funcția de Prim-ministru pe domnul Dacian Cioloș“, a declarat președintele, de la Palatul Cotroceni.

Șeful statului a subliniat că este extrem de important să se gestioneze bine situația pandemică, să se gestioneze creșterea prețurilor la energie și să se ia măsuri pentru ca celelalte prețuri să nu crească la un nivel insuportabil pentru populație.

“Este foarte important să beneficiem de sumele mari de care poate să dispună România prin Planul Național de Redresare și Reziliență și să nu dăm cu piciorul la această oportunitate. De asemenea, am reiterat importanța pregătirilor pentru perioada de iarnă și am subliniat că acestea sunt chestiunile cu adevărat importante pentru români și nu certurile politice între diferiți actori”, a mai spus șeful statului.

Europarlamentarul Dacian Cioloș a fost ales pe 1 octombrie în funcția de președinte al USR. Drept urmare, acesta a demisionat din poziția de lider al grupului europarlamentar Renew Europe, după în 2019 a devenit primul român și primul est-european ales la șefia unui grup politic din Parlamentul European.

Cioloș a mai fost prim-ministru al României, în perioada noiembrie 2015 – ianuarie 2017, când a condus un guvern tehnocrat după tragedia de la Colectiv. La acel moment, el a fost primul șef de guvern nominalizat de Klaus Iohannis în calitate de președinte al României.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Eurodeputatul Dacian Cioloș, propus de USR pentru funcția de prim-ministru la consultările cu președintele Klaus Iohannis: O garanție că reformele pot avea loc în România

Published

on

© Administrația Prezidențială

Uniunea Salvați România participă la consultările de la Palatul Cotroceni convocate de președintele Klaus Iohannis având ca propunere de premier pe preşedintele partidului, Dacian Cioloş, a decis, luni, Biroul Naţional al formaţiunii. 

Propunerea noastră pentru funcția de prim-ministru este Dacian Cioloș, o garanție că reformele pot avea loc în România“, transmite USR într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Sursa citată precizează că echipa de negocieri a USR merge la Klaus Iohannis cu această propunere, dar și cu un pachet de măsuri ce vor sta la baza programului de guvernare.

“Propunem măsuri concrete, ferme, cu termene clare de punere în aplicare”, arată USR.

Printre cele mai importante măsuri pe care Dacian Cioloș și delegația USR le vor pune pe masă președintelui Klaus Iohannis se numără: – pachet de măsuri pentru reducerea cu 32% a prețului energiei electrice; – plan de măsuri ferme pentru limitarea transmiterii COVID-19; – desființarea SIIJ până la final de octombrie 2021 și adoptarea legilor Justiției până la final de 2022; – implementarea „Zero Taxe pe Salariul Minim” pentru a reduce povara fiscală pe salariile mici; – reforma pensiilor speciale, astfel încât toate pensiile speciale să fie aliniate la principiul contributivității până la final de 2022; – reforma companiilor de stat, actualizarea legislației, eliminarea excepțiilor de la numirea profesionistă a managementului până la final de 2022; – revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin până în martie 2023.

Europarlamentarul Dacian Cioloș a fost ales pe 1 octombrie în funcția de președinte al USR. Drept urmare, acesta a demisionat din poziția de lider al grupului europarlamentar Renew Europe, după în 2019 a devenit primul român și primul est-european ales la șefia unui grup politic din Parlamentul European.

Cioloș a mai fost prim-ministru al României, în perioada noiembrie 2015 – ianuarie 2017, când a condus un guvern tehnocrat după tragedia de la Colectiv. La acel moment, el a fost primul șef de guvern nominalizat de Klaus Iohannis în calitate de președinte al României.

Preşedintele Klaus Iohannis are, luni, la Palatul Cotroceni, consultări cu reprezentanţii partidelor şi formaţiunilor politice din Parlament în vederea desemnării candidatului pentru funcţia de prim-ministru după ce guvernul condus de noul președinte al PNL, Florin Cîțu, a fost demis prin moțiune de cenzură cu cel mai mare număr de voturi (281) din istoria postdecembristă a țării.

Conform programului anunţat, consultările au demarat la ora 12.00 cu Partidul Naţional Liberal. La ora 13.00 sunt aşteptaţi reprezentanţii Partidului Social Democrat. Urmează la ora 14.00 – Uniunea Salvaţi România, la ora 16.00 – Alianţa pentru Unirea Românilor, la ora 16.30 – Uniunea Democrată Maghiară din România. Runda de consultări se va încheia la ora 17.00 cu minorităţile naţionale reprezentate în Parlament.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA6 mins ago

Ursula von der Leyen: UE acordă un sprijin de 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze actuala criză energetică

INTERNAȚIONAL11 mins ago

Bloomberg: Lumea cumpără cantități record de grâu european. România devansează Rusia pe piața din Egipt

Daniel Buda17 mins ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Statele membre trebuie să vină cu mecanisme de sprijin pentru a proteja femeile care activează în agricultură, acestea fiind indispensabile pentru dezvoltarea mediului rural

INTERNAȚIONAL33 mins ago

Klaus Iohannis a reiterat, în cadrul vizitei de stat din Egipt, sprijinul României pentru consolidarea dialogului dintre Uniunea Europeană și Republica Arabă Egipt

U.E.53 mins ago

Eurobarometru: 53% dintre români, cel mai mare procent din UE, cred că “virusurile au fost produse în laboratoarele guvernamentale pentru a ne controla libertatea”

ROMÂNIA1 hour ago

Virgil Popescu: Prețul gazelor naturale a fost plafonat la 0,37 lei KWh și la 1 leu KWh la energie electrică. Românii nu vor plăti iarna aceasta mai mult decât în decembrie 2020

U.E.2 hours ago

Eurostat: 41% dintre deșeurile din plastic au fost reciclate în 2019 în UE. România, peste media europeană, cu un nivel de reciclare de 43%

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

U.E.3 hours ago

Curtea de Justiție a UE amendează Polonia cu 1 milion de euro/ zi din cauza nerespectării statului de drept și a ordinii juridice a Uniunii Europene

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Klaus Iohannis, în cadrul vizitei de stat din Egipt: România este interesată de stabilizarea situațiilor de criză din Orientul Mijlociu și a zonelor vecine

Daniel Buda7 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL1 day ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA2 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO5 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi6 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi6 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Team2Share

Trending