Connect with us

U.E.

Conferința privind Viitorul Europei: Statele membre exclud subiectul schimbării Tratatelor UE din cadrul dezbaterii cu amplă participare cetățenească

Published

on

© European Union/Source: EC - Audiovisual Service

Statele membre doresc ca Conferința privind Viitorul Europei să-i implice pe cetățeni într-o dezbatere largă despre viitorul Europei în următorul deceniu și mai departe, inclusiv în lumina pandemiei COVID-19, însă, în același timp, exclud posibilitatea ca dezbaterea să se transforme într-o platformă de discuții pentru modificarea sau schimbarea Tratatelor Uniunii Europene, se arată într-un comunicat al Consiliului.

Statele membre, reunite la nivel de ambasadori, au convenit poziția Consiliului cu privire la aranjamentele conferinței, deschizând, astfel, calea pentru deschiderea discuțiilor cu acest subiect cu Comisia și Parlamentul European.

În mandatul său, Consiliul consideră că conferința ar trebui să fie lansată imediat ce condițiile epidemiologice o permit. Acesta ar trebui să se concentreze pe modul de dezvoltare a politicilor UE pe termen mediu și lung, pentru a aborda mai eficient provocările cu care se confruntă Europa, inclusiv repercusiunile economice ale pandemiei COVID-19 și lecțiile învățate din criză. Totuși, statele membre se opun transformării Conferinței într-o dezbatere privind schimbarea Tratatelor UE după ce luna trecută, mai mulți europarlamentari din diferite grupuri politice au cerut un „dialog deschis, fără tabu”, al cărui rezultat ar trebui să permită reforme structurale în UE, cum ar fi inițiative legislative sau modificări ale Tratatelor, informează EUobserver.

În acest sens, Consiliul consideră că UE dispune deja de un cadru legal care oferă potențialul de a aborda provocările într-un mod eficient și constată că Conferința nu se încadrează în articolul 48 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care stabilește procedurile pentru modificarea tratatelor.

De asemenea, Consiliul subliniază necesitatea implicării unei game largi de cetățeni și părți interesate în acest proces după modelul dialogurilor și consultărilor cetățenești care au avut loc în întreaga Europă și care au contribuit la dezvoltarea Agendei strategice a UE pentru 2019-2024.

Unele dintre propunerile Consiliului privind organizarea Conferinței includ concentrarea discuțiilor în jurul unui set de subiecte, suficient de larg pentru ca toți participanții să poată contribui. Conferința ar aborda, de asemenea, probleme transversale legate de modul în care UE își îndeplinește obiectivele politice”, a declarat Andreja Metelko-Zgombić, secretarul de stat croat pentru afaceri europene.

Implicarea efectivă a cetățenilor și a părților interesate ar trebui să fie asigurată prin dezbateri, inclusiv la nivel național și regional, și prin intermediul platformelor de internet multilingve și a grupurilor de cetățeni din statele membre și la nivel european. Consiliul subliniază că eforturile și activitățile digitale de implicare ar fi de o importanță esențială, în special în cazul restricțiilor legate de COVID-19, în timp ce participarea fizică și schimburile față în față ar trebui să rămână o parte esențială a Conferinței, în conformitate cu mandatul Consiliului.

În ceea ce privește guvernanța, Consiliul dorește să asigure un rol egal pentru cele trei instituții ale UE, respectarea prerogativelor fiecărei instituții și asocierea strânsă a parlamentelor naționale. Acesta sugerează că Conferința ar putea fi plasată sub autoritatea unei eminente personalități europene, selectată de cele trei instituții ale UE, ca președinte independent și unic.

Politico Europe relata la începutul acestui an că Guy Verhofstadt, fostul lider al Grupului ALDE, actualmente Renew Europe din Parlamentul European, va deveni președintele Conferinței privind viitorul Europei. Alături de Verhofstadt, din corpul de conducere ar urma să mai facă parte și liderul Grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber și un europarlamentar din partea familiei S&D, în calitate de vicepreședinți, potrivit declarațiilor unor oficiali după reuniunea din ianuarie a Conferinței Președinților, coloana vertebrală a Legislativului European.

În final, Consiliul este de părere că rezultatul Conferinței ar trebui să fie reflectat într-un raport către Consiliul European din 2022, urmând să fie urmărit în mod efectiv de instituțiile UE în lumina orientărilor primite de la liderii UE.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

NextGenerationEU: Comisia Europeană salută decizia Curții Constituționale din Germania de a da undă verde planului de redresare în valoare de 750 mld. euro

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană salută decizia Curții Constituționale din Germania de a da undă verde planului de redresare Next Generation EU, în valoare de 750 miliarde de euro, potrivit unei postări pe Twitter din partea președintei Ursula von der Leyen.

„Salut decizia Curții Constituționale germane.UE rămâne pe drumul cel bun în ceea ce privește redresarea economică, după această pandemie fără precedent. NextGenerationEU va pava calea către o Uniune Europeană verde, digitală și mai rezilientă”,  a transmis șefa Comisiei Europene.

 

Curtea Constituțională germană a decis miercuri să respingă contestațiile împotriva planului de redresare al UE, deschizând astfel calea pentru ca stimulentele fără precedent să fie aplicate în întreaga regiune.

La sfârșitul lunii martie, instanța supremă din Germania a ridicat semne de întrebare cu privire la planul UE de a strânge 750 de miliarde de euro (900 de miliarde de dolari) de pe piețele financiare pentru a finanța proiecte de reforme și a reduce astfel șocul economic provocat de criza Covid-19, după ce un grup de cetățeni eurosceptici a subliniat îngrijorarea că împrumuturile ar putea deveni o caracteristică permanentă în procesul de elaborare a politicilor UE.

Cu toate acestea, comunicatul de miercuri al Curții Constituționale germane subliniază că decizia luată de cei 27 de șefi de stat în iulie are un caracter temporar. Acest detaliu este deosebit de important pentru eurosceptici, care tind să fie îngrijorați de o prea mare integrare între cele 27 de state membre ale UE.

„Există limite care se aplică în ceea ce privește volumul, durata și scopul împrumuturilor pentru care este autorizată Comisia Europeană (…) În plus, fondurile în cauză vor fi utilizate exclusiv pentru a face față consecințelor crizei Covid-19″, a declarat Curtea Constituțională în avizul său de miercuri.

De asemenea, instanța supremă a arătat că „decizia Consiliului de autorizare a Comisiei Europene de a împrumuta până la 750 de miliarde EUR la prețurile din 2018 de pe piețele de capital nu creează obligații directe pentru Germania sau pentru bugetul federal al acesteia”.

„O astfel de răspundere ar putea apărea doar dacă creditele autorizate înscrise în bugetul UE nu ar fi suficiente pentru ca Uniunea Europeană să își îndeplinească obligațiile care rezultă din împrumut și dacă Comisia Europeană nu ar putea genera lichiditățile necesare prin activarea altor măsuri, cum ar fi recurgerea la finanțare pe termen scurt pe piețele de capital.„În plus, fondurile în cauză vor fi utilizate exclusiv pentru a face față consecințelor crizei Covid-19″, a explicat instanța.

Decizia de miercuri permite Germaniei să încheie etapele legislative necesare pentru ca plățile să poată avea loc în cursul acestui an. Săptămâna trecută, Austria, Germania, Estonia, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Lituania, Țările de Jos, Polonia și România încă desfășurau procedurile naționale necesare pentru ca Executivul European să poată mobiliza banii pentru redresare de pe piețele financiare, potrivit Agerpres.

Continue Reading

U.E.

Sondaj: Tinerii europeni sunt mai îngrijorați de schimbările climatice decât de pandemia de COVID-19

Published

on

© European Commission - Twitter

Principala îngrijorare a tinerilor din Europa o constituie schimbările climatice, chiar și în contextul unei pandemii care a afectat profund economia mondială și a bulversat viețile oamenilor peste tot în lume, arată rezultatele unui sondaj de opinie, dat publicității miercuri, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Sondajul, realizat în mare parte online de institutul Ipsos în octombrie-noiembrie 2020 pe un eșantion de peste 22.000 de tineri din 23 de țări europene, a relevat că mai mult de opt din zece persoane între 15 şi 35 de ani se declară destul de, foarte sau extrem de îngrijorate de schimbările climatice.

Doar 3% dintre cei intervievaţi au spus că nu sunt deloc îngrijoraţi, în vreme ce 8% au declarat că nu cred în schimbările climatice.

Tinerii din ţările din sudul continentului sunt considerabil mai preocupaţi decât omologii lor din alte regiuni ale Europei, 71% dintre tinerii spanioli şi 63% dintre cei portughezi declarându-se extrem de îngrijoraţi, faţă de 23% dintre letoni.

Schimbările climatice reprezintă principala preocupare nu doar a tinerilor europeni, dar și a instituțiilor UE, care fac pași în direcția neutralității climatice a Europei.

Citiți și:
“Moment istoric”: Acord politic între Parlamentul European și statele UE privind reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030

Mărturie în acest sens stă acordul la care au ajuns Parlamentul European și statele membre ale Uniunii Europene de a reduce cu cel puțin 55% emisiile de gaz cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990.

Negocierile dintre statele membre şi eurodeputaţi, aflate în impas de mai multe luni, au fost reluate marţi după-masă şi s-au prelungit până miercuri dimineaţă la ora 05:00, ceea ce înseamnă 14 ore de discuţii.

Ținta a făcut obiectul unor negocieri intense între liderii Celor 27, care s-au înţeles în noiembrie asupra unei reduceri de 55%, şi Parlamentul European, care cerea o reducere de cel puţin 60%.

Acordul asupra obiectivului UE, care va fi integrat oficial într-o lege privind clima aflată în pregătire, survine cu o zi înaintea unui summit virtual despre climă iniţiat de preşedintele american Joe Biden, în cursul căruia Washingtonul ar urma să îşi dezvăluie propriul obiectiv revizuit pentru 2030.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat la mijlocul lunii septembrie 2020, în cadrul primului său discurs privind Starea Uniunii, susținut în plenul reunit al Parlamentului European, o propunere de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană până în 2030 în raport cu nivelul din 1990,  cu scopul de a ajunge la o neutralitate în privinţa emisiilor de carbon până în 2050.

Europarlamentarii au fost mai ambițioși și au solicitat la 8 octombrie o reducere de 60% până în 2030, adăugând necesitatea ca obiectivele naționale să fie adaptate într-un mod eficient și corect, decizie care a atras nemulțumirea mai multor state. 

Doar că în luna decembrie a anului trecut, șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns  la un acord privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030, unanimitatea fiind întrunită și într-un moment simbolic, la un an de la lansarea de către Comisia Europeană a Pactului Ecologic European.

Acesta oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, co-negociator al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență: Sprijinirea ecosistemelor industriale este esențială pentru redresarea post-pandemie

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Sprijinirea ecosistemelor industriale este esențială pentru redresarea post-pandemie, iar statele membre se pot ghida după Strategia Industrială a UE privind măsurile pe care le pot include în planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR), a declarat eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-negociator privind Mecanismul de Redresare și Reziliență și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea acestui instrument.

Pandemia ne-a afectat pe toți la nivel personal, dar și profesional. Unele domenii de activitate au fost complet…

Posted by Dragoș Pîslaru on Tuesday, 20 April 2021

 

„Pandemia ne-a afectat pe toți la nivel personal, dar și profesional. Unele domenii de activitate au fost complet blocate, iar oamenii și-au pierdut sursele de venit. Pentru ei, în special, și pentru toți cetățenii României și ai celorlalte state membre UE, implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) devine un element cheie în perioada următoare, planurile naționale PNRR fiind cele care susțin scoaterea țărilor din căderea economică în care se află pe fondul pandemiei. În cadrul negocierilor pentru MRR, am explicat încă de la început că nu putem vorbi de redresare dacă nu ne gândim la moduri concrete de a ajuta ecosistemele industriale. Și putem face asta identificând cât mai corect nevoile apărute pe fondul pandemiei”, a spus Dragoș Pîslaru, într-un mesaj pe Facebook.

În context, eurodeputatul, membru în Comisia pentru industrie, transport, cercetare și energie (ITRE), a împărtășit câteva idei care merită reținute în urma analizării studiului privind impactul pandemiei asupra economiei statelor membre, realizat de Departamentul tematic al Parlamentului European pentru politici economice, științifice și privind calitatea vieții, după cum urmează:

▪️ sectoarele industriale au fost afectate diferit: dacă digitalizarea a fost chiar favorizată de contextul epidemiologic actual, iar educația și mediul de afaceri au îmbrățișat-o cât de repede a fost posibil în funcție de stat, industriile care se bazau pe contactul cu oamenii au suferit acut în urma restricțiilor de mobilitate impuse.
▪️  mediul cultural, de exemplu, va avea nevoie de mult timp și multă susținere financiară pentru a se recupera după acest șoc.
▪️  anumite industrii, precum cea alimentară sau cea chimică, vor cunoaște o redresare în V, adică rapidă și într-un timp scurt.
▪️ în țările europene s-a observat o tendință clară de investiții și reorientare către o economie verde; industria constructoare de mașini, de pildă, nu a fost atât de grav afectată de pandemie tocmai pentru că mașinile electrice au fost pe un trend ascendent.

Astfel, Dragoș Pîslaru subliniază că în cazul PNRR-urilor „nu există o rețetă care să fie valabilă pentru toată lumea, ci fiecare stat trebuie să vină cu propuneri adaptate la realitățile cu care se confruntă”, însă Strategia Industrială a Uniunii Europene este punctul comun de plecare, documentul explicând în detaliu „cum ne putem transforma economia în a deveni mai competitivă dacă investim în 14 ecosisteme”.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

ROMÂNIA22 mins ago

Moody’s: România, printre principalii câștigători ai creșterii finanțării europene pentru regiunea CEE

ROMÂNIA26 mins ago

Guvernul va aproba Strategia Energetică şi Planul Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice în această lună: Vom avea ţinte noi de regenerabile

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

NextGenerationEU: Comisia Europeană salută decizia Curții Constituționale din Germania de a da undă verde planului de redresare în valoare de 750 mld. euro

U.E.2 hours ago

Sondaj: Tinerii europeni sunt mai îngrijorați de schimbările climatice decât de pandemia de COVID-19

POLITICĂ2 hours ago

Senat: Florian Bodog (PSD) a rămas fără imunitate parlamentară. Marcel Ciolacu anunțase că senatorii social-democrații vor vota pentru ridicarea imunității

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru, co-negociator al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență: Sprijinirea ecosistemelor industriale este esențială pentru redresarea post-pandemie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Liderii politici din PE, mesaj de solidaritate pentru Cehia: Un atac cu implicarea agenților secreți ruși este un act de ostilitate inacceptabil 

NATO3 hours ago

Bogdan Aurescu găzduiește trilaterala de securitate a miniștrilor de externe din România, Polonia, Turcia. În premieră, vor participa și șefii diplomațiilor din Georgia și Ucraina pe tema tensiunilor din Est

Dacian Cioloș3 hours ago

Dacian Cioloș salută un “acord istoric” privind legea europeană a climei: Va consacra angajamentul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisarul european Adina Vălean: Certificatul verde digital, un facilitator al călătoriilor, nu o condiție prealabilă pentru libera circulație în UE

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending