Statele membre doresc ca Conferința privind Viitorul Europei să-i implice pe cetățeni într-o dezbatere largă despre viitorul Europei în următorul deceniu și mai departe, inclusiv în lumina pandemiei COVID-19, însă, în același timp, exclud posibilitatea ca dezbaterea să se transforme într-o platformă de discuții pentru modificarea sau schimbarea Tratatelor Uniunii Europene, se arată într-un comunicat al Consiliului.
Statele membre, reunite la nivel de ambasadori, au convenit poziția Consiliului cu privire la aranjamentele conferinței, deschizând, astfel, calea pentru deschiderea discuțiilor cu acest subiect cu Comisia și Parlamentul European.
În mandatul său, Consiliul consideră că conferința ar trebui să fie lansată imediat ce condițiile epidemiologice o permit. Acesta ar trebui să se concentreze pe modul de dezvoltare a politicilor UE pe termen mediu și lung, pentru a aborda mai eficient provocările cu care se confruntă Europa, inclusiv repercusiunile economice ale pandemiei COVID-19 și lecțiile învățate din criză. Totuși, statele membre se opun transformării Conferinței într-o dezbatere privind schimbarea Tratatelor UE după ce luna trecută, mai mulți europarlamentari din diferite grupuri politice au cerut un „dialog deschis, fără tabu”, al cărui rezultat ar trebui să permită reforme structurale în UE, cum ar fi inițiative legislative sau modificări ale Tratatelor, informează EUobserver.
În acest sens, Consiliul consideră că UE dispune deja de un cadru legal care oferă potențialul de a aborda provocările într-un mod eficient și constată că Conferința nu se încadrează în articolul 48 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care stabilește procedurile pentru modificarea tratatelor.
De asemenea, Consiliul subliniază necesitatea implicării unei game largi de cetățeni și părți interesate în acest proces după modelul dialogurilor și consultărilor cetățenești care au avut loc în întreaga Europă și care au contribuit la dezvoltarea Agendei strategice a UE pentru 2019-2024.
„Unele dintre propunerile Consiliului privind organizarea Conferinței includ concentrarea discuțiilor în jurul unui set de subiecte, suficient de larg pentru ca toți participanții să poată contribui. Conferința ar aborda, de asemenea, probleme transversale legate de modul în care UE își îndeplinește obiectivele politice”, a declarat Andreja Metelko-Zgombić, secretarul de stat croat pentru afaceri europene.
Implicarea efectivă a cetățenilor și a părților interesate ar trebui să fie asigurată prin dezbateri, inclusiv la nivel național și regional, și prin intermediul platformelor de internet multilingve și a grupurilor de cetățeni din statele membre și la nivel european. Consiliul subliniază că eforturile și activitățile digitale de implicare ar fi de o importanță esențială, în special în cazul restricțiilor legate de COVID-19, în timp ce participarea fizică și schimburile față în față ar trebui să rămână o parte esențială a Conferinței, în conformitate cu mandatul Consiliului.
În ceea ce privește guvernanța, Consiliul dorește să asigure un rol egal pentru cele trei instituții ale UE, respectarea prerogativelor fiecărei instituții și asocierea strânsă a parlamentelor naționale. Acesta sugerează că Conferința ar putea fi plasată sub autoritatea unei eminente personalități europene, selectată de cele trei instituții ale UE, ca președinte independent și unic.
Politico Europe relata la începutul acestui an că Guy Verhofstadt, fostul lider al Grupului ALDE, actualmente Renew Europe din Parlamentul European, va deveni președintele Conferinței privind viitorul Europei. Alături de Verhofstadt, din corpul de conducere ar urma să mai facă parte și liderul Grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber și un europarlamentar din partea familiei S&D, în calitate de vicepreședinți, potrivit declarațiilor unor oficiali după reuniunea din ianuarie a Conferinței Președinților, coloana vertebrală a Legislativului European.
În final, Consiliul este de părere că rezultatul Conferinței ar trebui să fie reflectat într-un raport către Consiliul European din 2022, urmând să fie urmărit în mod efectiv de instituțiile UE în lumina orientărilor primite de la liderii UE.