Astăzi,28 septembrie, programul MSCA4Ukraine, finanțat de Comisie în cadrul acțiunilor Marie Skłodowska-Curie, a publicat cererea de candidaturi pentru sprijinirea cercetătorilor strămutați din Ucraina, se arată în comunicatul oficial. 

Cu un buget total de 25 de milioane de euro, MSCA4Ukraine va oferi burse pentru doctoranzi și cercetători postdoctorali.

Organizațiile-gazdă și cercetătorii interesați pot începe deja să își pregătească candidaturile și pot accesa serviciile de stabilire de contacte ale sistemului și specificațiile cererilor de propuneri pe site-ul MSCA4Ukraine, inclusiv criteriile de eligibilitate, cerințele de depunere a candidaturilor, orientările pentru solicitanți, precum și termenii și condițiile.

O zi de informare pentru potențialele organizații-gazdă va fi organizată la 6 octombrie. Cercetătorii care doresc să depună o cerere trebuie să pregătească mai întâi o cerere pe lângă organizația lor gazdă potențială, care va depune propunerea în numele cercetătorului prin intermediul unui portal online. Cererile vor fi revizuite în mod continuu până la angajarea tuturor fondurilor disponibile.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager a declarat: „Prin acest program, putem ajuta cercetătorii talentați să dezvolte proiecte științifice concrete. Acest lucru este deosebit de important pentru cei afectați de invadarea Ucrainei de către Rusia. Știința și inovarea trebuie să meargă mai departe, în ciuda acestor vremuri dificile.”

Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a declarat: „Este esențial să sprijinim comunitatea științifică din Ucraina. Prin programul MSCA4Ukraine, vom permite oamenilor de știință de înaltă calitate să își continue activitatea și să ghideze reconstrucția peisajului de cercetare și inovare din Ucraina, consolidând, în același timp, solidaritatea și cooperarea științifică dintre UE și Ucraina.”

Programul, pus în aplicare de un consorțiu cu experiență care sprijină cercetătorii aflați în situații de risc, va permite organizațiilor academice și neacademice din statele membre și din țările asociate la programul Orizont Europa să găzduiască cercetători pe o perioadă cuprinsă între șase luni și doi ani. Acest program are ca scop să ajute oamenii de știință de înaltă calitate să își continue activitatea în orice domeniu al cercetării și inovării, în condiții excelente și cu acces la formare și oportunități de dezvoltare a carierei și a competențelor. Programul urmărește, de asemenea, să faciliteze reintegrarea cercetătorilor în Ucraina, atunci când condițiile o vor permite, pentru a reconstrui capacitatea de cercetare și inovare a țării.

Comisia a sprijinit cercetătorii din Ucraina prin intermediul mai multor inițiative. UE și organizațiile-gazdă din cadrul acțiunilor Marie Skłodowska-Curie sprijină cercetătorii ucraineni.

Programul MSCA4Ukraine face parte din răspunsul UE la invadarea Ucrainei de către Rusia și la necesitatea unei acțiuni pentru a sprijini cercetătorii strămutați din Ucraina și pentru a le permite să își continue activitatea în Europa, contribuind la protejarea sistemului de cercetare și inovare al Ucrainei și a libertății cercetării științifice în general. El este gestionat de unele dintre organizațiile care fac parte din actualul proiect InspirEurope, finanțat prin Acțiunile Marie Skłodowska-Curie, care oferă deja sprijin cercetătorilor aflați în situații de risc.

La 22 martie 2022, Comisia a lansat portalul „Spațiul european de cercetare pentru Ucraina” (ERA4Ukraine), un ghișeu unic pentru informații și servicii de sprijin pentru cercetătorii din Ucraina și pentru cei care fug din Ucraina. Portalul reunește inițiative la nivelul UE, din fiecare țară și din partea unor grupuri neguvernamentale. Scopul său este de a ajuta cercetătorii afectați să găsească locuințe și oportunități de angajare, de a le facilita recunoașterea diplomelor și de a oferi alte servicii.

Comisia Europeană invită România și celelalte state membre să își modernizeze sistemele de venit minim, ca parte a angajamentului constant de a reduce sărăcia și excluziunea socială în Europa.

Propunerea de recomandare a Consiliului privind un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă prezintă modalitățile prin care statele membre își pot moderniza sistemele de venit minim pentru a le face mai eficace, cu scopul de a-i ajuta pe oameni să iasă din sărăcie, promovând în același timp integrarea pe piața muncii a persoanelor care pot lucra.

Potrivit unui comunicat al instituției executive europene, venitul minim reprezintă plăți în numerar care vin în ajutorul gospodăriilor unde acest sprijin este necesar pentru a reduce decalajul în materie de venit până la un anumit nivel, pentru a plăti facturile și pentru a avea o viață demnă.

Acest sprijin este deosebit de important în perioade de recesiune economică, deoarece contribuie la atenuarea scăderii veniturilor gospodăriilor din care fac parte persoanele cu cea mai mare nevoie de ajutor, contribuind astfel la o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Plățile sunt, în general, completate de prestații în natură care oferă acces la servicii și de stimulente specifice pentru accesul pe piața forței de muncă.

Astfel, sistemele de venit minim nu sunt un instrument pasiv, ci acționează ca o rampă de lansare pentru îmbunătățirea perspectivelor în materie de incluziune și de ocupare a forței de muncă. Sistemele de venit minim bine concepute asigură un echilibru între reducerea sărăciei, stimularea muncii și menținerea unor costuri bugetare sustenabile.

Venitul minim și plasele de siguranță socială trebuie să includă suficiente stimulente și măsuri de sprijin adresate beneficiarilor care pot lucra pentru ca aceștia să se reintegreze pe piața forței de muncă. Scopul lor ar trebui așadar să fie și acela de a contribui la valorificarea deplină a potențialului tranziției verzi și al tranziției digitale, prin susținerea tranzițiilor de pe piața forței de muncă și a participării active a persoanelor defavorizate.

Avantajele sociale și economice ale plaselor de siguranță socială adecvate și specifice au devenit și mai importante în timpul aplicării măsurilor de izolare în contextul pandemiei de COVID-19. Venitul minim adecvat este foarte relevant în contextul actual al creșterii prețurilor la energie și al inflației ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, deoarece măsurile privind veniturile pot fi direcționate în mod specific către grupurile vulnerabile.

”Sistemele de protecție socială contribuie la reducerea inegalităților și a diferențelor sociale. Ele asigură o viață demnă pentru cei care nu pot munci, iar pe cei care pot îi încurajează să revină în câmpul muncii. Într-o perioadă în care mulți oameni au dificultăți în a face față cheltuielilor de zi cu zi, va fi important ca, în această toamnă, statele membre să își modernizeze plasele de siguranță socială, prin adoptarea unei abordări bazate pe incluziune activă, pentru a veni în sprijinul celor care au cea mai mare nevoie de ajutor. Acesta este modul în care putem combate sărăcia și excluziunea socială și ajuta un număr mai mare de persoane să își găsească un loc de muncă în această perioadă dificilă”, a subliniat Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.

La rândul său, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, a punctat că ”în prezent, în UE, cel puțin una din cinci persoane este expusă riscului de sărăcie și de excluziune socială. Sistemele de venit minim există în toate statele membre, însă din analiza efectuată rezultă că ele nu sunt întotdeauna adecvate, nu includ toate persoanele aflate în dificultate sau nu le motivează să se întoarcă pe piața forței de muncă. În contextul creșterii costurilor de trai și al incertitudinii, trebuie să ne asigurăm că plasele noastre de siguranță sunt la înălțimea acestei provocări. Trebuie să acordăm o atenție deosebită reintegrării tinerilor pe piața forței de muncă inclusiv prin sprijin pentru venit, astfel încât aceștia să nu fie blocați într-un cerc vicios al excluziunii.”

Plase de siguranță socială bine concepute pentru a ajuta persoanele aflate în dificultate

Deși sistemele de venit minim există în toate statele membre, gradul lor de adecvare, acoperire și eficacitate în ceea ce privește sprijinirea persoanelor variază în mod semnificativ.

Propunerea de recomandare a Consiliului prezentată miercuri oferă statelor membre orientări clare cu privire la modalitățile de a asigura eficacitatea sistemelor lor de venit minim în combaterea sărăciei și promovarea incluziunii active în societate și pe piețele forței de muncă.

Statelor membre li se recomandă:

A. Să asigure un sprijin mai adecvat pentru venit:

• Să stabilească nivelul sprijinului pentru venit printr-o metodologie transparentă și solidă.
• În paralel cu asigurarea unor stimulente pentru muncă, să facă în așa fel ca sprijinul pentru venit să reflecte treptat o serie de criterii de adecvare. Statele membre ar trebui să atingă un nivel adecvat al sprijinului pentru venit până cel târziu la sfârșitul anului 2030, protejând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice.
• Să revizuiască și să ajusteze anual, dacă este necesar, nivelul sprijinului pentru venit.

B. Să îmbunătățească gradul de acoperire și de utilizare a venitului minim:

• Criteriile de eligibilitate ar trebui să fie transparente și nediscriminatorii. De exemplu, pentru a promova egalitatea de gen și independența economică, în special pentru femei și pentru adulții tineri, statele membre ar trebui să faciliteze primirea de sprijin pentru venit per persoană, și nu per gospodărie, fără a mări neapărat nivelul global al prestațiilor per gospodărie. În plus, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a asigura utilizarea venitului minim de către gospodăriile monoparentale, conduse în principal de femei.
• Procedurile de depunere a cererilor ar trebui să fie accesibile, simplificate și însoțite de informații ușor de înțeles.
• Decizia privind cererea de venit minim ar trebui să fie emisă în termen de 30 de zile de la depunere, cu posibilitatea revizuirii deciziei.
• Sistemele de venit minim ar trebui să fie reactive în fața crizelor socioeconomice, de exemplu prin introducerea unei flexibilități suplimentare în ceea ce privește eligibilitatea.

C. Să îmbunătățească accesul la piețe ale forței de muncă favorabile incluziunii:

• Măsurile de activare ar trebuie să ofere suficiente stimulente pentru (re)inserția pe piața forței de muncă, cu un accent deosebit asupra sprijinirii adulților tineri.
• Sistemele de venit minim ar trebui să ajute oamenii să își găsească un loc de muncă și să îl păstreze, de exemplu, prin educație și formare favorabile incluziunii, sprijin pentru plasament pe piața muncii, sprijin post-plasament și mentorat.  
• Ar trebui să fie posibil să se combine sprijinul pentru venit cu veniturile obținute din munca desfășurată pentru intervale mai scurte, de exemplu în timpul perioadei de probă sau al stagiilor.

D. Să îmbunătățească accesul la servicii esențiale și de facilitare:

• Beneficiarii ar trebui să aibă acces efectiv la servicii de facilitare de calitate, cum ar fi asistența (medicală), formarea și educația. Persoanele aflate în dificultate ar trebui să beneficieze de servicii de incluziune socială, cum ar fi consilierea și îndrumarea.
•  În plus, beneficiarii ar trebui să aibă acces efectiv permanent la servicii esențiale, cum ar fi energia.

E. Să promoveze sprijinul individualizat:

• Statele membre ar trebui să efectueze o evaluare individuală, multidimensională a nevoilor, pentru a identifica obstacolele cu care se confruntă beneficiarii în ceea ce privește incluziunea socială și/sau găsirea unui loc de muncă și sprijinul necesar pentru îndepărtarea lor.
• Pe această bază, în termen de cel mult trei luni de la accesarea venitului minim, beneficiarii ar trebui să primească un plan de incluziune care să definească obiective comune, un calendar și un pachet de sprijin adaptat pentru atingerea acestui obiectiv.

F. Să îmbunătățească eficacitatea guvernanței plaselor de siguranță socială la nivelul UE, la nivel național, regional și local, precum și a mecanismelor de monitorizare și de raportare.

Este disponibilă finanțare din partea UE pentru a sprijini statele membre să își îmbunătățească sistemele de venit minim și infrastructura socială prin reforme și investiții.

Evaluări de impact îmbunătățite pentru politici echitabile

Tot miercuri, Comisia a prezintat o comunicare referitoare la o mai bună evaluare a impactului distributiv al reformelor statelor membre. Aceasta oferă orientări pentru o mai bună direcționare a politicilor într-un mod transparent, astfel încât să contribuie la combaterea inegalităților existente și să țină seama de impactul asupra diferitelor zone geografice și grupuri de populație, cum ar fi femeile, copiii și gospodăriile cu venituri mici. Comunicarea cuprinde orientări privind domeniile de politică, instrumentele, indicatorii, calendarul, datele și diseminarea evaluării. Orientările prezentate astăzi sunt relevante pentru statele membre inclusiv în ceea ce privește elaborarea sistemelor de venit minim.

Care sunt pașii următori? 

Propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului privind un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă va fi discutată de statele membre în vederea adoptării de către Consiliu. După adoptare, statele membre trebuie să raporteze Comisiei o dată la trei ani cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare.

De asemenea, Comisia va monitoriza progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestei recomandări în contextul semestrului european. Instrumentul propus – o recomandare a Consiliului – oferă statelor membre o marjă de manevră suficientă pentru a stabili cea mai bună modalitate de realizare a obiectivelor acestei inițiative, ținând seama de circumstanțele lor specifice.

În 2021, în UE, cel puțin una din cinci persoane – 94,5 milioane de oameni în total – era expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Plasele de siguranță socială joacă un rol esențial în sprijinirea acestor persoane pentru a (re)intra pe piața forței de muncă, dacă sunt în măsură să lucreze.

Cu toate acestea, sunt necesare sisteme de protecție socială mai eficace, în condițiile în care aproximativ 20 % dintre persoanele fără un loc de muncă expuse riscului de sărăcie nu sunt eligibile pentru a beneficia de sprijin pentru venit și se estimează că aproximativ 30 % până la 50 % din populația eligibilă nu recurge la sprijin pentru venitul minim. 

Comisia Europeană a prezentat miercuri o abordare cuprinzătoare pentru o mai bună protecție a oamenilor și a mediului împotriva azbestului și pentru a asigura un viitor fără azbest. Azbestul este o substanță extrem de periculoasă, cancerigenă, care este încă prezentă în multe dintre clădirile noastre și este responsabilă în UE de multe decese care pot fi evitate, informează comunicatul oficial.

Pachetul include:

• O comunicare privind eforturile pentru un viitor fără azbest, care abordează azbestul într-un mod cuprinzător, de la îmbunătățirea metodelor de diagnostic și tratament pentru bolile cauzate de azbest până la identificarea și eliminarea în condiții de siguranță a azbestului și tratarea deșeurilor care conțin azbest; precum și
• O propunere de modificare a Directivei privind azbestul la locul de muncă pentru a îmbunătăți protecția lucrătorilor prin reducerea semnificativă a limitei de expunere profesională la azbest. 

Deși toate formele de azbest sunt interzise în UE încă din 2005, azbestul rămâne prezent în clădirile mai vechi. Acesta reprezintă o amenințare la adresa sănătății, în special atunci când se intervine asupra materialelor care conțin azbest, iar fibrele sunt eliberate și inhalate, de exemplu în timpul renovărilor.

78 % din formele de cancer profesional recunoscute în statele membre sunt legate de azbest. Atunci când sunt inhalate, fibrele de azbest din aer pot cauza, de exemplu, mezoteliom și cancer pulmonar, cu un decalaj mediu de 30 de ani între expunere și primele semne de boală.

Prin urmare, abordarea riscurilor pentru sănătate prezentate de expunerea la azbest este esențială pentru a proteja sănătatea oamenilor și mediul, asigurând, în același timp, condiții de viață și de muncă decente. Acest lucru este și mai relevant în contextul tranziției verzi și al obiectivelor ambițioase ale UE de a crește rata de renovare a clădirilor. Renovările vor îmbunătăți condițiile de sănătate și de viață ale locuitorilor și vor reduce facturile la energie ale acestora. Cu toate acestea, ele vor crește, de asemenea, riscurile de expunere la azbest, în special pentru lucrătorii din construcții.

Acțiunile prezentate fac parte din pilonul de prevenire al Planului european de combatere a cancerului și vor contribui la obiectivele Pactului verde european, ale Planului de acțiune privind reducerea la zero a poluării și ale Pilonului european al drepturilor sociale.

Eforturi pentru un viitor fără azbest pentru toți

Pentru o mai bună protecție împotriva expunerii la azbest și pentru a preveni riscurile pentru generațiile viitoare, Comisia stabilește o abordare cuprinzătoare în materie de sănătate publică pentru:

O mai bună sprijinire a victimelor bolilor cauzate de azbest.

• Comisia va consulta Comitetul consultativ tripartit pentru securitate și sănătate la locul de muncă cu privire la clasificarea altor boli asociate azbestului ca boli profesionale; precum și
• Comisia a propus o nouă abordare a UE în ceea ce privește depistarea cancerului, care include o actualizare a Recomandării Consiliului din 2003 privind screeningul pentru cancer

O mai bună protecție a lucrătorilor împotriva expunerii la azbest. Comisia urmează:

• să propună astăzi o revizuire a Directivei privind azbestul la locul de muncă pentru a reduce semnificativ valoarea-limită de expunere profesională la azbest;
• să actualizeze orientările pentru a sprijini statele membre, angajatorii și lucrătorii în vederea punerii în aplicare a directivei revizuite; precum și
• să lanseze o campanie de sensibilizare cu privire la eliminarea azbestului în condiții de siguranță.

Îmbunătățirea informațiilor privind azbestul din clădiri. Comisia urmează:

• să prezinte o propunere legislativă privind screeningul și înregistrarea azbestului din clădiri. Statelor membre li se va solicita să elaboreze strategii naționale pentru eliminarea azbestului; precum și
• să propună o abordare în materie de reglementare pentru a introduce jurnale digitale ale clădirilor pentru o mai bună partajare și utilizare a datelor referitoare la clădiri, de la proiectare până la construcție și demolare. 

Asigurarea eliminării azbestului în condiții de siguranță și a reducerii la zero a poluării. Comisia urmează:

• să revizuiască Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări și Orientările pentru auditurile deșeurilor înainte de lucrările de demolare și renovare a clădirilor; precum și
• să lanseze un studiu pentru identificarea practicilor de gestionare a deșeurilor de azbest și a tehnologiilor noi de tratare.

O finanțare semnificativă din partea UE este disponibilă pentru a sprijini statele membre în ceea ce privește prevenția, tratamentul medical, renovările și eliminarea azbestului în condiții de siguranță prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, al Fondului social european Plus și al Fondului european de dezvoltare regională.

De asemenea, UE va continua să joace un rol de lider în lupta globală împotriva azbestului, de exemplu în contextul Conferinței părților la Convenția de la Rotterdam, al Organizației Internaționale a Muncii, al G7 și al G20.  

Protecția lucrătorilor împotriva expunerii la azbest

Lucrătorii sunt cei mai susceptibili de a fi expuși la azbestul cancerigen. Pentru a îmbunătăți protecția acestora, Comisia prezintă astăzi o propunere de modificare a Directivei privind azbestul la locul de muncă. Aceasta include o scădere a limitei de expunere la azbest la locul de muncă la 10 ori mai mică decât valoarea actuală (de la 0,1 fibre pe centimetru cub (f/cm³) la 0,01 f/cm³), pe baza celor mai recente evoluții științifice și tehnologice.

Alături de acțiunile de sensibilizare și de alte îmbunătățiri în materie de prevenție și tratament medical, prezenta propunere va contribui la îndeplinirea obiectivului UE de combatere a cancerului. De asemenea, aceasta creează condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în întreaga UE, reducând în același timp costurile asistenței medicale legate de tratamentul medical.

Comisia Europeană invită toate instituțiile UE, statele membre, partenerii sociali și alte părți interesate să accelereze acțiunile de atingere a obiectivului unei Uniuni Europene fără azbest pentru generațiile actuale și viitoare. Propunerea Comisiei de modificare a Directivei privind azbestul la locul de muncă va fi discutată de Parlamentul European și de statele membre, Comisia solicitând o aprobare rapidă. Odată adoptată, statele membre vor avea la dispoziție doi ani să transpună directiva în dreptul național.