Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Conferința privind viitorul Europei va fi inaugurată la Strasbourg pe 9 mai, de Ziua Europei

Published

on

© European Parliament

După lansarea cu succes a platformei digitale, Comitetul Executiv al Conferinței privind viitorul Europei a aprobat vineri proiectul de program al evenimentului de inaugurare în format hibrid de pe 9 mai de la Strasbourg, care va avea loc de Ziua Europei.

Acesta va fi transmis live și va permite participarea de la distanță a cetățenilor, precum și intervenții ale președinților celor trei instituții UE, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, reprezentanții Parlamentului European, Consiliului și Comisiei au aprobat regulamentului de procedură al conferinței, care stabilește regulile referitoare la participarea cetățenilor la grupurile de dezbatere și relația cu principiile și domeniul conferinței. Fiecare grup va cuprinde 200 de cetățeni și va include cel puțin o femeie și un bărbat din fiecare stat membru. Cetățenii vor fi aleși aleatoriu, pentru a înființa grupuri reprezentative pentru diversitatea UE, în ceea ce privește originea geografică, sexul, vârsta, profilul socio-economic și nivelul de educație. Tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani vor reprezenta o treime din fiecare grup.

A avut loc, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la regulile după care se vor desfășura sesiunile plenare ale conferinței, urmând ca la următoarea întrunire să se ajungă la un acord.

Guy Verhofstadt, copreședinte al comitetului executiv, reprezentând Parlamentul European, a declarat: „Pregătim terenul pentru a obține cât mai multă interacțiune posibilă între cele două elemente inițiale ale conferinței – platforma și grupurile de dezbatere. Următorul pas este să punem baza sesiunii plenare, care să reflecte diversitatea de opinii din Europa și care să preia ideile și sugestiile cetățenilor, aspect de care depinde succesul conferinței.”

Secretarul de stat pentru afaceri europene din Guvernul Portugaliei și copreședinte, reprezentând Președinția Consiliului UE, Ana Paula Zacarias, a declarat: „Gradul de participare la platforma digitală a conferinței în ultimele zile a fost cu adevărat impresionant. Cetățenii răspund apelului nostru la participare și este momentul să trecem mai departe și punem această conferință în mișcare.”

Dubravka Šuica, vicepreședinte pentru democrație și demografie al Comisiei Europene, și copreședinte al comitetului executiv a declarat: „Această conferință este despre implicarea și responsabilizarea cetățenilor. Pentru noi, cetățenii sunt cel mai important element din orice reflecție cu privire la conferință. Fie că sunt pro-europeni, fie că sunt sceptici, vrem să îi ascultăm, pentru a putea răspunde preocupărilor lor.”


Citiți și

Instituțiile UE au lansat platforma digitală a Conferinței privind viitorul Europei în toate cele 24 de limbi oficiale. Cetățenii sunt invitați să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei

Conferința privind viitorul Europei: Platforma digitală pentru cetățeni va fi lansată la 19 aprilie. Evenimentul inaugural ar putea avea loc pe 9 mai, de Ziua Europei

Moment istoric la Bruxelles: Instituțiile UE au semnat declarația comună pentru Conferința privind Viitorul Europei – un dialog cu cetățenii pentru construirea unei Europe mai reziliente

Eurobarometru “Viitorul Europei”: Românii, cetățenii din UE cu cel mai scăzut nivel de sprijin pentru lansarea Conferinței privind viitorul Europei

Surse europene: Statele UE au adoptat o declarație comună prin care lansează Conferința privind viitorul Europei; Portugalia vrea ca debutul Conferinței să fie pe 9 mai, de Ziua Europei


Următoarea reuniune a comitetului executiv este programată să aibă loc pe 9 mai, la Strasbourg. Cu toate acestea, ar putea fi programate reuniuni suplimentare în săptămânile de dinainte.

Comitetul executiv este alcătuit din reprezentanți ai celor trei instituții (Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană), pe picior de egalitate. Acesta supraveghează activitatea, procesul și organizarea conferinței.

Reprezentanții COSAC (parlamentele naționale) participă în calitate de observatori la toate reuniunile comitetului executiv. Sunt invitați, de asemenea, reprezentanți ai Comitetului Regiunilor, ai Comitetului Economic și Social European și ai partenerilor sociali, tot în calitate de observatori.

Platforma digitală multilingvă este complet interactivă: participanții pot interacționa și discuta propunerile lor cu cetățeni din toate statele membre, în cele 24 de limbi oficiale ale UE. Persoane din toate categoriile sociale și în număr cât mai mare sunt încurajate să contribuie prin intermediul platformei la conturarea viitorului lor și să contribuie la promovarea acestui demers pe rețelele sociale, folosind hashtagul #ViitorulItiApartine.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană adoptă noi orientări privind modalitățile de imunizare la schimbările climatice a viitoarelor proiecte de infrastructură

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a publicat noi orientări tehnice privind imunizarea la schimbările climatice a proiectelor de infrastructură pentru perioada 2021-2027. Orientările vor contribui la integrarea considerentelor legate de climă în viitoarele investiții și proiecte în materie de infrastructură, de la clădiri și infrastructuri de rețea până la o gamă largă de sisteme și active construite. În acest mod, investitorii europeni instituționali și privați vor putea lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la proiectele considerate compatibile cu Acordul de la Paris și cu obiectivele climatice ale UE, potrivit comunicatului oficial.

Orientările adoptate astăzi vor ajuta astfel UE să pună în aplicare Pactul verde european, să respecte cerințele prevăzute de Legea europeană a climei și să aloce fondurile UE pentru realizarea unor obiective mai ecologice. Orientările sunt aliniate la o traiectorie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu -55 % din emisiile nete până în 2030 și cu obiectivul de realizare a neutralității climatice până în 2050, urmează principiul „eficiența energetică înainte de toate” și principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” și îndeplinesc cerințele prevăzute în legislație pentru mai multe fonduri ale UE, cum ar fi InvestEU, Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC) și Fondul pentru o tranziție justă (FTJ).

Efectele schimbărilor climatice au deja repercusiuni asupra activelor și a infrastructurilor cu durate lungi de viață, cum ar fi căile ferate, podurile sau centralele electrice, iar aceste efecte urmează să se intensifice în viitor. De exemplu, construirea de clădiri în zone care ar putea fi afectate de creșterea nivelului mării necesită o atenție deosebită; în mod similar, toleranța la căldură a liniilor de cale ferată trebuie să fie calculată în funcție de temperatura maximă proiectată, și nu de valorile istorice. Prin urmare, este esențial să se identifice în mod clar – și, prin urmare, să se investească în – infrastructura care este pregătită pentru un viitor neutru din punct de vedere climatic și rezilient la schimbările climatice.

Imunizarea la schimbările climatice este un proces care integrează în dezvoltarea proiectelor de infrastructură măsuri de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea. Orientările tehnice adoptate stabilesc principii și practici comune pentru identificarea, clasificarea și gestionarea riscurilor climatice fizice în cursul planificării, dezvoltării, executării și monitorizării proiectelor și programelor de infrastructură. Procesul este împărțit în doi piloni (atenuare și adaptare) și două faze (examinare și analiză detaliată), iar partea de documentare și verificare a modalităților de imunizare la schimbările climatice este considerată un element esențial al raționamentului pentru luarea deciziilor de investiții.

Mai precis, pentru infrastructura cu o durată de viață care depășește anul 2050, orientările prevăd că exploatarea, întreținerea și dezafectarea finală a oricărui proiect ar trebui să se desfășoare într-un mod neutru din punct de vedere climatic, care poate include considerații legate de economia circulară, cum ar fi reciclarea sau reconversia materialelor. Reziliența la schimbările climatice a noilor proiecte de infrastructură ar trebui asigurată prin măsuri de adaptare adecvate, bazate pe o evaluare a riscurilor aferente schimbărilor climatice.

Orientări tehnice suplimentare privind imunizarea la schimbările climatice a altor investiții decât infrastructura sunt disponibile în Comunicarea Comisiei (2021/C 280-01).

Context

Noile orientări tehnice privind imunizarea la schimbările climatice a proiectelor de infrastructură au fost elaborate de Comisie în strânsă cooperare cu potențialii parteneri de implementare pentru InvestEU, precum și cu Grupul BEI.

Orientările sunt destinate în primul rând promotorilor de proiecte și experților implicați în pregătirea proiectelor de infrastructură. Acestea pot constitui, de asemenea, o referință utilă pentru autoritățile publice, partenerii de implementare, investitori, diversele părți interesate și alți actori.

Pe baza lecțiilor învățate din proiectele majore de imunizare la schimbările climatice din perioada 2014-2020, aceste orientări integrează, de asemenea, imunizarea la schimbările climatice în procesele de gestionare a ciclului de proiect (PCM), de evaluare a impactului asupra mediului (EIM) și de evaluare strategică de mediu (SEA) și includ recomandări destinate statelor membre, care vizează favorizarea proceselor de imunizare la schimbările climatice la nivel național.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană continuă să sprijine financiar România și alte 5 state UE în transportul echipamentelor medicale esențiale în combaterea pandemiei de COVID-19

Published

on

© Comisia Europeana în România/ Facebook

Comisia Europeană continuă să ofere sprijin financiar suplimentar pentru șase state membre prin intermediul pachetului de mobilitate din cadrul Instrumentului de sprijin de urgență, în valoare de peste 14 milioane de euro, pentru transportul echipamentelor medicale esențiale în combaterea pandemiei de COVID-19, se arată în comunicatul oficial al Executivului.

Această sumă se adaugă la cele 150 de milioane de euro puse deja la dispoziție pentru transportul de echipamente medicale esențiale începând de anul trecut.

Printre transporturile finanțate prin pachetul de mobilitate se numără transportul de medicamente pentru terapie intensivă către Belgia și de seringi și ace către Italia. Ceilalți beneficiari ai fondurilor UE sunt Austria, Cehia, România și Slovenia. În total, au fost finanțate peste 1.000 de zboruri și 500 de livrări.

Comisarul pentru gestionarea situațiilor de criză, Janez Lenarčič, a declarat: „Lanțurile de aprovizionare și livrările de echipamente medicale au continuat să fie sprijinite de UE. Încă de la începutul pandemiei, Instrumentul de sprijin în situații de urgență s-a dovedit a fi un instrument valoros în lupta noastră comună împotriva COVID-19. Prin intermediul acestui ultim pachet, am finanțat transportul de bunuri esențiale, pentru a contribui la salvarea vieților pacienților și pentru a impulsiona campaniile naționale de vaccinare.”


Instrumentul de sprijin pentru situații de urgență (ESI) face parte dintr-o gamă mai largă de instrumente care oferă asistență din partea UE, cum ar fi mecanismul de protecție civilă al UE, inclusiv rescEU; procedurile comune de achiziții publice și inițiativa de investiții în răspunsul la coronavirus, în timp ce completează, de asemenea, eforturile naționale ale statelor membre.

ESI permite Uniunii Europene să sprijine statele sale membre atunci când o criză atinge o amploare și un impact excepționale, cu consecințe de amploare asupra vieții cetățenilor. În aprilie 2020, ESI a fost activată pentru a ajuta țările UE să facă față pandemiei de coronavirus. ESI continuă să ofere asistență fundamentală.

În perioada aprilie-septembrie 2020, în cadrul primei cereri de finanțare a transportului de mărfuri, ESI a pus la dispoziția a 18 state membre și a Regatului Unit 150 de milioane de euro pentru transportul de articole medicale esențiale. Această finanțare a sprijinit peste 1.000 de zboruri și 500 de livrări pe cale rutieră și maritimă, conținând echipamente de protecție personală, medicamente și echipamente medicale care salvează vieți. Până la sfârșitul lunii iunie 2021, au fost acordate în total 1,15 milioane de euro pentru transportul a 293 de membri ai personalului medical și 35 de pacienți.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE contribuie cu 1,7 mld. de euro la Parteneriatul mondial pentru educație: Educația este infrastructura fundamentală pentru dezvoltarea umană

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Ieri, 30 iulie, la Summitul mondial privind educația de la Londra, Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, în calitate de Echipa Europa, s-au angajat să contribuie cu 1,7 miliarde EUR la Parteneriatul mondial pentru educație (Global Partnership for Education – GPE) cu scopul de a facilita transformarea sistemelor de educație în beneficiul a peste un miliard de fete și băieți dintr-un număr de până la 90 de țări și teritorii. Aceasta reprezintă cea mai mare contribuție la GPE. UE își anunțase deja în luna iunie angajamentul de a contribui cu 700 de milioane EUR în perioada 2021-2027.

UE a fost reprezentată la summit de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și de Jutta Urpilainen, comisara pentru parteneriate internaționale. Intervențiile lor au evidențiat impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra educației copiilor din întreaga lume, precum și hotărârea UE și a statelor membre ale acesteia de a acționa, potrivit comunicatului oficial.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Educația este infrastructura fundamentală pentru dezvoltarea umană. Citit, scris, matematică, logică, competențe digitale, înțelegerea vieții. Indiferent pe ce continent locuim, educația ar trebui să fie un drept cu adevărat universal. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană investește în cooperarea internațională pentru educație mai mult decât tot restul lumii la un loc, iar în aceste vremuri extraordinare, ne intensificăm și mai mult eforturile.”

Jutta Urpilainen, comisara pentru parteneriate internaționale, a declarat: Ne-am angajat să nu permitem ca pandemia de COVID-19 să anuleze deceniile de progrese în ceea ce privește îmbunătățirea accesului la educație și ne vom ține de cuvânt. Cu o contribuție de 1,7 miliarde EUR promise până acum, Echipa Europa anunță cu mândrie că este unul dintre cei mai mari donatori ai Parteneriatului mondial pentru educație și că susține o educație gratuită, incluzivă, echitabilă și de calitate pentru toți. Educația accelerează progresul către îndeplinirea tuturor obiectivelor de dezvoltare durabilă și va avea un rol central în redresarea economică. Împreună cu toți partenerii noștri, putem face astfel încât fiecare copil să aibă șansa de a învăța și de a reuși în viață.”

Echipa Europa sprijină educația la nivel mondial

Sprijinul UE pentru educație se concentrează pe asigurarea calității, a egalității și a echității, precum și pe corelarea competențelor cu locurile de muncă. Aceasta se traduce în special în:

  • investiții în cadre didactice bine pregătite și motivate, care să poată înzestra copiii cu combinația adecvată de competențe necesare în secolul 21. Până în 2030, vor trebui să fie recrutate cel puțin 69 de milioane de noi cadre didactice pentru învățământul primar și secundar, din care peste 17 milioane în Africa;
  • investiții în egalitate, în special în promovarea educației fetelor și în valorificarea potențialului inovațiilor digitale. Educarea și capacitarea fetelor reprezintă un aspect-cheie al Planului de acțiune al UE privind egalitatea de gen III, care urmărește să limiteze creșterea inegalităților în contextul pandemiei și să accelereze progresele în ceea ce privește egalitatea de gen și capacitarea femeilor;
  • investiții în competențe pentru viitor, în vederea pregătirii viitorilor profesioniști, lideri din mediul de afaceri și factori de decizie pentru transformarea verde și digitală.

Abordarea de tip „Echipa Europa” a UE și a statelor membre ale acesteia asigură amploarea, coordonarea și direcționarea necesare pentru a maximiza impactul comun și a oferi oportunități educaționale fiecărui copil.

Context

Summitul mondial privind educația: finanțarea GPE 2021-2025

Summitul mondial privind educația este o conferință de atragere de fonduri pentru GPE, singurul parteneriat mondial pentru educație care reunește reprezentanți ai tuturor grupurilor de părți interesate din domeniul educației, inclusiv ai țărilor partenere, ai donatorilor, ai organizațiilor internaționale, ai grupurilor societății civile, ai fundațiilor și ai sectorului privat.

GPE, găzduit de Banca Mondială, oferă sprijin financiar țărilor cu venituri reduse și celor cu venituri medii inferioare – în special celor cu un număr mare de copii neșcolarizați și cu disparități de gen semnificative. Cea mai mare parte a fondurilor sunt alocate Africii Subsahariene.

În perioada 2014-2020, UE și statele membre ale acesteia au oferit mai mult de jumătate din totalul contribuțiilor la GPE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI1 week ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending