Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, confruntată în Parlamentul European cu două noi moţiuni de cenzură, a cerut luni într-un discurs în plenul acestei instituţii unitate între forţele pro-UE împotriva celor care încearcă în opinia ei să destabilizeze Europa, menţionându-l aici pe preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit extraselor din discurs prezentate de AFP şi EFE.
“Obiectivul acestei unităţi nu este în mod necesar să fim de acord în fiecare detaliu: tensiunea şi dezbaterea sunt o parte inerentă şi importantă a elaborării politicilor. Obiectivul este panorama de ansamblu, să ne unim în jurul a ceea ce avem în comun pentru a sprijini europenii în această lume periculoasă”, a spus Von der Leyen în discursul său în plenul Parlamentului European, potrivit Agerpres.
Cele două moţiuni de cenzură au fost depuse de grupurile politice Patrioţi pentru Europa şi Stânga.
Deşi şansele lor de a reuşi la votul prevăzut pentru joi sunt practic nule, fiind nevoie de o majoritate de două treimi, ele reflectă o schimbare de ambianţă în Parlamentul European, unde partidele europene suveraniste au înregistrat un progres la alegerile europarlamentare din 2024.
Dar acestea nu au reuşit schimbarea raporturilor de forţe în care grupurile politice progresiste pro-europene, respectiv popularii (PPE), socialiştii (S&D), liberalii (Renew) şi Verzii, au format o majoritate care a susţinut-o pe Ursula von der Leyen pentru încă un mandat la conducerea Comisiei Europene, moţiunile de acum fiind însă şi un test pentru această majoritate.
Criticile aduse Comisiei Europene în aceste moţiuni privesc în principal acordul comercial cu SUA convenit de Ursula von der Leyen cu preşedintele american Donald Trump, acord dezechilibrat în favoarea SUA, de asemenea acordul comercial cu Mercosur, precum şi inacţiunea UE în faţa situaţiei umanitare grave din Fâşia Gaza.
În discursul său în plenul Parlamentului European, unde von der Leyen a venit însoţită de majoritatea comisarilor europeni, ea s-a adresat în special europarlamentarilor indecişi, dar care împărtăşesc criticile formulate la adresa Comisiei Europene, cărora le-a promis că echipa sa de comisari este disponibilă pentru a discuta orice probleme.
“Ştiu că există o îngrijorare reală şi legitimă. Doresc să-mi reafirm angajamentul dialogului comisarilor mei cu dumneavoastră în orice format este necesar pentru a încerca să găsim răspunsuri împreună. Este o responsabilitate comună şi (…) ştiu că această Cameră este pregătită să şi-o asume”, a spus ea.
Potrivit şefei Comisiei Europene, adversarii Uniunii Europene “nu doar sunt pregătiţi să exploateze orice diviziune” din interiorul acesteia, ci “incită în mod activ aceste diviziuni”.
Preşedintele rus Vladimir “Putin nu îşi ascunde dispreţul faţă de Uniunea noastră şi faţă de fundamentele pe care ea se susţine. Nu-şi ascunde nici bucuria şi sprijinul faţă de toţi prietenii săi obedienţi din Europa care fac munca pentru el. Acesta este cel mai vechi truc din lume: semănarea diviziunii şi răspândirea dezinformării pentru ca europenii să se lupte între ei, pentru a încerca să ne facă să lăsăm garda jos“, a susţinut ea.
În opinia Ursulei von der Leyen, aceasta este o “capcană” în care UE nu poate să cadă şi mesajul cel mai puternic pe care îl poate transmite “este acela al unităţii”.
Ursula von der Leyen și Comisia pe care o conduce ar fi nevoiți să demisioneze dacă oricare dintre cele două moțiuni ar fi adoptată, deși acest lucru este puțin probabil, având în vedere că ea beneficiază de sprijinul majorității parlamentarilor.
Cu toate acestea, această mișcare ar putea oferi aliaților centristi ai lui von der Leyen șansa de a obține concesii, așa cum au făcut-o în cadrul ultimei moțiuni de cenzură din iulie.
O majoritate a Parlamentului European a respins pe 10 iulie, prin vot, moțiunea de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, a cărei eventuală a aprobare ar fi condus la demisia întregului colegiu de comisari, demersul lansat de europarlamentari eurosceptici și de extremă-dreapta eșuând, dar lăsând în urmă imaginea unui lider vulnerabilizat.
Astfel, cu 175 voturi pentru, 360 împotrivă și 18 abțineri, Parlamentul European a respins moțiunea. În context, Ursula von der Leyen a adoptat un ton sfidător, apărându-și mandatul de președintă a Comisiei Europene și promițând că „nu va permite niciodată extremiștilor să rescrie istoria”.
