Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și-a manifestat miercuri, în cadrul primului său discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU, îngrijorarea față de evoluțiile de securitate din Marea Neagră și a cerut retragerea completă și necondiționată a forțelor rusești, în timp ce și-a centrat discursul pe combaterea corupției.

“Când ne referim la regiunea noastră, suntem serios preocupați de deteriorarea situației de securitate din zona Mării Negre”, a afirmat șefa statului de peste Prut, aducând în atenția comunității internaționale regiunea Mării Negre, asemenea discursului susținut cu o zi în urmă de omologul său român, Klaus Iohannis.

“Aici aș dori să subliniez încă o dată că Republica Moldova este un stat angajat pentru pace. Rămânem ferm dedicați identificării unei soluții politice pașnice pentru conflictul din regiunea transnistreană a țării noastre, soluție bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional”, a spus Sandu, în discursul susținut la New York.

În spiritul neutralității constituționale a Republicii Moldova și al dreptului internațional, ea a reiterat că poziția țării sale cu privire retragerea completă și necondiționată a forțelor ruse rămâne neschimbată, subliniind că mizează pe sprijinul comunității internaționale în acest demers. 

De-a lungul vremii, ONU, NATO, SUA și Uniunea Europeană au solicitat în diferite declarații oficiale retragerea trupelor rusești din Transnistria.

În discursul susținut în această seară în fața Adunării Generale a ONU, Maia Sandu a mulțumit comunității internaționale pentru ajutorul acordat Moldovei în lupta împotriva COVID 19 și a subliniat nevoia colaborării și în domeniul schimbărilor climatice, care și ele, ca și pandemia de COVID, pun la grea încercare umanitatea.

Erodarea democrației și descreșterea încrederii în stat sunt, în opinia președintei Republicii Moldova, o altă mare provocare globală a prezentului. Ea a vorbit despre nevoia luptei cu corupția în țara sa și despre eforturile pentru reformarea justiției. 

“Un alt factor care erodează democrația este corupția. Corupția subminează încrederea oamenilor în statele lor. (…) În trecutul recent, corupția a transformat Moldova într-un stat capturat. Corupția a devenit o amenințare la adresa democrației și a securității noastre naționale. Escrocii ne-au folosit ca țară de tranzit pentru a spăla bani prin instituțiile noastre înainte de a-i depune în străinătate. Am reușit să dărâmăm aceste regimuri corupte, iar acum sarcina noastră principală este să ne consolidăm justiția și sistemele de aplicare a legii“, a spus Sandu.

Președinta Maia Sandu a vorbit despre eforturile Moldovei de a se conecta cu țările Uniunii Europene și cu întreaga regiune și despre faptul că Moldova este ” un bun loc pentru investiții” având acorduri de liber schimb atât cu Europa cât și cu Estul.

“La alegerile de anul trecut, cetățenii Republicii Moldova au spus clar că țara noastră poate reuși. În ciuda numeroaselor obstacole, oamenii au continuat să lupte neobosit pentru tânăra noastră democrație, pentru viitorul nostru european. Cu un mandat puternic pentru schimbare, începem să curățăm statul de corupție. Reformăm sectorul justiției. Lansăm construcția semnificativă a infrastructurii. Lucrăm la conectarea Moldovei cu restul Europei prin poduri, rețele îmbunătățite de cale ferată, interconexiuni de electricitate și gaze. Suntem parte a zonelor de liber schimb atât cu UE, cât și cu vecinii noștri din Est”, a arătat ea. 

Președinta Republicii Moldova a făcut un apel la solidaritate și eforturi comune globale pentru ca lumea să fie mai în siguranță și mai prosperă.

Președinții Franței și Statelor Unite, Emmanuel Macron şi Joe Biden, au difuzat miercuri o declarație comună în urma unei conversații telefonice în care au convenit asupra faptului că efectuarea de ”consultări deschise între aliaţi” ar fi ”permis evitarea” crizei provocate de afacerea submarinelor și alianța de securitate și apărare AUKUS.

“Consultări deschise între aliaţi asupra chestiunilor de interes strategic pentru Franţa şi partenerii europeni ar fi permis evitarea acestei situaţii. Preşedintele Biden şi-a exprimat angajamentul de durată pe această temă”, se precizează într-un comunicat comun difuzat de Casa Albă și Palatul Elysee.

Ca urmare a discuției telefonice mult așteptate pentru a dezamorsa criza provocată, cei doi şefi de stat “au hotărât să lanseze un proces de consultări aprofundate vizând instituirea unor condiţii care să garanteze încrederea şi să propună măsuri concrete pentru atingerea obiectivelor comune”.

Acest proces de consultări ar urma să fie lansat luna viitoare, când cei doi lideri se vor întâlni în Europa, la summitul G20 de la Roma.

Pentru aplanarea acestei situații care a provocat furia Franței, Emmanuel Macron a decis că ambasadorul francez în SUA, Philippe Etienne, să revină la Washington “săptămâna viitoare”.

Drept răspuns la decizia Australiei de a anula “contractului secolului” pentru francezi și a achiziționa submarine nucleare americane în locul celor convenționale franceze, Parisul a anunţat vineri rechemarea ambasadorilor în SUA şi în Australia, o decizie fără precedent faţă de doi aliaţi istorici.

În finalul comunicatului se arată că Joe Biden a reafirmat că “angajamentul Franţei şi al Uniunii Europene în regiunea indo-pacific are o importanţă strategică”.

“Statele Unite recunosc, de asemenea, importanța unei apărări europene mai puternice și mai capabile, care să contribuie în mod pozitiv la securitatea transatlantică și globală și care să fie complementară cu NATO“, conchide comunicatul citat prin care este indicată o soluție pentru depășirea celei mai grave crize diplomatice franco-americane din ultimele decenii.

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare și furie la Paris. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice.

Miniştrii de externe din UE au examinat luni seară consecinţele acestui pact, anunțat în aceeași zi în care Uniunea și-a prezentat Strategia indo-pacifică, în cursul unei reuniuni la New York în marja Adunării Generale a ONU. În urma acesteia, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a indicat că miniștrii de externe din UE au exprimat o solidaritate clară cu Franța, reiterând că “acest anunț contravine apelului pentru o mai mare cooperare cu Uniunea Europeană în Indo-Pacific”.

Prezenți și ei la New York, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European au denunțat această situație. Ursula von der Leyen a considerat luni drept “inacceptabil” modul în care a fost tratată Franţa, iar Charles Michel a acuzat SUA de “lipsă de loialitate” și a cerut clarificări cu privire la intențiile din spatele alianței de securitate AUKUS.

Reacția furioasă a Franței pentru această “lovitură în spate” a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra.

Între timp, Ministerul francez al Apărării a anunțat că au început discuţii între compania franceză Naval Group şi autorităţile australiene privind posibile despăgubiri financiare după ruperea acestui mega-contract.

Premierul britanic Boris Johnson a cerut miercuri Franţei, recurgând la o exprimare în ”frangleză”, să-şi revină după ce şi-a exprimat furia faţă de pactul de securitate în Indo-Pacific încheiat între SUA, Australia şi Regatul Unit, relatează AFP şi dpa, potrivit Agerpres.

“Cred că a venit timpul ca unii dintre prietenii noştri cei mai dragi din lume să-şi revină vizavi de toate astea”, le-a spus el jurnaliştilor britanici în timpul unei vizite la Washington, folosind o expresie pe jumătate în franceză pentru “get a grip” (a-şi reveni, a-şi recăpăta controlul), respectiv “prenez un grip”.

Aflat în SUA în contextul Adunării Generale a ONU de la New York, Johnson a fost primit miercuri de Joe Biden, pentru întâia oară, la Casa Albă, cei doi lideri discutând inclusiv despre alianța de securitate și apărare proaspăt creată împreună cu Australia pentru a contracara influența Chinei în Asia-Pacific.

“Donnez-moi un break (daţi-mi un răgaz)”, a continuat el, tot în “frangleză”, potrivit The Guardian.

“Este în mod fundamental un mare progres pentru securitatea mondială. Sunt trei aliaţi care împărtăşesc aceleaşi valori care strâng rândurile şi creează un nou parteneriat pentru împărtăşirea tehnologiei“, a mai spus Johnson.

Subiectul alianței AUKUS a fost discutat de Joe Biden și cu premierul australian Scott Morrison, cu care s-a întâlnit în marja Adunării Generale a ONU.

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare și furie la Paris. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice.

Miniştrii de externe din UE au examinat luni seară consecinţele acestui pact, anunțat în aceeași zi în care Uniunea și-a prezentat Strategia indo-pacifică, în cursul unei reuniuni la New York în marja Adunării Generale a ONU. În urma acesteia, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a indicat că miniștrii de externe din UE au exprimat o solidaritate clară cu Franța, reiterând că “acest anunț contravine apelului pentru o mai mare cooperare cu Uniunea Europeană în Indo-Pacific”.

Prezenți și ei la New York, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European au denunțat această situație. Ursula von der Leyen a considerat luni drept “inacceptabil” modul în care a fost tratată Franţa, iar Charles Michel a acuzat SUA de “lipsă de loialitate” și a cerut clarificări cu privire la intențiile din spatele alianței de securitate AUKUS.

Reacția furioasă a Franței pentru această “lovitură în spate” a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra, iar Emmanuel Macron este așteptat să discute cu Joe Biden în zilele următoare pentru a clarifica situația.

Între timp, Ministerul francez al Apărării a anunțat că au început discuţii între compania franceză Naval Group şi autorităţile australiene privind posibile despăgubiri financiare după ruperea acestui mega-contract.