Connect with us

PPE

Congresul PPE de la Zagreb: Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan candidează pentru poziția de vicepreședinte al Partidului Popular European

Published

on

© Siegfried Mureșan/ Facebook

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentului European, candidează pentru poziția de vicepreședinte al Partidului Popular European, în cadrul alegerilor pentru conducerea formațiunii care vor avea loc la Congresul de la Zagreb. Siegfried Mureșan se află printre cei 12 candidați pentru cele zece poziții de vicepreședinți ai PPE.

Peste 2.000 de delegați din 40 de țări participă la Congresul PPE de la Zagreb, care se desfășoară în perioada 20-21 noiembrie și în cadrul căreia cea mai mare familie politică europeană își va alege noul președinte, poziție pentru care candidează Donald Tusk, fost prim-ministru al Poloniei și președinte în exercițiu al Consiliului European.

Conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, delegații partidelor membre PPE vor alege președintele, cei zece vicepreședinți și trezorierul formațiunii.

Donald Tusk este unicul candidat pentru șefia PPE, în vreme ce pentru cele zece poziții de vicepreședinte candidează David McAllister (CDU, Germania), Helen McEntee (Fine Gael, Irlanda), Siegfried Mureșan (PNL, România), Averof Neofytou (Adunarea Democratică, Cipru), Petteri Orpo (Kokoomus, Finlanda), Franck Proust (Republicanii, Franța), Paulo Rangel (PSD, Portugalia), Ivan Stefanec (KDH, Slovacia), Antonio Tajani (Forza Italia, Italia), Esther de Lange (CDA, Olanda), Mariya Gabriel (GERB, Bulgaria) și Johannes Hahn (OVP, Austria).

Candidatul pentru funcția de trezorieri este Christian Schmidt (CSU, Germania).

Congresul PPE, la care vor participa 2000 de delegați din 40 de țări, va fi găzduit de prim-ministrul croat Andrej Plenkovic, precum și de actuala conducere a PPE, formată din președintele Joseph Daul și secretarul general Antonio Lopez Isturiz-White. Trei partide din România fac parte din PPE: Partidul Național Liberal, Partidul Mișcarea Populară și Uniunea Democrată Maghiară din România.

Vor mai fi prezenți la Congresul PPE și liderii statelor membre afiliați popularilor europene, între care președintele Klaus Iohannis, cancelarul german Angela Merkel, actuali lideri președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, președintele Consiliului European Donald Tusk, președinta aleasă a Comisiei Europene Ursula von der Leyen, precum și președintele Ciprului, prim-miniștrii Bulgariei, Greciei, Irlandei sau Letoniei, împreună cu liderii de opoziție din celelalte țări ale Uniunii Europene, dar și liderul grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber.

În cazul în care Siegfried Mureșan va fi ales vicepreședinte al Partidului European, acesta va fi primul român care ocupă o astfel de funcție după o pauză de patru ani. Între anii 2012-2015, una din pozițiile de vicepreședinte PPE a fost deținută de Anca Boagiu.

Siegfried Mureșan (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European din anul 2014, când a candidat din partea Partidului Mișcarea Populară, fiind reales la alegerile din 26 mai 2019 pe listele Partidului Național Liberal. În precedenta legislatură, Mureșan a fost vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European și a devenit primul român numit negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul general al Uniunii. Din această poziție, Siegfried Mureșan a negociat cu Consiliul Uniunii Europene și cu Comisia Europeană adoptarea bugetului UE pentru anul 2018.

La nivel politic, Siegfried Mureșan este purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European din anul 2015.

În noua legislatură europeană, a fost ales vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European și este președinte al Delegației Parlamentului European la Comitetul de Asociere UE – Republica Moldova.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România se poate inspira din modelul Germaniei privind funcționarea sistemului de sănătate în contextul pandemiei

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, a avut o discuție cu ministrul german al sănătății, Jens Spahn, despre necesitatea de a asigura un buget corespunzător pentru programul de sănătate al Uniunii Europene, EU4Health, cât și despre prioritizarea anumitor acțiuni urgente în acest domeniu, potrivit unei postări pe Facebook.

„Am avut o întrevedere de lucru foarte bună cu ministrul german al Sănătății, Jens Spahn. Germania deține astăzi președinția Consiliului Uniunii Europene, cu o misiune și un rol determinant în încheierea negocierilor pentru viitorul buget al UE și Planul de redresare economică. Am discutat cu ministrul german al Sănătății despre programul independent de Sănătate al Uniunii, EU4Health, nevoia de a asigura un buget corespunzător pentru acesta și necesitatea de a prioritiza unele actiuni urgente si importante, precum: lupta împotriva cancerului, digitalizarea serviciilor de sănătate și a sistemelor de sănătate din UE, susținerea rețelei Centrelor de excelență, întărirea rolului instituțiilor din UE dedicate sănătății, pregătirea mai bună pentru eventuale alte pandemii și rezolvarea problemei accesului la medicamente”, informează Cristian Bușoi.

Amintim că, în urma acordului liderilor europeni în urma reuniunii extraordinare a Consiliului European din 17-21 iulie, propunerea de bugetare a programului independente de sănătate al UE, EU4Health, a fost diminuată cu 7,7 miliarde de euro, Comisia Europeană propunând inițial o finanțare de 9,4 miliarde de euro mai ales în contextul consolidării rezilienței blocului în perspectiva unor crize sanitare de magnitudinea pandemiei de COVID-19.

De asemenea, președintele ITRE l-a felicitat pe Jens Spahn pentru modul în care acesta – ca ministru al Sănătății – și Germania au gestionat criza COVID-19 și pentru rezultatele excelente pe care le-au obținut.

„Germania reprezintă, în UE, poate cel mai bun exemplu de bună organizare și funcționare a sistemului de sănătate pe perioada pandemiei și nu numai. Un model pe care îl recomand mereu pentru a inspira și alte state din UE, inclusiv România”, subliniază Cristian Bușoi.

Continue Reading

Siegfried Mureșan

Viceliderul grupului PPE Siegfried Mureșan: Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19, transmite eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, în cadrul unui comunicat remis caleaeuropeana privind ajutorul economic de criză pus la dispoziție de UE statelor membre și măsurile luate de Guvernul României din bani europeni. 

„Deciziile luate încă din luna martie la nivelul Uniunii Europene și aprobate de Parlamentul European au contribuit semnificativ la combaterea crizei generate de COVID-19, atât în România, cât și în celelalte țări membre ale Uniunii Europene. Comisia Europeană a propus, iar Parlamentul European a aprobat în luna martie ca 37 de miliarde de euro din Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2020 să fie folosite pentru cheltuieli urgente privind gestionarea pandemiei de COVID-19. Prin deblocarea acestor sume, am putut sprijini din timp pacienții, cadrele medicale, angajații și toate categoriile sociale afectate de criza COVID-19”, spune Siegfried Mureșan.

Acesta precizează că „3,1 miliarde de euro din aceste fonduri au fost puse la dispoziția României”, iar banii au fost folosiți, printre altele, în cadrul următoarelor măsuri luate de Guvern:

  • 350 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea spitalelor cu echipamente necesare luptei cu criza COVID-19
  • 300 de milioane de euro au fost alocate pentru plata șomajului tehnic al angajaților companiilor nevoite să-și reducă activitatea din cauza pandemiei.
  • 225 de milioane de euro au fost folosite pentru achiziția de ajutoare sub formă de produse alimentare și igienă corporală pentru peste un milion de români care se află în situații defavorizate sau risc de sărăcie. 
  • 120 de milioane de euro au fost alocate pentru plata unui spor de risc cadrelor medicale din prima linie și 30 de milioane de euro pentru asistenții sociali care au grijă de persoane vârstnice sau din categorii vulnerabile.
  • 682 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea infrastructurii pentru situații de urgență

În plus, amintește Mureșan, Guvernul României a aprobat un buget de 1 miliard de euro pentru sprijinirea IMM-urilor în contextul crizei COVID-19, iar banii provin atât din fonduri europene, cât și de la bugetul de stat.

Nu în ultimul rând, vicepreședintele grupului PPE menționează că României îi revin aproximativ 33 de miliarde de euro din acest pachetul de redresare de 750 miliarde de euro al UE, iar banii „vor putea fi folosiți pentru finanțarea Planului de Investiții și Relansare Economică anunțat de Guvernul României la începutul lunii iulie.”

„Pentru următorii ani, Consiliul European a aprobat un Pachet de Redresare Economică al Uniunii Europene în valoare totală de 750 de miliarde de euro cu care va sprijini țările membre să își finanțeze propriile planuri naționale de redresare economică. Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este să accelerăm redresarea economică prin investiții care să ne facă economiile mai productive și mai competitive”.

Citiți și Op-ed Vicepreședintele grupului PPE Siegfried Mureșan: Cum vom folosi banii din Facilitatea de Reziliență de 670 de miliarde de euro

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Op-ed Vicepreședintele grupului PPE Siegfried Mureșan: Cum vom folosi banii din Facilitatea de Reziliență de 670 de miliarde de euro

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

de Siegfried Mureșan

România  a primit o alocare financiară de aproape 80 de miliarde de euro pentru următorii ani, conform acordului la care au ajuns acum două săptămâni șefii de state și de guverne ai Uniunii Europene.

Din cele 80 de miliarde de euro, aproximativ 46 de miliarde de euro vor proveni din Bugetul Multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027 în valoare de 1.074 de miliarde de euro.

Restul de 33 de miliarde de euro provin din Pachetul de Redresare Economică de 750 de miliarde de euro, aprobat de Consiliul European cu scopul de a sprijini relansarea economică a țărilor membre după criza generată de pandemia de COVID-19. Primul și cel mai important pilon al Pachetului de Redresare este Facilitatea de Reziliență și Redresare în valoare de 672,5 miliarde de euro. Acest instrument va fi principala sursă de finanțare al Planului de Investiții și Relansare Economică anunțat de Guvernul României la începutul lunii iulie. Eu sunt coraportor al Parlamentului European din partea Grupului PPE pe proiectul legislativ al acestei facilități.

Diferența dintre Bugetul Multianual al UE și Facilitatea de Reziliență

Bugetul Multianual va finanța în România în special acele priorități deja existente înainte de criza COVID-19 și care vor rămâne importante și după criza COVID-19. Va finanța în continuare politica de coeziune, adică investițiile în infrastructura de transport, în autostrăzi, în extinderea rețelei de gaze și canalizare în fiecare localitate, dar și agricultura și dezvoltarea rurală. Va finanța, însă, și noile priorități ale Uniunii Europene, precum tranziția la o economie verde, digitalizarea și inovarea.

Fără precedent în istoria Uniunii Europene este cel de-al doilea instrument: Pachetul de Redresare Economică în valoare totală de 750 de miliarde de euro, dintre care 390 de miliarde de euro sunt fonduri europene nerambursabile și 360 de miliarde de euro sunt credite în condiții avantajoase.

Din acest fond, României îi vor reveni aproximativ 33 de miliarde de euro, dintre care 17 miliarde de euro vor fi fonduri europene nerambursabile, iar 16 miliarde de euro vor fi credite.

Primul și cel mai important pilon al Pachetului de Redresare este Facilitatea de Reziliență și Redresare care are un buget de 672,5 miliarde de euro, dintre care 312,5 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile și 360 de miliarde de euro sunt credite.

Prioritatea verii: proiectul legislativ al facilității care va decide unde merg banii

În ceea ce privește acest nou instrument, cel mai important lucru pe care trebuie să-l decidem până la finalul anului este, în mod concret, către ce domenii să investim banii.

Fiind coraportor al Parlamentului European pe această facilitate, lucrez în prezent alături de ceilalți doi coraportori exact la proiectul legislativ care ne va spune în ce direcție vor merge concret acești bani și în ce condiții. Este principala prioritate a mea în aceste săptămâni fiindcă obiectivul nostru este să prezentăm proiectul legislativ în Parlament până la finalul lunii august astfel încât să începem negocierile cu Consiliul UE și să adoptăm forma finală a legii până la finalul anului.

Scopul facilității: modernizarea statelor membre

În linii mari, rolul acestei facilități este de a sprijini statele membre să își finanțeze propriile planuri naționale de redresare economică. Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este să accelerăm redresarea economică prin investiții care să ne facă economiile mai productive și mai competitive.

Vor exista 6 piloni ai facilității: agenda digitală, tranziția către o economie verde, competitivitatea economică, coeziunea socială, întărirea capacității administrative și politicile pentru tineret.

Este foarte important ca, pe lângă obiectivele generale ale acestui instrument, fiecare stat membru să aibă posibilitatea să facă investiții specifice în funcție de provocările economice și sociale cu care se confruntă.

Un instrument care va uni toate planurile naționale de relansare economică

Redresarea economică și modernizarea Uniunii Europene sunt obiective care pot fi îndeplinite cu cel mai mare succes la nivel european doar dacă există compatibilitate între toate planurile naționale de relansare economică.

De aceea, prin munca legislativă din următoarele luni, ne vom asigura că toate planurile naționale de investiții care vor fi finanțate din această facilitate sunt compatibile între ele și aduc plus-valoare, atât în țările respective, cât și la nivel european.

Facilitatea de Reziliență și Redresare: principalul instrument de finanțare a Planului de Investiții și Relansare al României

În urma acordului din Consiliul European, Facilitatea de Reziliență și Redresare devine principalul instrument de finanțare al Planului de Investiții și Relansare Economică anunțat de Guvernul României la începutul lunii iulie.

Planul de relansare al României este în deplin acord cu prevederile și obiectivele generale ale acestei facilități europene. Mai departe, voi lucra îndeaproape cu Guvernul României, dar și cu ceilalți colegi din Parlamentul European, pentru a ne asigura că Planul de Investiții al României este perfect compatibil cu fiecare capitol din Facilitatea de Redresare a UE, iar banii vor fi investiți cât mai repede în domeniile prioritare ale țării noastre.

Obiectivul este ca fondurile din cadrul acestui instrument să ne ajute să depășim mai repede criza economică din prezent, prin investiții orientate spre viitor.

Ca raportor al Parlamentului European, mă voi asigura că Facilitatea va aduce investiții în școlile din România, în spitale, în digitalizarea economiei românești, în extinderea rețelei energetice, în combaterea schimbărilor climatice. Adică în toate domeniile importante pentru modernizarea României.


Nota redacției: Siegfried Mureșan este membru al Parlamentului European din 2014, iar în legislatura 2014-2019 a devenit primul român negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul anual al Uniunii Europene (2017). Din 2015 și până în 2019 a fost purtător de cuvânt al Partidului Popular European, cea mai mare familie politică europeană. A fost reales în Parlamentul European în urma alegerilor din 26 mai 2019 și ocupă funcția de vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, cel mai mare grup politic din legislativul european. De asemenea, în 2019 a fost ales vicepreședinte al Partidului Popular European.

În actualul mandat, Siegfried Mureșan ocupă și poziția de președinte al Delegației Parlamentului European pentru relația cu Republica Moldova, iar recent a fost desemnat co-raportor al Parlamentului European pentru Facilitatea de Redresare și Reziliență din cadrul instrumentului Next Generation EU.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending