Connect with us

PPE

Congresul PPE de la Zagreb începe astăzi: Popularii europeni își aleg conducerea, Donald Tusk urmând să devină primul est-european ales președinte al Partidului Popular European

Published

on

© EPP/ Flickr

Congresul Partidului Popular European (PPE), în care va fi aleasă noua conducere a celei mai mari formaţiuni politice paneuropene, începe miercuri la Zagreb. Peste 2.000 de delegați din 40 de țări europene, vor fi prezenți în capitala Croației, precum și importanți lideri europeni, între care Angela Merkel, cancelarul Germaniei, Klaus Iohannis, președintele României, Ludovic Orban, premierul României, sau Ursula von der Leyen, președintele ales al Comisiei Europene.

În deschiderea reuniunii găzduite de Zagreb Arena vor avea discursuri premierul croat Andrej Plenkovic (preşedintele Uniunii Democrate Croate), preşedintele în exerciţiu al PPE, Joseph Daul, şi secretarul general al PPE, Antonio Lopez-Isturiz. De altfel, premierul croat și liderii în exercițiu ai PPE sunt gazdele acestui congres.

Ei vor fi urmaţi de singurul candidat înscris pentru postul de preşedinte al PPE, Donald Tusk. După ce în anul 2014 fostul prim-ministru al Poloniei a devenit primul est-european numit în funcția de președinte al Consiliului European, acum Donald Tusk va deveni primul om politic din Europa de Est ales președinte al Partidului Popular European.

De la fondarea PPE în 1976, funcția de președinte al formațiunii pan-europene a fost deţinută de doi belgieni (Leo Tindemans şi Wilfried Martens), un olandez (Piet Bukman), un francez (Joseph Daul) şi un luxemburghez (Jacques Santer), informează Agerpres.

Potrivit unui comunicat dat publicității de PPE, printre cei care vor avea intervenţii miercuri în congresul PPE sunt negociatorul-şef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele ales al Comisiei Europene Ursula von der Leyen, preşedintele Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarovic, şefa guvernului norvegian Erna Solberg, fostul premier moldovean Maia Sandu şi liderul opoziţiei spaniole Pablo Casado.

În aceeaşi zi va avea loc dezbaterea ”Balcanii Occidentali şi Uniunea Europeană – provocări şi responsabilităţi comune”.

Joi, în a doua zi a congresului PPE, delegaţii îi vor alege pe cei zece vicepreşedinţi şi trezorierul. 

Pentru cele zece poziții de vicepreședinte candidează David McAllister (CDU, Germania), Helen McEntee (Fine Gael, Irlanda), Siegfried Mureșan (PNL, România), Averof Neofytou (Adunarea Democratică, Cipru), Petteri Orpo (Kokoomus, Finlanda), Franck Proust (Republicanii, Franța), Paulo Rangel (PSD, Portugalia), Ivan Stefanec (KDH, Slovacia), Antonio Tajani (Forza Italia, Italia), Esther de Lange (CDA, Olanda), Mariya Gabriel (GERB, Bulgaria) și Johannes Hahn (OVP, Austria).

Candidatul pentru funcția de trezorieri este Christian Schmidt (CSU, Germania).

Pe lista vorbitorilor de joi se află, printre alţii, preşedintele cipriot Nikos Anastasiades, premierii român Ludovic Orban, bulgar Boiko Borisov, leton Krisjanis Karins, grec Kyriakos Mitsotakis şi irlandez Leo Varadkar, liderul opoziţiei italiene Silvio Berlusconi şi preşedintele grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: ”Premiul Charlemagne acordat Președintelui României este un prilej de bucurie pentru fiecare român”

Published

on

© Dan Motreanu- Facebook

Eurdeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) salută distincția internațională pe care o va primi președintele Klaus Iohannis prin acordarea Premiului Charlemagne: ”Acest premiu acordat Președintelui României este un prilej de bucurie pentru fiecare român”.


”Prin tradiţie, ceremonia de decernare are loc în sala festivă a Primăriei oraşului Aachen în ziua în care se sărbătoreşte Înălţarea Domnului. Lui Klaus Iohannis îi va fi înmânat premiul anul viitor în data de 21 mai”, mai transmite acesta pe pagina de Facebook.

 

Preşedintele Klaus Iohannis va primi anul viitor premiul Carol cel Mare acordat de oraşul german Aachen pentru merite europene.

Anunţul a fost dat publicităţii de conducerea Societăţii de Decernare a Premiului Internaţional Carol cel Mare, informează Deutsche Welle.

Consiliul director al Societăţii de Decernare a Premiului Internaţional Carol cel Mare, format din 17 membri, a precizat că anul viitor va fi omagiat “un militant proeminent pentru valorile europene, pentru libertate şi democraţie, pentru drepturile minorităţilor şi diversitate culturală”. Cu mare angajament şi succes , Klaus Iohannis a condus România pe calea unei politici pro-europene şi de apărare a statului de drept – se mai arată în motivarea deciziei. În plus, consiliul director evidenţiază că preşedintele României întăreşte Uniunea Europeană, îşi asumă ţelurile ei şi stimulează cooperarea între ţările membre. Prestaţia sa reprezintă unul din cele mai mari progrese sub aspectul integării, din 1989 încoace – se mai menţionează în comunicat. Societatea din Aachen elogiază de asemenea meritele viitorului laureat în privinţa apărării statului de drept şi a independenţei justiţiei din România.

Premiul Carol cel Mare se decernează anual începând din anul 1950 unor personalităţi care s-au remarcat prin activitatea depusă în slujba ideii europene şi poartă numele împăratului medieval considerat părintele Europei unite. Cu acest premiu au fost onoraţi, de-a lungul timpului, între alţii: Papa Francisc, Winston Churchill, Helmut Kohl, Angela Merkel, François Mitterrand şi regina Beatrix a Olandei. Anul trecut prestigioasa distincţie a revenit preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, iar în acest an secretarului general al ONU, António Guterres.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, despre Premiul Charlemagne pe care îl va primi președintele Klaus Iohannis: ”Este un semn foarte puternic pe care țările din Europa de Est îl au astăzi în UE”

Published

on

© Siegfried Mureșan/ Facebook

Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE) salută distincția internațională pe care o va primi președintele Klaus Iohannis prin acordarea Premiului Charlemagne.

Premiul Charlemagne (Carol cel Mare) este ”cel mai vechi și cel mai prestigios premiu acordat pentru contribuția la unificarea europeană. Premiul se acordă începând cu anul 1950 în orașul german Aachen.”

Apărarea valorilor europene și a statului de drept au fost criteriile puternice care au contat în fața juriului.

”Foarte mult a contat în ochii juriului implicarea președintelui Iohannis pentru apărarea valorilor europene și a statului de drept”, mai transmite Siegfried Mureșan.

”Acordarea acestei distincții Președintelui României este un semn foarte puternic al unității Europei și al rolului central pe care țările din Europa de Est îl au astăzi în Uniunea Europeană”, subliniază acesta.

Preşedintele Klaus Iohannis va primi anul viitor premiul Carol cel Mare acordat de oraşul german Aachen pentru merite europene.

Anunţul a fost dat publicităţii de conducerea Societăţii de Decernare a Premiului Internaţional Carol cel Mare, informează Deutsche Welle.

Consiliul director al Societăţii de Decernare a Premiului Internaţional Carol cel Mare, format din 17 membri, a precizat că anul viitor va fi omagiat “un militant proeminent pentru valorile europene, pentru libertate şi democraţie, pentru drepturile minorităţilor şi diversitate culturală”. Cu mare angajament şi succes , Klaus Iohannis a condus România pe calea unei politici pro-europene şi de apărare a statului de drept – se mai arată în motivarea deciziei. În plus, consiliul director evidenţiază că preşedintele României întăreşte Uniunea Europeană, îşi asumă ţelurile ei şi stimulează cooperarea între ţările membre. Prestaţia sa reprezintă unul din cele mai mari progrese sub aspectul integării, din 1989 încoace – se mai menţionează în comunicat. Societatea din Aachen elogiază de asemenea meritele viitorului laureat în privinţa apărării statului de drept şi a independenţei justiţiei din România.

Premiul Carol cel Mare se decernează anual începând din anul 1950 unor personalităţi care s-au remarcat prin activitatea depusă în slujba ideii europene şi poartă numele împăratului medieval considerat părintele Europei unite. Cu acest premiu au fost onoraţi, de-a lungul timpului, între alţii: Papa Francisc, Winston Churchill, Helmut Kohl, Angela Merkel, François Mitterrand şi regina Beatrix a Olandei. Anul trecut prestigioasa distincţie a revenit preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, iar în acest an secretarului general al ONU, António Guterres.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Traian Băsescu, despre Revoluţia din România în dezbaterea Parlamentului European: ”Va avea loc un eveniment unic” la Strasbourg

Published

on

© Traian Băsescu/ Facebook

Membrii Parlamentului European vor deschide lucrările ultimei sesiuni plenare de la Strasbourg din acest an, care se desfășoară în perioada 16-19 decembrie, cu o dezbatere menită să comemoreze cea de treizecea aniversare a Revoluției române din decembrie 1989.

Traian Băsescu, fostul președinte al României și actual europarlamentar (PMP, PPE), salută această inițiativă și subliniază un alt ”lucru bun”: ”Toţi cei 32 de parlamentari români, indiferent de aparteneţa politică, au putut să facă propuneri pe proiectul de text şi îl vor susţine în plen.”

”La fel de important este că liderii tuturor grupurilor parlamentare au fost de acord cu propunerea grupului PPE de a se introduce în dezbaterea Plenului Parlamentului Rezoluţia despre Revoluţia Română”, a mai menționat acesta pe pagina oficială de Facebook.

Dezbaterea va avea loc în deschiderea sesiunii plenare, începând cu ora locală 17:00 (18:00 ora României). Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, Comisia Europeană va susține o declarație în plen, urmată de intervenții ale liderilor grupurilor politice și deputaților.

Citiți și: Gest simbolic pentru România: Ultima sesiune plenară a Parlamentului European din acest an va fi deschisă cu o dezbatere privind comemorarea a 30 de ani de la Revoluția Română

Dezbaterea va fi finalizată cu o rezoluție ce va fi supusă la vot joi, la ora locală 12:00 (13:00 ora României).

Revoluția Română din 1989 a constat într-o serie de proteste, lupte de stradă și demonstrații desfășurate în România, între 16 și 25 decembrie 1989, care au dus la căderea dictatorului Nicolae Ceaușescu și la sfârșitul regimului comunist din România. Demonstrațiile din ce în ce mai ample au culminat cu procesul și execuția soților Ceaușescu. Înainte de revoluția română, toate celelalte state est-europene trecuseră în mod pașnic la democrație. România a fost singura țară din blocul estic care a trecut printr-o revoluție violentă și în care conducătorii comuniști au fost executați.

Pe agenda ultimei sesiuni plenare a eurodeputaților din acest an se mai află o dezbatere privind concluziile Consiliului European de iarnă, alegerea Ombudsmanului European, precum și marcarea zece ani de reforme-cheie ale UE prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

În ce privește România, două alte teme de pe agendă vizează țara noastră. În urma eșuării unei nave ce transporta oi în largul coastelor României, deputații vor dezbate asupra modalităților de a proteja mai bine animalele transportate către țări din afara UE.

Continue Reading

Facebook

Europarlamentarul Clotilde Armand, Renew Europe, organizează Conferința „Europa de Vest vs. Europa de Est? Nu. O Europă mai convergentă” București, vineri, 13 decembrie a.c., începând cu orele 11:00, la hotel Hilton – Athénée Palace, Salon Le Diplomat

Advertisement
Advertisement

Trending