Connect with us

PPE

Congresul PPE de la Zagreb începe astăzi: Popularii europeni își aleg conducerea, Donald Tusk urmând să devină primul est-european ales președinte al Partidului Popular European

Published

on

© EPP/ Flickr

Congresul Partidului Popular European (PPE), în care va fi aleasă noua conducere a celei mai mari formaţiuni politice paneuropene, începe miercuri la Zagreb. Peste 2.000 de delegați din 40 de țări europene, vor fi prezenți în capitala Croației, precum și importanți lideri europeni, între care Angela Merkel, cancelarul Germaniei, Klaus Iohannis, președintele României, Ludovic Orban, premierul României, sau Ursula von der Leyen, președintele ales al Comisiei Europene.

În deschiderea reuniunii găzduite de Zagreb Arena vor avea discursuri premierul croat Andrej Plenkovic (preşedintele Uniunii Democrate Croate), preşedintele în exerciţiu al PPE, Joseph Daul, şi secretarul general al PPE, Antonio Lopez-Isturiz. De altfel, premierul croat și liderii în exercițiu ai PPE sunt gazdele acestui congres.

Ei vor fi urmaţi de singurul candidat înscris pentru postul de preşedinte al PPE, Donald Tusk. După ce în anul 2014 fostul prim-ministru al Poloniei a devenit primul est-european numit în funcția de președinte al Consiliului European, acum Donald Tusk va deveni primul om politic din Europa de Est ales președinte al Partidului Popular European.

De la fondarea PPE în 1976, funcția de președinte al formațiunii pan-europene a fost deţinută de doi belgieni (Leo Tindemans şi Wilfried Martens), un olandez (Piet Bukman), un francez (Joseph Daul) şi un luxemburghez (Jacques Santer), informează Agerpres.

Potrivit unui comunicat dat publicității de PPE, printre cei care vor avea intervenţii miercuri în congresul PPE sunt negociatorul-şef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele ales al Comisiei Europene Ursula von der Leyen, preşedintele Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarovic, şefa guvernului norvegian Erna Solberg, fostul premier moldovean Maia Sandu şi liderul opoziţiei spaniole Pablo Casado.

În aceeaşi zi va avea loc dezbaterea ”Balcanii Occidentali şi Uniunea Europeană – provocări şi responsabilităţi comune”.

Joi, în a doua zi a congresului PPE, delegaţii îi vor alege pe cei zece vicepreşedinţi şi trezorierul. 

Pentru cele zece poziții de vicepreședinte candidează David McAllister (CDU, Germania), Helen McEntee (Fine Gael, Irlanda), Siegfried Mureșan (PNL, România), Averof Neofytou (Adunarea Democratică, Cipru), Petteri Orpo (Kokoomus, Finlanda), Franck Proust (Republicanii, Franța), Paulo Rangel (PSD, Portugalia), Ivan Stefanec (KDH, Slovacia), Antonio Tajani (Forza Italia, Italia), Esther de Lange (CDA, Olanda), Mariya Gabriel (GERB, Bulgaria) și Johannes Hahn (OVP, Austria).

Candidatul pentru funcția de trezorieri este Christian Schmidt (CSU, Germania).

Pe lista vorbitorilor de joi se află, printre alţii, preşedintele cipriot Nikos Anastasiades, premierii român Ludovic Orban, bulgar Boiko Borisov, leton Krisjanis Karins, grec Kyriakos Mitsotakis şi irlandez Leo Varadkar, liderul opoziţiei italiene Silvio Berlusconi şi preşedintele grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Rareș Bogdan răspunde la acuzațiile social-democraților europeni: Nu se poate compara atacul PSD la adresa statului de drept cu propunerea PNL de a spori legitimitatea alesului local

Published

on

© European Parliament Media Center

Liderul delegației române din grupul PPE în Parlamentul European, Rareș Bogdan, a reacționat luni la afirmațiile critice ale liderului grupului S&D din legislativul european, Iratxe Garcia, la adresa ”guvernului PPE din România”, precizând că va solicita o discuție cu aceasta ”pentru a o lămuri că declarația dânsei a fost făcută fără a cunoaște realitatea din România și nici demersurile guvernului Orban”. Într-o declarație făcută în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, Bogdan a precizat că nu există termen de comparație între Partidul Social-Democrat, ai cărui eurodeputați fac parte din grupul S&D, și Partidul Național Liberal.

Liderul grupului S&D din Parlamentul European, Iratxe Garcia, a avertizat luni, într-o postare pe Twitter, ca Guvernul României să nu meargă pe aceeași cale de subminare a statului de drept, așa cum procedează Polonia și Ungaria, solicitând guvernului de la București să ia ”notă de recomandările Comisiei de la Veneția”, care interzic modificarea legislației electorale cu un an înainte de alegeri.

În reacția sa, Bogdan a explicat că angajarea răspunderii de către Guvernul Orban pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin ”este tocmai acela de a spori reprezentativitatea și legitimitatea alesului local”.

Rareș Bogdan: Nu se poate compara atacul PSD la adresa statului de drept cu propunerea PNL de a spori reprezentativitatea și legitimitatea alesului local

”Îmi pare foarte rău că liderul grupului Socialiștilor Europeni, doamna Iratxe Garcia, încearcă să pună semnul de egalitate între PSD, partid care face parte din grupul dânsei, și Partidul Național Liberal. Nu există termen de comparație din niciun punct de vedere, chiar dacă ambele partide sunt din România. Nu se poate compara atacul susținut și continuat al celor din PSD la adresa parteneriatelor strategice ale României cu Uniunea Europeană și cu Statele Unite, la adresa statului de drept și a bunei funcționări a justiției, la adresa independenței judecătorilor și procurorilor, precum și la funcționarea Parchetelor cu propunerea firească, logică, normală, pe care Partidul Național Liberal o face în spațiul public, folosind un demers constituțional, de a introduce alegeri în două tururi de scrutin pentru alegerile locale din iunie 2020. Scopul demersului nostru este tocmai acela de a spori reprezentativitatea și legitimitatea alesului local, prin folosirea a două tururi de scrutin și în niciun caz nu reducem drepturi electorale prin demersul nostru. Cetățeanul va avea un reprezentant și mai legitim în fruntea administrației locale decât până acum, astfel încât anulăm posibilitatea ca un ales local, ales de 20% din cetățenii unei unități administrativ-teritoriale, să reprezinte legitim și administrativ 51% din cetățenii înscriși pe listele de vot electoral”, a declarat Rareș Bogdan.

Mai mult, liderul delegației române din grupul PPE a precizat că nu există termen de comparație între PSD și PNL și a lansat rugămintea, în contextul comparației cu Polonia și Ungaria făcut de Garcia, ca România să fie tratată ”distinct”.

Rareș Bogdan: Rugămintea mea este ca colegii noștri din Parlamentul European să trateze România ca o situație distinctă, fără a o alătura de alte state

”În primul rând, nu este de dorit ca situația dintr-o țară să fie alăturată alteia. În mod normal, și rezoluția votată de noi joi ar fi trebuit să fie tratată pentru fiecare stat și situație în mod separat. Nu e corect să luăm la pachet România-Bulgaria sau Polonia-Ungaria, atât timp cât nu luăm la pachet Portugalia-Spania, Franța-Germania sau Italia-Austria. Rugămintea mea este ca colegii noștri din Parlamentul European să trateze România ca o situație distinctă, fără a o alătura de alte state. De asemenea, să urmărească cu atenție declarațiile liderilor de la București, în frunte cu președintele Klaus Iohannis și premierul de dreapta Ludovic Orban, care nu au nicio legătură cu declarațiile făcute de oficialii români din fruntea Guvernului sau ai Parlamentului din perioada 2017-2019 noiembrie”, a mai afirmat acesta.

Rareș Bogdan a mai spus că va solicita să aibă o discuție cu Iratxe Garcia, menționând că nu consideră poziția acesteia drept un act de ”rea voință”, ci a invocat o ”informare mai puțină” cu privire la România.

”Voi solicita, cu respect și deplină considerație pentru grupul pe care îl conduce și pentru poziția pentru care a fost aleasă, ca doamna Iratxe Garcia să aibă o discuție, la o cafea, în biroul dânsei sau într-un loc neutru pentru a o lămuri că declarația dânsei a fost făcută fără a cunoaște realitatea din România și nici demersurile guvernului Orban, guvern aparținând în primul rând Partidului Național Liberal. Consider că nu este rea voință, ci pur și simplu o informare mai puțin fericită cu privire la situația din România”, a conchis acesta.

 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Eurodeputatul Vasile Blaga: Am încredere că președintele și guvernul muncesc deja pentru a asigura unanimitatea din Consiliul UE de care avem nevoie pentru a intra în Schengen

Published

on

Marea miză a României în contextul Pactului ecologic european este ca fondurile pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună să nu fie afectate de noile obiective privind neutralitatea climatică, afirmă eurodeputatul Vasile Blaga (PNL, PPE), într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro. Europarlamentarul liberal avertizează, totodată, că ”România are experiența tristă a închiderii minelor de la sfârșitul anilor ’90”, arătând că deși țara noastră ar putea fi al treilea mare beneficiar al Mecanismului pentru o tranziție echitabilă, ”lucrurile trebuie făcute cu cap”.

De asemenea, eurodeputatul Vasile Blaga precizează că, în contextul vizitei pe care premierul Ludovic Orban a efectuat-o la Bruxelles, că are ”încredere că Guvernul, Președintele și miniștrii muncesc deja la relațiile bilaterale pentru a asigura unanimitatea din Consiliul UE de care avem nevoie pentru a intra în Schengen”.

CaleaEuropeană.ro: Premierul Ludovic Orban a efectuat la începutul acestei luni prima sa vizită de lucru la Bruxelles, la instituțiile UE și la NATO, având întrevederi la nivel înalt cu liderii celor trei instituții cheie ale Uniunii și cu importanți oficiali europeni. Cum apreciați rezultatele vizitei premierului?

Vasile Blaga: Este relevant faptul că, și sunt convins că nu a trecut neobservat nici la Bruxelles, prima vizită externă a premierului liberal a avut loc în capitala Uniunii Europene. După ani de zile în care premierii României veneau cu coada între picioare la Bruxelles, fiind obligați să răspundă la întrebări dure, oficialii europeni au avut în față un premier pentru care Uniunea Europeană este ceea ce trebuia să fie tot timpul: un partener, un prieten căruia îi suntem loiali și cu care vorbim deschis și pe aceeași limbă a valorilor și angajamentelor. Vizita lui Ludovic Orban la Bruxelles echivalează cu ”un punct și de la capăt” al relațiilor României cu Uniunea Europeană. Este o încheiere a unei epoci negre în relațiile cu partenerii noștri europeni la nivel guvernamental. 

CaleaEuropeană.ro: În urma întrevederii cu prim-ministrul român, președintele Parlamentului European a afirmat că legislativul european susține ”din toată inima aderarea României la Schengen”. Declarațiile sună frumos, între timp președinția Consiliului UE a fost preluată de Croația, o țară non-Schengen, dar apreciată pentru progresele obținute. Este acesta un moment prielnic pentru a ridica subiectul aderării României la Schengen sau subiectul va continua să treneze?

Vasile Blaga: Din păcate, aderarea la Schengen a României a devenit un subiect politic la nivelul Consiliului,  iar acest lucru este cu totul regretabil și absolut incorect. Este adevărat că toate Guvernele PSD din ultimii ani au contribuit din plin în a da „apă la moară” celor care se opun intrării României în Schengen. Partea cu adevărat nedreaptă este că nimeni din rândul oficialilor UE nu recunoaște deschis că problema aderării României la Schengen este politică. Dacă întrebi ți se răspunde politic corect că aderarea la Schengen este o problemă tehnică. De altfel, știți foarte bine că atât Comisia cât și Parlamentul au spus, în mod repetat, că România trebuie să intre în Schengen pentru că respectă absolut toate criteriile tehnice.

Dar eu sunt optimist că România oferă, în acest moment, pe termen mediu si lung, garanția politică despre care nimeni nu vrea să vorbească, dar care este o realitate. Am încredere că Guvernul, Președintele și miniștrii muncesc deja la relațiile bilaterale pentru a asigura unanimitatea din Consiliul UE de care avem nevoie pentru a intra în Schengen. Contactele informale pe care le-am avut și eu la nivelul Parlamentului European și al unor Guverne arată că România are încrederea partenerilor săi în acest moment. Însă a pune problema aderării la Schengen în Consiliu fără să ai garanția sută la sută a susținerii tuturor statelor membre Schengen nu este recomandat. Prin urmare, avem date să fim optimiști, dar mai este în continuare de muncă în plan bilateral. Am apreciat, în acest sens, și pozițiile exprimate de președintele României în această problemă și, consider că un efort conjugat – al guvernului liberal, al președinției și al europarlamentarilor români – poate pune presiunea necesară atingerii acestui obiectiv important pentru România.

CaleaEuropeană.ro: Printre temele de discuție au fost vizate și prioritățile României, anume menținerea unor alocări substanțiale în privința fondurilor destinate coeziunii și agriculturii, dar și obținerea unei infuzii de capital financiar prin intermediul Fondului pentru o tranziție echitabilă, ca parte a ambițiosului plan către o neutralitate climatică până în 2050. Cum evoluează discuțiile și negocierile în Parlamentul European în aceste două privințe? Sunt interesele României apărate?

Vasile Blaga: În acest moment avem doar obiectivele și liniile generale ale Pactului Ecologic European. Comisia este cea care trebuie, în perioada imediat următoare, să înainteze legislația aferentă acestui Pact, iar în Parlament vor avea loc dezbaterile și negocierile pentru aprobarea acesteia. Marea miză pentru România este ca nu cumva fondurile de coeziune și cele pentru politica agricolă să aibă de suferit din cauza noilor obiective privind neutralitatea climatică a Europei până în 2050. Se vorbește deja de necesitatea unor investiții de 260 de miliarde de euro la nivelul UE pentru atingerea neutralității climatice a UE în 30 de ani. Cu ieșirea Marii Britanii din UE bugetul Uniunii are oricum de suferit, iar negocierile privind Bugetul Multianual al UE sunt în impas. Ar fi regretabil și profund incorect ca Pactul Ecologic European să afecteze fondul de coeziune și politica agricolă comună. Interesele României trebuie apărate iar acest lucru nu o vom face doar noi, în Parlamentul European, ci și instituțiile statului român. 

CaleaEuropeană.ro: De departe, cel mai fierbinte dosar pe agenda europeană la ora actuală este legat de obiectivul neutralității climatice. Comisia Europeană a prezentat săptămâna trecută, la Strasbourg, Planul de investiții pentru Pactul ecologic european. Cum ar trebui să funcționeze acest plan, care cuprinde și Mecanismul pentru o tranziție echitabilă, pentru ca industria din România să nu sufere prejudicii în termeni de competitivitate, locuri de muncă și creștere economică în urma acestei tranziții juste?

Vasile Blaga: Toate informațiile din acest moment lasă de înțeles că România este al treilea mare beneficiar al Mecanismului pentru o tranziție echitabilă, după Polonia, o țară al cărui sistem energetic este profund dependent de industria mineritului, și Germania. Un sfert din sistemul energetic al României depinde de cărbune iar iarna acest procent crește chiar spre 40%. Acest lucru se poate traduce și prin impactul major asupra vieților a zeci de mii de oameni și familiile lor. Ca atare, nu ne putem juca cu soarta lor.

România are experiența tristă a închiderii minelor de la sfârșitul anilor ’90 și știm cu toții ce tragedie socială a urmat. Lucrurile trebuie făcute cu cap. Alături de mediu avem de apărat și oamenii. Important este să primim finanțare echitabilă pe măsura dificilei sarcini pe care o avem, dar să avem și la nivel național soluții inteligente și un plan clar gândit din timp. Provocarea neutralității climatice poate fi transformată în șansa unei economii competitive și inovatoare. Depinde totul, prin urmare, de finanțare, dar și de modul în care ne gospodărim noi la noi acasă. Fiecare euro investit trebuie să producă valoare și nu să fie irosit, așa cum s-a întâmplat de prea multe ori în istoria noastră recentă.

Vasile Blaga are o vastă experiență politică, ocupând în mai multe rânduri funcția de ministru: Ministru al Administrației și Internelor, Ministrul Dezvoltării Regionale și Locuinței, Vice-prim-ministru. Între anii 1996-2016 a fost senator, iar între 2011-2012 a fost Președinte al Senatului. Din punct de vedere politic, Vasile Blaga a fost unul dintre artizanii fuziunii dintre Partidul Democrat-Liberal și Partidul Național Liberal, unul dintre cele mai importante efecte ale acestei decizii fiind aderarea Marelui Partid Național Liberal la Partidul Popular European, cea mai mare familie politică europeană. Totodată, ca ministru de Interne a avut o contribuție esențială la eliminarea condiționalităților din domeniul justiție și afaceri interne în contextul aderării României la Uniunea Europeană.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Liderul delegației române din grupul PPE, Rareș Bogdan, despre viitorul său politic: Drumul meu în viață este consolidarea statutului de europarlamentar

Published

on

© Rareș Bogdan/ Facebook

Eurodeputatul Rareş Bogdan (PNL, PPE), liderul delegației române din grupul PPE în Parlamentul European, a respins ideea unei candidaturi la Primăria Capitalei şi a declarat că va cere partidului să îl scoată din sondajul pentru Primăria București, precizând totodată că dorește să își consolideze ”statutul de europarlamentar”.

Nu vreau să candidez la Primăria București, drumul meu în viață e consolidarea statutului de europarlamentar“, a spus acesta, la România TV, citat de Digi24.ro.

El a spus însă că preşedintele Klaus Iohannis l-ar putea determina să ia în calcul subiectul.

Întrebat ce ar face dacă preşedintele Klaus Iohannis i-ar cere să candideze la Primăria Capitalei, Rareş Bogdan a răspuns: “Sper să nu-mi ceară. Aş sta de vorba cu el, i-aş spune proiecţia viitorilor ani, cum o văd eu, iar el e o persoană echilibrată şi înţeleaptă, care sunt convins că va înţelege lucruri şi nu impune nimănui nimic. Va asculta argumentele mele”.

Fostul jurnalist Rareș Bogdan a fost candidatul cap de listă al Partidului Național Liberal la alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai, scrutin pe care PNL l-a câștigat, dobândind zece mandate în legislativul european.

În Parlamentul European, Bogdan este liderul delegației române din grupul PPE, a treia delegație națională din cel mai mare grup politic, după cea germană și cea poloneză, alcătuită din zece eurodeputați PNL, doi de la PMP și doi de la UDMR.

În calitate de eurodeputat, Rareș Bogdan este membru în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, în Delegația pentru relațiile cu Statele Unite și în Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest. 

Totodată, acesta activează ca membru supleant în Comisia pentru afaceri externe, în Comisia pentru industrie, cercetare și energie și în Comisia pentru petiții.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending