Connect with us

U.E.

Congresul PPE din Helsinki. Puncte cheie ale discursului lui Manfred Weber, cu numai câteva momente înaintea alegerii candidatului PPE pentru funcția de președinte al Comisiei Europene

Published

on

Manfred Weber, unul dintre candidații PPE care aspiră la funcția de președinte al Comisiei Europene, a spus în ultimul său discurs înaintea votului că viziunea sa privind Europa este aceea conform căreia nimeni nu este lăsat în urmă.

Sursă foto: Flickr.com

“Visez la o Europă în care nimeni nu este lăsat în urmă și unde lucrăm din greu pentru a crea condiții de viață mai bune pentru toți europenii. O Europă în care nimeni nu se simte european de clasa a doua. Vreau o Europă care să readucă sentimentul de a fi acasă”, a fost principalul mesaj al lui Manfred Weber.

“Visez la o Europă care se ocupă de victime. O Europă care luptă cu toate mijloacele împotriva teroriștilor și nu lasă loc pentru egoismul național atunci când vine vorba de securitate. Oamenii trebuie să se simtă protejați în Europa.”

“Migrația ilegală trebuie să fie oprită. Europa mea este una care nu face niciun compormis cu privire la controlul granițelor noastre externe.”

“Vreau o Europă care să îndrăznească să își imagineze: dacă am pune laolaltă toți banii, capacitățile de cercetare și bazele de date, vom crea un plan european împotriva cancerului și noi europenii vom fi primii care vom vindeca cancerul. O astfel de Europă ar face ca cetățenii noștri să fie mândri.”

“Ascultarea, implicarea, luarea deciziilor: Acestea ar trebui să fie prioritatea noastră principală, vreau ca oamenii să se simtă protejați, să se simtă ca acasă în Europa.”

“UE are o față o identitate, un ADN: valorile noastre europene comune nenegociabile.”

“PPE crede într-o Europă a subsidiarității – nu orice problemă are nevoie de o soluție europeană. Vreau o Europă care să respecte nivelul național, regional și local.”

“Noi, în calitate de creștini democrați, nu suntem egoiști și credem în responsabilitatea globală, trebuie să ne folosim puterea comercială pentru a lucra la o lume mai bună – munca efectuată de copii în statele în curs de dezvoltare este inacceptabilă deoarece ei au nevoie să meargă la școală, nu să muncească.”

“O mai bună implicare a cetățenilor noștri va fi crucială pentru a deschide cutia neagră denumită Bruxelles și pentru a aduce Europa de la Bruxelles către casele și inimile oamenilor de pe întregul continent.”

“Pentru mine nu există o Europă a Estului, a Vestului, a Nordului sau a Sudului – nu există europeni buni și europeni răi, ci doar europeni.”

“Vreau să deschid calea către un nou capitol al Europei: fără furie ci cu optimism. Să nu mai existe temeri, ci un nou capitol al speranței. Să nu mai existe naționalism, ci un nou capitol al solidarității.”

Reuniți la Helsinki pe 7-8 noiembrie, membrii PPE votează astăzi în cadrul unui scrutin persoana care va fi desemnată drept Spitzenkandidat din partea celui mai mare și mai influent partid european, PPE, și care acum deține toate funcțiile cheie din instituțiile europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Răzvan Popa: „Președintele Klaus Iohannis compromite ideea de referendum”

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Răzvan Popa (PSD, S&D) atrage atenția asupra faptului că întrebările propuse de președinte pentru referendum contravin prevederilor Constituției și sunt determinate doar de interesul politic punctual al președintelui, de a atrage votanți pentru dreapta, potrivit comunicatului, remis Calea Europeană.

 

„Președintele compromite ideea de referendum, pentru că propune niște întrebări care contravin Constituției în vigoare. Președintele face un joc în esență minor, sperând că va atrage votanți pentru PNL. După ce jocuri similare au fost făcute de Traian Băsescu în trecut, cu rezultatele pe care le știm, vedem acum o abordare similară. Prin acest tip de folosire a unui instrument așa cum este referendumul există riscul compromiterii acestuia. Am toată convingerea că marea majoritate a românilor vor ignora această așa-zisă consultare populară, care nu răspunde nevoilor societății românești. Nevoile societății românești nu se confundă cu cele ale unei minorități radicale, care propovăduiește ura și care consideră abuzurile, spre exemplu, ca un mod legitim de luptă cu adversarii politici.” susține Răzvan Popa.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Eurostat: Mai puţin de 40% dintre europeni știu că în mai vor avea loc alegeri pentru PE. Prin contrast, încrederea în UE a atins în prezent nivelul maxim din ultimii 30 de ani

Published

on

Cel mai recent sondaj al opiniei publice din UE, realizat la sfârșitul lunii februarie 2019, evidențiază un sprijin puternic pentru Uniunea Europeană, însă o treime dintre cetățeni nu sunt la curent cu evenimentele majore privind viitorul Europei, precum alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, potrivit unui comunicat.

Eurobarometrul din primăvara anului 2019, care măsoară atitudinea publică față de UE cu trei luni înainte de alegerile europene, arată că, în ciuda diferitelor provocări interne și externe ale UE din ultimii ani, sentimentul european de solidaritate nu pare să fi slăbit. Sprijinul continuu pentru aderarea la UE se bazează pe o credință puternică (68%) că țările UE au beneficiat în general de apartenența la UE – egalând cel mai înalt nivel înregistrat în 1983.

În plus, 61% dintre respondenți spun că apartenența la UE a țării lor este un lucru bun. Această rată de aprobare se potrivește, de asemenea, cu un maxim record, măsurat în ultimul studiu Eurobarometru al Parlamentului din urmă cu șase luni și anterior înregistrat la acest nivel după căderea zidului Berlinului în 1989.

Sentimentele de incertitudine ale cetățenilor, parțial cauzate de provocările cu care se confruntă UE în ultimii ani, s-au accentuat, potrivit Eurostat: 27% dintre europeni, consideră că UE nu este nici ,,un lucru bun, nici un lucru rău”, înregistrând o creștere în 19 țări. În plus, în medie, 50% dintre respondenții din UE consideră că lucrurile nu merg în direcția corectă fie în UE, fie în propria țară. De asemenea, jumătate dintre respondenți (51%) consideră că vocea lor nu contează în UE.

Cu toate acestea, atunci când este vorba de a se face auziți, în contextul alegerilor pentru Parlamentul European, în februarie doar o treime dintre europeni știau că scrutinul va avea loc în mai și doar 5% ar putea preciza datele exacte. 35% dintre respondenți au indicat că aproape sigur vor vota și un procent suplimentar de 32% este încă indecis.

Prioritățile de campanie ale cetățenilor au evoluat în ultimele șase luni. Economia și creșterea economică (50%) și șomajul în rândul tinerilor (49%) se înscriu pe ordinea de zi, urmate de imigrație (44%) și schimbări climatice (43%).  54% dintre respondenți ar dori, de asemenea, consolidarea rolului Parlamentului European în viitor, în vederea abordării acestor aspecte transfrontaliere.

Continue Reading

RUSIA

Germania și Franța ”condamnă” decizia Moscovei de a acorda pașapoarte rusești locuitorilor din estul Ucrainei: Este exact contrariul a ceea ce avem nevoie urgentă pentru a contribui la o detensionare a situaţiei

Published

on

Germania și Franța, co-mediatori ai procesului de pace din estul Ucrainei, au ”condamnat” joi decizia Moscovei de a facilita acordarea de pașapoarte rusești locuitorilor din regiunile Donețk și Lugansk, controlate de rebelii separatști proruși, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Împreună cu Franţa condamnăm decretul rusesc care ar urma să faciliteze acordarea naţionalităţii ruse populaţiei în partea de est a Ucrainei”, a indicat Ministerul de Externe german într-un comunicat, subliniind că ”aceste regiuni fac parte din teritoriul naţional ucrainean”.

”Anunţul Rusiei este în contradicţie cu spiritul şi obiectivele acordurilor de la Minsk” destinate să readucă pacea în Donbas, se menţionează în comunicat.

”Este exact contrariul a ceea ce avem nevoie urgentă pentru a contribui la o detensionare” a situaţiei, se mai spune în text.

O reacție a venit și din partea Uniunii Europene care a declarat, prin vocea unui purtător de cuvânt al diplomației europene, că această decizie reprezintă un atac al Moscovei asupra suveranității ucrainene, anunță Agerpres, care citează Reuters.

”Semnarea de către preşedintele Putin (a ordinului pentru înlesnirea obţinerii paşaportului rusesc), constituie un alt atac al Rusiei la adresa suveranităţii Ucrainei”, a subliniat, într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al şefei diplomaţiei europene Federica Mogherini. ”O astfel de sincronizare arată intenţia Rusiei de a continua să destabilizeze Ucraina şi să exacerbeze conflictul. Aşteptăm ca Rusia să se abţină de la acţiuni care contravin acordurilor de la Minsk şi care împiedică reintegrarea totală a zonelor aflate în afara controlului guvernului în cadrul Ucrainei”, se spune în comunicat.

Preşedintele rus Vladimir Putin a simplificat miercuri acordarea naţionalităţii ruse locuitorilor din regiunile separatiste ale Ucrainei, o măsură denunţată atât de preşedintele în exerciţiu Petro Poroşenko, cât şi de preşedintele ales, Volodimir Zelenski, care au cerut înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei.

Doar locuitorii ”anumitor părți” din două regiuni sunt vizați de acest decret, fără să ofere mai multe detalii, dar este clar că e vorba de Donețk și Luhansk, regiuni rebele pro-ruse care sunt dincolo de controlul Ucrainei.

Decretul precizează că autorităților ruse ”nu ar trebui să-i ia mai mult de trei luni” pentru a studia aplicațiile depuse.

Măsură ”umanitară” vizează ”protejarea drepturilor și libertăților persoanelor și cetățenilor și se ghidează după principiile general acceptate ale dreptului internațional”, potrivit decretului.

Decizia de pe 24 aprilie vine în completarea celei adoptate de Kremlin în luna februarie a anului 2017.

Amintim că președintele rus Vladimir Putin le ordona la 18 februarie 2017 autorităților ruse să recunoască temporar documentele emise în zonele controlate de separatiștii din estul Ucrainei.

Decizia le oferea persoanelor din zona de conflict dreptul să călătorească, să muncească şi să studieze în Rusia.

Potrivit ordinului semnat atunci de Vladimir Putin, care a fost publicat pe site-ul Kremlinului, Rusia recunoștea temporar documentele de identitate, diplomele, certificatele de naştere şi de căsătorie şi numerele de înmatriculare ale maşinilor emise de autorităţile din regiunile Doneţk şi Lugansk.

În document se preciza că decizia va fi în vigoare până la o „rezolvare politică a situaţiei”.

Conflictul militar dintre armata ucraineană și separatiștii proruși, izbucnit în aprilie 2014, s-a soldat cu circa 13.000 de morți până în prezent.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending