Lituania se angajează să aloce între 5% și 6% din PIB pentru apărare în perioada 2026 – 2030, a anunțat vineri ministrul de externe al republicii baltice, Kęstutis Budrys, făcând un apel la aliații din NATO să urmeze acest exemplu.

Decizia anunțată de Budrys a fost luată vineri în cadrul Consiliului de Stat pentru Apărare, în timp ce Lituania a găzduit în aceeași zi reuniunea informală Snow Meeting, pe teme de politică externă și securitate, un eveniment tradițional care reunește miniștri de externe din state UE şi NATO, inclusiv ministrul român de externe Emil Hurezeanu.

“Vremurile dificile necesită decizii îndrăznețe și leadership. Facem apel la aliații noștri să urmeze acest exemplu. Epoca strategiilor pasive de tipul “stăm și așteptăm” a luat sfârșit“, a spus șeful diplomației de la Vilnius.

Lithuania commits to allocating between 5% and 6% of its GDP to defense from 2026 to 2030. The decision was made today at the State Defense Council. Difficult times require bold decisions& leadership. We call on our allies to follow this lead. The era of passive “sit-and-wait”…

— Kęstutis Budrys (@BudrysKestutis) January 17, 2025

Lituania este doua țară europeană din NATO și de pe flancul estic, după Polonia, care răspunde apelului președintelui ales al SUA, Donald Trump, ca statele aliate să investească 5% din PIB în bugetele lor militare, o solicitare considerată piperată de mai multe state membre. În ceea ce o privește, Varșovia a luat încă de anul trecut decizia de a aloca un buget impresionant pentru apărare, după ce în 2024 a investit 4,12% din PIB în bugetul militar, dar Polonia și-a reiterat susținerea pentru poziția lui Trump

Anunțul Vilniusului vine cu trei zile înainte de inaugurarea lui Trump la Casa Albă, pentru un al doilea mandat după o pauză de patru ani.

În prima conferință de presă din acest an, Donald Trump a declarat că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor. Solicitarea s-a izbit de un refuz din partea cancelarului german Olaf Scholz.

Ulterior, secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-a adresat Comisiei pentru afaceri externe și Subcomisiei pentru securitate și apărare ale Parlamentului European, unde a pledat ca statele europene membre ale Alianței Nord-Atlantice să investească în domeniul apărării “o mică parte” din fondurile pe care le alocă bugetelor pentru pensii, sănătate sau asistență socială, pentru a garanta securitatea generațiilor viitoare. 

“Suntem în siguranță acum, dar nu și peste patru sau cinci ani”, a spus el, adăugând ulterior că, dacă cheltuielile nu vor crește, europenii ar trebui “să se apuce de cursuri de limba rusă sau să meargă în Noua Zeelandă”. “Sunt profund îngrijorat de situația securității în Europa. Nu suntem în război, dar nici nu suntem în timp de pace… Aceasta înseamnă că trebuie să investim mai mult în apărare și să producem mai multe capacități. Acest lucru nu poate aștepta”, a continuat Rutte.

Obiectivul final al cheltuielilor NATO, le-a spus el europarlamentarilor, ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB. 

La finele anului trecut, Mark Rutte le-a cerut statelor membre ale Alianţei, în primul său discurs major de la preluarea funcției, să treacă la o “mentalitate de război” şi să îşi crească bugetele apărării către 3% din PIB, motivând că “Rusia se pregăteşte de confruntări pe termen lung, cu Ucraina şi cu noi”.

O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare. În ceea ce o privește, România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.

Membrii NATO se confruntă cu o „sarcină imposibilă” în încercarea de a proteja vasta rețea de cabluri și conducte subacvatice critice împotriva acțiunilor de sabotaj, a declarat, joi, șeful Centrului Maritim al Alianței pentru Securitatea Infrastructurii Critice Subacvatice pentru AFP, preluat de Agerpres.

Țările din jurul Mării Baltice își consolidează apărarea după ce mai multe cabluri de telecomunicații și energie subacvatice au fost avariate în ultimele luni, experții și politicienii acuzând Rusia de orchestrarea unui război hibrid împotriva Occidentului, pe fondul conflictului din Ucraina.

De altfel, săptămâna aceasta, NATO a anunțat lansarea unei noi misiuni de monitorizare în Marea Baltică, implicând nave de patrulare și avioane, cu scopul de a descuraja orice încercare de a viza infrastructura subacvatică din regiune.

„Nu poți pune o navă deasupra fiecărui kilometru nautic de conductă sau cablu – este o sarcină imposibilă”, a declarat căpitanul de marină danez Niels Markussen, directorul Centrului Maritim NATO pentru Securitatea Infrastructurii Critice Subacvatice, pentru AFP. „Există aproximativ 50.000 de nave mari în lume și pot arunca ancorele peste infrastructură.”

Deși misiunea din Marea Baltică nu va putea preveni toate incidentele, aceasta „va aduce mult mai multă atenție, monitorizare și o imagine mai clară a ceea ce și cine operează acolo”, a adăugat Markussen. „Va avea un efect de descurajare.”

Tensiunile din jurul Mării Baltice au crescut de la invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022. În octombrie 2023, o conductă de gaz subacvatică între Finlanda și Estonia a fost închisă după ce a fost avariată de ancora unei nave cargo chineze. Ulterior, două cabluri de telecomunicații din apele suedeze au fost tăiate în perioada 17-18 noiembrie anul trecut, iar câteva săptămâni mai târziu, pe 25 decembrie, cablul de electricitate Estlink 2 și patru cabluri de telecomunicații care leagă Finlanda de Estonia au fost avariate, fiind suspectat un petrolier sub pavilionul Insulelor Cook, parte a unei așa-numite „flote fantomă” folosită pentru a exporta petrol rusesc.

Anchetele privind aceste incidente sunt în desfășurare, dar NATO a declarat că seria de cazuri este un motiv de „mare îngrijorare”, iar suspiciunile s-au îndreptat către Moscova.

Protejarea infrastructurii subacvatice a fost adesea văzută ca fiind responsabilitatea firmelor private care o operează sau a țărilor individuale, însă Markussen a subliniat că membrii NATO își intensifică rapid coordonarea și cooperarea pentru a-și proteja legăturile energetice și de comunicații vitale.

Țările NATO apelează din ce în ce mai mult la tehnologie, inclusiv inteligență artificială și drone subacvatice, pentru a face față amenințării, a adăugat el. Un prim pas a fost, însă, obținerea unei imagini clare a locului exact unde se află infrastructura subacvatică a membrilor NATO, deoarece țările și companiile au fost adesea reticente în a împărtăși locația activelor strategice.

„Trebuie să înțelegem întregul sistem al infrastructurii noastre – ce este acolo și ce face”, a declarat Markussen.

Ministerul de Externe, Emil Hurezeanu, a avut joi, la Vilnius, o întâlnire cu omologul lituanian, Kęstutis Budrys, în contextul participării la reuniunea informală Snow Meeting, pe teme de politică externă și securitate.

Potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, oficialul român a apreciat substanța și dinamica dialogului bilateral, precum și buna coordonare între România și Republica Lituania în cadrul UE și NATO, precum și în cadrul formatelor regionale.

Cei doi miniștri au salutat evoluția pozitivă a relațiilor comerciale dintre cele două țări și au discutat ariile prioritare de cooperare sectorială, cu accent pe domeniul apărării.

Oficialii au avut, totodată, un schimb de opinii privind provocările curente la adresa securității, reieșind importanța aprofundării în continuare a coordonării României și Lituaniei în ceea ce privește consolidarea posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, precum și pentru combaterea amenințărilor hibride.

În contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, cei doi miniștri au subliniat imperativul continuării sprijinului ferm pentru Ucraina, precum și al menținerii unității Aliate.

Totodată, oficialul român a reliefat evoluțiile recente în plan energetic din Republica Moldova și importanța continuării sprijinului pentru aceasta.

Cei doi oficiali au evocat, totodată, prioritățile de pe agenda europeană, cu accent pe avansarea procesului de extindere a Uniunii Europene.

Coordonarea dintre Nordul și Sudul Flancului Estic al NATO vine în contextul apelurilor de conștientizare în rândul aliaților de a consolida postura de descurajare a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord în contextul războiului ilegal și neprovocat declanșat de Rusia în Ucraina.

Citiți și: Țările baltice au convenit să creeze ”o linie de apărare” comună la frontierele lor cu Rusia și Belarus pentru ”a apăra flancul estic al NATO şi a-i priva pe adversarii noştri de libertatea de mişcare”

“Vacanța de la istorie a Europei a luat sfârșit”, avertiza președintele Finlandei, Alexander Stubb, țară care a renunțat la tradiționala sa neutralitate pentru a se alătura NATO în 2023, conștientă fiind de umbrela de securitate pe care i-o poate oferi alianța în fața unei Rusii cu tendințe imperialiste.

Prezent la Helsinki pentru a participa la primul summit al aliaților NATO din Marea Baltică, secretarul general Mark Rutte a promis că își va intensifica activitatea pentru a detecta și opri atacurile împotriva cablurilor submarine de energie și date din această mare, pe fondul intensificării acțiunilor hibride ale actorilor statali și non-statali ostili.

Uniunea Europeană trebuie să își regândească prioritățile de cheltuieli pentru a crește bugetele de apărare, dacă nu, europenii “se pot apuca de cursuri de limbă rusă”, a fost avertismentul recent al lui Mark Rutte lansat din Parlamentul European.

Această propunere are șansa de a fi abordată de șefii de stat sau de guvern din UE27 cu premierul britanic și secretarul general al NATO, așteptat la începutul lunii februarie în Belgia pentru discuții informale destinare apărării europene.