Connect with us

SUA

Congresul SUA a validat, după violențe fără precedent, victoria lui Joe Biden. Cel de-al 46-lea președinte american își va prelua mandatul la 20 ianuarie

Published

on

© Joe Biden/ Facebook

Congresul Statelor Unite a validat joi rezultatele alegerilor prezidențiale din noiembrie anul trecut, Joe Biden urmând să devină cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii la 20 ianuarie.

Procesul de certificare a alegerii lui Joe Biden în funcția de președinte al SUA de către Congresul american reprezintă ultima etapă înaintea ceremoniei de inaugurare din 20 ianuarie, după ce fostul vicepreședinte a câștigat alegerile prezidențiale din 3 noiembrie 2020 cu peste 81 de milioane de voturi, iar la 14 decembrie a obținut și majoritatea voturilor, 306 la 232, în Colegiul Electoral în urma competiției cu Donald Trump.

Camera Reprezentanților și Senatul SUA s-a întrunit miercuri pentru validarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale. Mii de susţinători ai preşedintelui în exerciţiu al SUA, Donald Trump, s-au adunat în faţa Capitolului din Washington şi au dărâmat mai multe bariere de securitate, ceea a dus la ciocniri cu poliţia şi la scene haotice în faţa intrării în Congresul SUA, unde congresmenii s-au reunit pentru a valida oficial victoria electorală a democratului Joe Biden.

Mai mult, susţinătorii preşedintelui în exerciţiu Donald Trump au pătruns miercuri în plenul Camerei Reprezentanţilor, care fusese deja evacuată, şi s-au implicat într-o confruntare armată cu agenţii de securitate de la Capitoliu, într-o demonstrație violentă fără precedent în ultimele două secole pentru clădirea Congresului american.

Patru persoane au decedat şi 52 au fost arestate în timpul protestelor violente desfăşurate la Capitoliu, iar la Washington a fost declarată stare de urgență.

Ulterior, Congresul Statelor Unite şi-a reluat sesiunea consacrată certificării victoriei lui Joe Biden la prezidenţiale.

În urma unui apel lansat de președintele ales Biden, care i-a cerut lui Trump să adreseze un mesaj în care să ceară încetarea “asaltului” asupra clădirii Capitoliului, liderul în funcție a făcut apel la protestatarii de la Washington, într-un mesaj video postat pe Twitter, să meargă acasă, spunând că “trebuie să avem pace”.

Cu toate acestea, liderul de la Casa Albă continuă să acuze că alegerile au fost fraudate și a cerut vicepreședintelui său și republicanilor din Congres să blocheze certificarea victoriei lui Biden.

Înainte, vicepreşedintele american Mike Pence a afirmat că nu se va opune certificării victoriei lui Joe Biden în alegerile prezidenţiale, invocând ”constrângerile” prevăzute în Constituţie, acesta fiind criticat apoi de Donald Trump.

În acest context, liderul de la Casa Albă este la rândul său criticat de politicienii americani și de comunitatea internațională occidentală că a instigat împotriva democrației americane. Reacții internaționale de condamnare a violențelor și de sprijin pentru tranziția pașnică de putere au venit din partea președinților Parlamentului European, Comisiei Europene și Consiliului European, a Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, a secretarului general al NATO, a președintelui Franței și a prim-miniștrilor Marii Britaniei, Spaniei sau Olandei. De asemenea, Franța, Germania și România au reacționat prin intermediul miniștrilor săi de externe.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Zelenski regretă că întâlnirea sa cu Trump din Biroul Oval a scăpat de sub control, dar continuă să exercite presiuni asupra președintelui american: „Viteza cu care se iau deciziile depinde de el”

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că regretă faptul că întâlnirea sa din Biroul Oval cu președintele Donald Trump de la sfârșitul lunii februarie a scăpat de sub control, dar a explicat că nerăbdarea sa de a ajunge la „decizii concrete” în timpul războiului a dus la acest conflict, scrie Politico Europe

„Pur și simplu nu avem atât de mult timp în viețile noastre. Eu am vrut decizii concrete. Nu am reușit să luăm anumite decizii, decizii extrem de importante. Nu știu dacă America era pregătită sau nu să abordeze aceste probleme. Eu trebuie să rezolv această problemă a războiului. Vedeți, timpul este foarte prețios. Nu timpul meu personal, ci timpul țării mele”, a declarat Zelenski miercuri, într-un interviu acordat la Odesa rețelei Axel Springer Global Reporters, din care face parte și Politico. 

Zelenski a mai spus că i-a plăcut mult mai „mult” întâlnirea tête-à-tête cu Trump, desfășurată două luni mai târziu, în marja funeraliilor Papei Francisc la Vatican. 

„Am putut discuta mult mai multe lucruri decât la cealaltă întâlnire, care mi s-a părut că a durat o eternitate”, a spus Zelenski descriindu-l pe Trump ca fiind „prietenos”.

„Relațiile dintre țările noastre nu sunt pe deplin echilibrate, dar asta ține de trecut”, a declarat Zelenski. „Iar astăzi trebuie să facem tot ce ne stă în putere pentru ca următoarea întâlnire din Biroul Oval să fie un succes pentru ambele țări. Viața multor oameni depinde de asta. Iar pacea depinde de asta. Multe țări din Europa depind de existența securității și păcii în Ucraina. Securitatea și stabilitatea multor țări europene depind de acest lucru.”

Având în vedere că Trump ar putea să-și reconsidere abordarea, Zelenski a presat Casa Albă să mențină un sentiment de urgență și să intensifice presiunea asupra Moscovei.

„Este important să impunem sancțiuni. Nu ar trebui să… jucăm după regulile lui Putin. Este important să impunem sancțiuni și să-l forțăm pe Putin să accepte un armistițiu, astfel încât să putem discuta despre încheierea războiului”, a declarat Zelenski.

El va avea ocazia să facă un nou apel direct către Trump săptămâna viitoare, când este programat să participe la summitul liderilor G7 din Canada. 

Săptămâna trecută, cancelarul german Friedrich Merz l-a îndemnat, în Biroul Oval, pe președintele american Donald Trump să pună presiuni suplimentare la adresa Moscovei pentru a pune capăt războiului pe care Rusia l-a declanșat în Ucraina, în vreme ce liderul de la Casa Albă a declarat că ar fi mai bine să lăsăm Ucraina și Rusia „să se lupte pentru o vreme” decât să urmărim un acord de pace imediat.

În interviul de miercuri, Zelenski a declarat că Trump rămâne figura cheie care poate pune capăt războiului și l-a îndemnat pe președintele american să permită avansarea proiectului de lege privind sancțiunile.

„Puterea sancțiunilor, cât de puternic va fi pachetul de sancțiuni, depinde de el”, a spus Zelenski. „Viteza cu care se iau deciziile depinde de el; nu vedem nicio rezistență din partea senatorilor, de exemplu. Dimpotrivă, majoritatea este în favoarea acestui proiect.”

Continue Reading

SUA

Înaintea summiturilor G7 și NATO, Kaja Kallas s-a întâlnit cu emisarul lui Trump pentru a discuta despre colaborarea UE-SUA ”pentru a pune capăt războiului” rus din Ucraina

Published

on

© Kaja Kallas/ X

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a avut o întâlnire cu emisarul președintelui american Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, cu care a discutat despre colaborarea dintre UE și SUA ”pentru a pune capăt războiului” provocat de Rusia.

„Este nevoie de doi pentru a dori pacea. Dar Rusia nu arată nicio disponibilitate pentru aceasta. Singura modalitate de a face Rusia să negocieze serios este creșterea presiunii”, a menționat Kallas într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare X.

Întâlnirea dintre cei doi are loc înainte de summitul NATO de la Haga, din 24-25 iunie, la care va participa și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, unde se va discuta despre viitorul finanțării și priorităților Alianței, continuarea sprijinului pentru Ucraina fiind, de asemenea, printre teme.

Citiți și: “Suntem cu toții pe flancul estic. Nu mai există Est sau Vest, ci doar NATO”, afirmă Mark Rutte într-un avertisment că Rusia ar putea ataca NATO în cinci ani: Rusia produce muniție în trei luni cât NATO într-un an

Până atunci, liderii din cadrul G7 se vor întâlni în regiunea canadiană Alberta, în acest weekend, fiind așteptați și reprezentanți ai altor economii precum India, Brazilia, Mexic și Ucraina.

În preambulul acestui summit, Uniunea Europeană a propus un nou pachet de sancțiuni contra Kremlinului ce urmărește, printre altele, și o scădere a plafonului de preț pentru petrol, de la 60 de dolari, cât este în prezent, la 45 de dolari.

Citiți și: Înaintea summitului G7, UE propune un nou pachet de sancțiuni contra Rusiei ce include, printre altele, scăderea plafonului de preț pentru petrol, interzicerea operațiunilor care vizează Nord Stream 1 și 2

În pachetul de măsuri ce prevedere o extindere a sancțiunilor asupra flotei fantomă a Rusiei, asupra băncilor din această țară, precum și interdicții de export și de tranzacții cu companii ce ar putea avea legătură cu Nord Stream 1 și Nord Stream 2, Uniunea Europeană motivează că o diminuare a plafonului de preț pentru petrol ar însemna o adaptare la realitățile dinamice de pe piață, barilul de petrol comercializându-se în ultimul timp sub pragul actual de 60 de dolari, intrat în vigoare în decembrie 2022.

Cu ocazia întâlnirii miniștrilor Finanțelor din G7, partea americană și-a arătat reticența față de reducerea plafonului de preț, argumentând că scăderea prețurilor petrolului afectează deja Rusia.

Până în prezent, Donald Trump a refuzat să aplice noi sancțiuni împotriva Rusiei, chiar dacă retorica sa față de Vladimir Putin s-a înăsprit din cauza ritmului lent al negocierilor și a avalanșei continue de atacuri împotriva orașelor ucrainene.

Senatorul american Lindsey Graham, apropiat al lui Trump, a efectuat recent un turneu în Europa pentru a prezenta o propunere de a impune țărilor care cumpără combustibili fosili din Rusia un tarif de 500%, dar Casa Albă nu a susținut încă această idee.

Poziția lui Trump ar putea influența și dezbaterile de la Bruxelles, deoarece este necesară unanimitatea celor 27 de state membre pentru a aproba cel de-al 18-lea pachet.

În ultimele luni, Ungaria și Slovacia și-au intensificat criticile la adresa sancțiunilor, susținând că acestea aduc mai multe prejudicii economiei blocului decât Rusiei.

La începutul acestui an, Ungaria a amenințat că va bloca reînnoirea tuturor sancțiunilor sectoriale, o experiență fără precedent care a determinat oficialii să înceapă să lucreze la scurtături juridice, în special în vederea protejării activelor înghețate ale Rusiei, estimate la 210 miliarde de euro.

La rândul său, Slovacia a amenințat că ar putea bloca următorul pachet de sancțiuni propus de Uniunea Europeană împotriva Rusiei dacă Comisia Europeană nu oferă o soluție la îngrijorările privind aprovizionarea cu energie.

Continue Reading

SUA

SUA revizuiesc acordul AUKUS pentru a-l alinia cu agenda „America First” a președintelui Trump

Published

on

© Official White House Photo by Daniel Torok

Statele Unite au demarat o revizuire a acordului multinațional AUKUS, evaluat la peste 239 miliarde de dolari, care prevede livrarea de submarine cu propulsie nucleară către Australia și dezvoltarea comună a unei noi flote alături de Regatul Unit. Potrivit unui oficial american din domeniul apărării, acest proces are drept scop alinierea pactului cu agenda „America First” a președintelui Donald Trump, relatează BBC.

„Revizuim AUKUS ca parte a asigurării că această inițiativă a administrației anterioare este aliniată cu agenda America First a președintelui”, a declarat oficialul pentru BBC. „Așa cum a subliniat secretarul Apărării Pete Hegseth, acest lucru înseamnă să ne asigurăm că forțele noastre armate au cel mai înalt nivel de pregătire și că aliații noștri își asumă pe deplin partea lor de responsabilitate în apărarea colectivă.”

Australia și Regatul Unit au minimizat impactul acestei revizuiri, spunând că este firesc ca o nouă administrație să-și reevalueze angajamentele. Atât Canberra, cât și Londra au reiterat angajamentul față de pact, subliniind caracterul strategic și beneficiile economice ale acordului.

„Este firesc ca noua administrație să examineze acordul”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului australian pentru BBC, adăugând că „și Regatul Unit a încheiat recent propria sa revizuire a pactului de securitate între aliați tradiționali”.

Un purtător de cuvânt al apărării britanice a spus la rândul său că este „de înțeles” ca o nouă administrație să analizeze acordul, adăugând că AUKUS este „un parteneriat de securitate și apărare istoric cu doi dintre cei mai apropiați aliați ai noștri” și „unul dintre cele mai importante parteneriate strategice din ultimele decenii, care sprijină pacea și securitatea în regiunea Indo-Pacific și în zona euro-atlantică”.

Australia devine doar a doua țară, după Marea Britanie, care va primi tehnologia americană de propulsie nucleară — considerată „bijuteria coroanei” în materie de tehnologie militară. Submarinele cu propulsie nucleară vor oferi Australiei o capacitate sporită de patrulare la distanță și de lovituri cu rază lungă, o premieră pentru armata australiană.

Ministrul australian al Apărării, Richard Marles, s-a arătat optimist în legătură cu viitorul proiectului: „Sunt foarte încrezător că acest lucru se va întâmpla”, a declarat el pentru ABC Radio Melbourne. „E suficient să ne uităm pe hartă pentru a înțelege că Australia are absolută nevoie de submarine cu rază lungă de acțiune”.

Marles a reiterat că Australia trebuie să „rămână fidelă planului” — o referire la decizia guvernului precedent de a renunța la contractul cu Franța pentru submarine convenționale în favoarea AUKUS.

Revizuirea este condusă de Elbridge Colby, cunoscut critic al pactului, care se întreba într-un discurs anul trecut: „De ce oferim acest activ strategic de valoare tocmai când avem cea mai mare nevoie de el?”.

Totodată, Washingtonul presează aliații să-și crească semnificativ bugetele pentru apărare. SUA cere ca partenerii să aloce cel puțin 3% din PIB pentru apărare. Regatul Unit s-a angajat să atingă 2,5% până în 2028 și 3% în următorul legislativ, în timp ce Australia a promis o creștere a cheltuielilor, dar nu până la nivelul de 3,5% dorit de SUA.

Pentru SUA și Marea Britanie, dotarea Australiei este esențială pentru stabilitatea în regiunea Indo-Pacific, o zonă aflată din ce în ce mai mult în centrul competiției strategice cu China — chiar dacă niciuna dintre cele două mari puteri nu se află geografic în acea regiune.

Australia a precizat că există un „sprijin clar și constant” pentru AUKUS „pe întreg spectrul politic din SUA” și a transmis că așteaptă cu nerăbdare „continuarea cooperării strânse cu administrația Trump în acest proiect istoric”.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI19 minutes ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, sprijină alianța regională pentru reconstrucția Ucrainei creată de 12 consilii județene din nordul țării: Județele de graniță nu trebuie să mai fie la periferia Europei

ROMÂNIA30 minutes ago

Marcel Boloș: 91 de centre moderne pentru copii din medii vulnerabile, finanțate cu 232,5 mil. euro din fonduri europene

ROMÂNIA16 hours ago

ADR Nord-Est și ADR Nord-Vest, alături de cele 12 consilii județene din cele două regiuni, au semnat Acordul de Parteneriat „Alianța regională pentru reconstrucția Ucrainei”

ENERGIE17 hours ago

Burduja: Mintia, cea mai mare și modernă centrală pe gaz din Europa, evaluată la peste 1.4 mld de euro, este finalizată în proporție de 75%

ROMÂNIA17 hours ago

Reducerea deficitelor record şi stabilizarea datoriei României rămân esențiale pentru ratingul suveran, sugerează agenția Fitch: Formarea unui guvern pro-european durabil ar sprijini intrările de fonduri UE

CONSILIUL UE18 hours ago

UE adoptă noi tarife pentru produsele agricole și îngrășămintele din Rusia și Belarus: Aceasta este Europa unită în cea mai bună formă a sa

NATO18 hours ago

Ministrul italian de externe avertizează că țara sa are nevoie „de cel puțin 10 ani” pentru a-și crește cheltuielile de apărare

ROMÂNIA18 hours ago

ICI București a participat la Summitul Primăriilor 2025, dedicat inovației și bunei guvernanțe în administrația publică locală

U.E.19 hours ago

IMM-urile și administrațiile publice din UE au la dispoziție peste 145 milioane de euro pentru întărirea securității cibernetice

U.E.20 hours ago

Germania și Franța propun un canal TV european împotriva dezinformării dinspre Rusia și China: Europa trebuie “să își facă vocea auzită mai tare în lume”

INTERNAȚIONAL1 day ago

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

ROMÂNIA1 week ago

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

U.E.2 weeks ago

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE2 weeks ago

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

NATO3 weeks ago

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

ROMÂNIA3 weeks ago

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

U.E.3 weeks ago

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

EDUCAȚIE4 weeks ago

Ministrul Daniel David a prezentat raportul de diagnostic al educației și cercetării din România: Șase copii din 20 de se află în zona de analfabetism funcțional

Trending