Liderii Statelor Unite, Japoniei, Indiei și Australiei s-au angajat vineri ”să promoveze o ordine liberă, deschisă, bazată pe reguli, bazată pe dreptul internațional, fără a fi intimidată de presiuni, pentru a consolida securitatea și prosperitatea” în regiunea indo-pacifică.

În cadrul primului summit desfășurat cu prezență fizică la Casa Albă, liderii celor patru țări membre ale Dialogului Cvadrilateral de Securitate (Quad) care au dat dovadă de unitate în fața îngrijorărilor comune generate de China, au subliniat că susțin ”statul de drept, libertatea de navigație și survolare, dar și soluționarea pașnică a diferendelor, valorile democratice și integritatea teritorială a statelor.”

”Viitorul nostru comun va fi scris în Indo-Pacific și ne vom dubla eforturile pentru a ne asigura că Quad-ul este o forță pentru pacea, stabilitatea, securitatea și prosperitatea regionale”, consideră președintele SUA și cei trei premieri. 

Declarația comună adoptată la finalul acestei întrevederi face frecvente trimiteri la nevoia unui comportament bazat pe reguli într-o regiune în care China a încercat să-și încordeze mușchii și au salutat, de asemenea, noua strategie a UE pentru cooperarea în regiunea indo-pacifică.

Cei patru lideri și-au asumat, de asemenea, mai multe acorduri, inclusiv unul pentru a consolida securitatea lanțului de aprovizionare pentru semiconductori, pentru a combate pescuitul ilegal și pentru a stimula cunoașterea domeniului maritim.

”Cartografiem lanțul de aprovizionare cu tehnologii și materiale critice, inclusiv semiconductori, și ne afirmăm angajamentul pozitiv față de lanțurile de aprovizionare reziliente, diverse și sigure ale tehnologiilor critice, recunoscând importanța măsurilor și politicilor de sprijin guvernamental care sunt transparente și orientate către piață. Monitorizăm tendințele în domeniul tehnologiilor critice și emergente ale viitorului, începând cu biotehnologia, și identificăm oportunitățile de cooperare aferente. De asemenea, lansăm principiile Quad privind proiectarea, dezvoltarea, guvernanța și utilizarea tehnologiei, care sperăm că vor ghida nu numai regiunea, ci și lumea spre o inovare responsabilă, deschisă și de înaltă calitate”, mai este menționat în declarația finală.

Aceasta anunță, în egală măsură, și lansarea unui nou ”parteneriat pentru infrastructura Quad”, care îi va aduce periodic împreună pe cei patru lideri ”pentru a ne coordona eforturile, pentru a cartografia nevoile de infrastructură ale regiunii și pentru a ne coordona cu privire la nevoile și oportunitățile regionale.”

”Vom coopera pentru a oferi asistență tehnică, asigurându-le partenerilor regionali instrumente de evaluare, și vom promova dezvoltarea durabilă a infrastructurii. Susținem eforturile G7 în materie de infrastructură și așteptăm cu interes să cooperăm cu parteneri care împărtășesc aceleași idei, inclusiv cu UE. Reconfirmăm principiile G20 privind investițiile în infrastructuri de calitate și ne vom revigora eforturile de a furniza infrastructuri de înaltă calitate în Indo-Pacific. Ne reafirmăm interesul de a ne continua angajamentul față de Rețeaua Blue Dot. Subliniem importanța sprijinirii unor practici de creditare deschise, echitabile și transparente, în conformitate cu normele și standardele internaționale pentru principalele țări creditoare, inclusiv în ceea ce privește sustenabilitatea datoriei și responsabilitatea, și solicităm tuturor creditorilor să adere la aceste norme și standarde”, mai este specificat în declarația comună.

Aceasta cuprinde și lansarea unui parteneriat privind tehnologia 5G.

”În parteneriat cu industria, promovăm implementarea rețelelor 5G sigure, deschise și transparente și colaborăm cu o serie de parteneri pentru a încuraja inovarea și a promova furnizorii și abordările de încredere, cum ar fi Open-RAN.  Recunoscând rolul guvernelor în promovarea unui mediu favorabil pentru diversificarea 5G, vom colabora pentru a facilita cooperarea între sectorul public și cel privat și vom demonstra în 2022 capacitatea de adaptare și securitatea cibernetică a tehnologiei deschise, bazate pe standarde”, își asumă liderii SUA, Japonia, India și Australia.

Statele Unite au realizat investiții de 363 de milioane de dolari în extinderea și modernizarea bazelor militare din România, în perioada cuprinsă între anii fiscali 2000 și 2019, relevă într-un raport dat publicității de grupul american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft, informează Ambasada României în Statele Unite, printr-o postare pe Facebook.

La aceste finanțări se adaugă 152 de milioane de dolari pe care Forțele Aeriene ale SUA le vor investi în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii Bazei Aeriene 71 de la Câmpia Turzii din România. Dintre acestea, 130,5 de milioane de dolari au fost cuprinse în bugetul Departamentului Apărării pentru anul în curs, reprezentând cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021.

Investiția de modernizare, asumată în bugetul Pentagonului, va presupune că noua pistă a bazei va permite aterizarea și decolarea avioanelor cargo de mare tonaj precum C-5 Galaxy sau C-17 Globemaster, operate de aviația americană. În paralel, Ministerul Apărării Naționale din România investește 1,37 de miliarde de lei în realizarea infrastructurii zonei operaționale a bazei aeriene de la Câmpia Turzii.

Baza de la Câmpia Turzii a găzduit la începutul anului acestui an, dar și în ani anteriori, aparate MQ-9 Reaper, un tip de aeronavă fără pilot capabilă să efectueze misiuni de zbor comandate de la distanță sau autonome. Prezența militară americană la Câmpia Turzii întărește poziționarea SUA în România, fiind a treia bază din România în care forțele americane operează, după Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu și dupa Baza de la Deveselu unde este găzduită facilitatea antirachetă a NATO.

De altfel, în aceste două decenii, SUA au investit fonduri în șase obiective militare, între acestea regăsindu-se bazele aeriene de la Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu, baza de la Deveselu și poligoanele Cincu și Smârdan.

Actualmente, lucrările de infrastructură sunt finanțate prin intermediul Inițiativei de Descurajare Europeană (European Deterrence Initiative), un program lansat de administrația Obama în iunie 2014, ca răspuns la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în scopu reasigurării aliaților, îndeosebi cei est-europeni.

Din informațiile publicate de grupul de reflecție reiese că, pe flancul estic al NATO, România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al investițiilor militare americane, după Polonia.

În același interval, 2000-2009, SUA au investit 395,4 milioane de dolari în Polonia și 363 de milioane în România, statele cu cea mai mare concentrație de interes strategic în regiune din partea americanilor.

În schimb, investițiile militare americane în celelalte state de pe flancul estic al NATO sunt de peste trei-patru ori mai mici decât în România și Polonia. Astfel, în perioada 2000-2009, Statele Unite au investit 118,7 milioane de dolari în Slovacia, 80,2 milioane de dolari în Bulgaria, 60,8 milioane de dolari în Estonia, 55,4 milioane de dolari în Ungaria 14,7 milioane de dolari în Letonia.

Nu figurează investiții militare americane în următoarele țări din regiune: Cehia și Lituania.

Amintim că în luna noiembrie a anului Comitetul Executiv Româno-American a desfășurat o serie de reuniuni la nivelul Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații intrenaționale (DPAPRI) pentru partea română, respectiv de Comandamentul forțelor armate ale SUA din Europa (EUCOM) pentru partea americană. Discuțiile au vizat implementarea “Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor SUA staţionate pe teritoriul României” şi a “Acordului dintre România SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România”. Astfel, discuțiile au fost consacrate extinderii bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii.

Ministerul Apărării Naționale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”.

MApN a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

În ce privește consolidarea prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre, SUA și România au semnat în octombrie 2020, la Washington, au “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate.

România și Statele Unite au marcat, la 13 septembrie, zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI și de la semnarea acordului privind sistemul antirachetă. Anul viitor, pe 11 iulie 2022, România și SUA vor aniversa 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, apreciază că relațiile cu omologul său american, Joe Biden, ” nu au început bine”, evaluare care vine în contextul suspendării furnizării către Turcia a avioanelor de luptă F-35  ca urmare a deciziei Ankarei de a achiziționarea sistemul antiaerian rusesc S-400, incompatibil cu arhitectura de armament a NATO, informează AFP, citat de Agerpres.

”Dorinţa mea este de a avea relaţii amicale, şi nu ostile, cu SUA. Dar modul în care decurg lucrurile între cei doi aliaţi ai NATO nu este în prezent de bun augur”, a deplâns situaţia Erdogan în marja Adunării Generale a Naţiunilor Unite la New York, potrivit agenţiei oficiale de presă Anadolu.

”Am lucrat bine cu (preşedintele George W.) Bush, fiul. Am lucrat bine cu (Barack) Obama şi cu (Donald) Trump. Dar nu pot spune că am început bine cu (Joe) Biden”, a insistat acesta.

Erdogan a explicat că țara sa a plătit 1,400 de miliarde de dolari pentru 100 de avioane de luptă F-35, dar acestea nu au mai fost livrate deoarece Turcia a cumpărat sistemul rus de rachete S-400.

Anterior acestui moment, președintele turc declara că luni că  întâlnirea față în față cu omologul american, Joe Biden, prilejuită de summitul NATO, a deschis ”o nouă eră” a relațiilor diplomatice dintre cele două state, în pofida diferențelor de optică asupra diverselor chestiuni geopolitice.

”Credem că am deschis calea unei noi ere bazate pe legături pozitive și constructive cu Statele Unite. Suntem determinați să obținem cele mai mari beneficii posibile pentru țară în urma discuțiilor cu Biden, desfășurate într-un ton pozitiv consolidând canalele de comunicare cu SUA”, a precizat atunci Erdogan după o reuniune a Cabinetului său.

Dincolo de opoziția Washingtonului față de achiziționarea rachetelor defensive rusești S-400 de către Turcia, un alt element generator de tensiune a fost recunoașterea de către Statele Unite a genocidului armean, Joe Biden devenind primul lider al SUA care a calificat astfel moartea a 1,5 milioane de armeni masacrați de Imperiul Otoman în 1915.

La acel moment, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat că ”părți terțe” că se amestecă în problemele Turciei.

Cu toate acestea, cei doi lideri ua cooperat în alte domenii, cum ar fi retragerea NATO din Afganistan.

În egală măsură, Biden a acceptat ca Turcia să aibă un rol principal în a asigura securitatea aeroportului din Kabul, după retragerea trupelor la finalul acestui an.