Connect with us

GENERAL

Belgianul Van Rompuy, posibilul presedinte discret al UE

Confirmand faptul ca liderii UE vad noua functie de presedinte permanent al Consiliului mai mult ca una de 'chairman' decat una de 'lider', agentiile de presa anunta ca modestul si manieratul prim ministru belgian, Herman Van Rompuy, se prefigureaza ca noul favorit pentru post.

Published

on

Confirmand faptul ca liderii UE vad noua functie de presedinte permanent al Consiliului mai mult ca una de ‘chairman’ decat una de ‘lider’, agentiile de presa anunta ca modestul si manieratul prim ministru belgian, Herman Van Rompuy, se prefigureaza ca noul favorit pentru post.

Go here to read the rest:
Consens in crestere pentru un presedinte UE discret

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen evocă un “moment istoric” și “o zi de mare mândrie” prin decizia de aderare graduală a Bulgariei și României la Schengen, cu frontierele aeriene și navale

Published

on

© European Union, 2022/ Source - EC Audiovisual

Comisia Europeană a salutat sâmbătă seară decizia luată în unanimitate de Consiliul Uniunii Europene, de a primi România și Bulgaria în spațiul Schengen, începând cu eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime în martie 2024, executivul european precizând că aderarea celor două țări va stimula călătoriile, comerțul și turismul și va consolida și mai mult piața internă. 

Decizia de astăzi marchează un moment istoric pentru Bulgaria și Romania. Este o zi de mare mândrie pentru cetățenii români și bulgari. Începând cu luna martie, vor putea să traverseze liber frontierele maritime și aeriene interne, fără a se supune controalelor la frontiere. Este un pas major înainte pentru cele două țări și pentru spațiul Schengen, în ansamblul său. Adresez felicitările mele Bulgariei și României: această mare realizare a fost posibilă grație eforturilor, angajamentului și perseverenței de care ați dat dovadă. Datorită dumneavoastră, spațiul Schengen va deveni și mai puternic, în beneficiul tuturor cetățenilor europeni”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, discuțiile privind o altă decizie de a elimina controalele la frontierele terestre vor continua în cursul anului 2024. Comisia Europeană precizează că un spațiu Schengen extins va conferi UE, ca Uniune, mai multă putere, atât pe plan intern, cât și pe scena internațională.

Decizia a fost salutată și de comisarii europeni de resort, în speță Margaritis Schinas, vicepreședintele Comisiei Europene pentru modul de viață europeană, și Ylva Johansson, comisarul european pentru piață internă.

“Decizia istorică luată astăzi de Consiliu reprezintă o confirmare importantă a unității UE în scop și în spirit. Aderarea României și a Bulgariei va întări spațiul Schengen, va consolida această „bijuterie a coroanei” atât de reprezentativă pentru stilul de viață european, în beneficiul pieței interne, al economiei noastre și al cetățenilor europeni de pretutindeni. Felicit din toată inima ambele țări pentru eforturile depuse spre a ajunge aici – este realizarea dumneavoastră pe care nu numai că o meritați, dar pe care o și așteptați de multă vreme. Și vom continua să pășim pe acest drum împreună”, a transmis Margaritis Schinas.

 

“Salut din inimă decizia unanimă luată de statele membre de a invita România și Bulgaria să adere la spațiul Schengen. Această decizie istorică a Consiliului vine după 13 ani de blocaj și este rezultatul angajamentului politic și al determinării. Este un pas crucial înainte, care le va permite cetățenilor și întreprinderilor să beneficieze pe deplin de drepturile lor la libera circulație, atât pe mare, cât și pe calea aerului. Am convingerea că anul viitor Consiliul va fi în măsură să decidă cu privire la eliminarea controalelor la frontierele terestre. Voi continua să sprijin activ acest proces de o importanță crucială pentru Europa”, a spus și Ylva Johansson.

 

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, sâmbătă, 30 decembrie 2023, la ora 22.38, în unanimitate, decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria, în conformitate cu care acquis-ul comunitar Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024, a anunțat Ministerul Afacerilor Interne într-un comunicat care reprezintă oficializarea deciziei de aderare a României cu granițele aeriene și maritime la zona de liberă circulație, o decizie salutată de președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, prim-ministrul Marcel Ciolacu, vicepremierul și ministrul de interne Cătălin Predoiu, ministrul de externe Luminița Odobescu, dar și de liderii instituțiilor UE – președintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în timp ce președinția Spaniei la Consiliul Uniunii Europene a precizat că acest acord prin care spațiul Schengen se extinde reprezintă ultimul al mandatului semestrial al Spaniei la cârma UE.

Potrivit executivului de la Bruxelles, Bulgaria și România sunt pregătite să adere la spațiul Schengen, mai  În 2011 Comisia a confirmat pentru prima oară că atât Bulgaria, cât și România, sunt pregătite să devină membre ale spațiului Schengen fără controale la frontierele interne. De atunci, Bulgaria și România au continuat să demonstreze că îndeplinesc condițiile impuse pentru a adera la spațiul Schengen. Acest fapt a fost reconfirmat de către trei misiuni de informare desfășurate la frontierele externe bulgare și române în 2022 și 2023. De asemenea, Comisia a lansat proiecte-pilot cu România și Bulgaria în martie 2023, pentru a da un impuls gestionării frontierelor externe, pentru a consolida cooperarea cu țările din vecinătate și pentru a asigura proceduri rapide de azil și returnare.

La rândul său, spațiul Schengen este pregătit să primească Bulgaria și România. În ultimul deceniu, UE a lucrat la consolidarea arhitecturii care protejează spațiul fără controale la frontierele interne. Au fost introduse o serie de măsuri în domeniul securității și al cooperării polițienești și judiciare pentru a garanta că UE rămâne la fel de puternică în fața amenințărilor la adresa securității. Spațiul Schengen este acum susținut și de un nou model de guvernanță, de un nou mecanism de evaluare și de un ciclu anual de raportare și monitorizare. Eforturile comune depuse în ultimii ani au sporit puterea și reziliența spațiului Schengen.

Această nouă extindere a spațiului Schengen confirmă și consolidează încrederea reciprocă și unitatea dintre statele membre care stau la baza spațiului Schengen și va contribui la dezvoltarea acestui proiect esențial. Ea va aduce mai multă putere Uniunii prin consolidarea protecției frontierelor noastre externe comune și printr-o cooperare polițienească eficace. Gradul de prosperitate va crește datorită eliminării timpului pierdut la frontiere și prin facilitarea contactelor între persoane și întreprinderi, la fel ca și atractivitatea Uniunii, prin extinderea semnificativă a celui mai mare spațiu comun din lume fără controale la frontierele interne.

Etapele următoare

Discuțiile referitoare la stabilirea unei date pentru viitoarea eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele interne terestre vor continua în 2024 și se estimează că o decizie în acest sens va fi luată de către Consiliu într-un interval de timp rezonabil.

Pentru a asista Bulgaria și România în protejarea frontierelor externe ale Uniunii, aceste țări vor continua să primească un sprijin financiar substanțial, precum și asistență Frontex. În același timp, proiectele-pilot dezvoltate de Bulgaria și România la frontierele externe s-au dovedit a fi eficiente și ar trebui să fie transformate într-un format mai structurat.

Context

Spațiul Schengen de liberă circulație al Europei este una dintre cele mai mari realizări ale sale și dreptul cel mai apreciat de către cetățenii UE. Ceea ce a început în 1985 ca un proiect interguvernamental între cinci state membre – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – s-a extins treptat odată cu cele șapte valuri de extindere, pentru a deveni ceea ce este astăzi cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Beneficiile eliminării frontierelor interne sunt și acum la fel de întemeiate precum erau în 1985.

Spațiul Schengen cuprinde 27 de țări și se întinde pe mai mult de 4 milioane de km2, înglobând o populație de aproape 420 de milioane de persoane. Odată cu aderarea României și a Bulgariei, spațiul Schengen va crește la 4,5 milioane de km2 și o populație de 450 de milioane.

Spațiul Schengen este parte integrantă a cadrului juridic al UE. Potrivit tratatelor, toate statele membre ale UE trebuie să devină, când sunt pregătite, membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen. Este atât un drept, cât și o obligație. Atât Bulgaria, cât și România au dovedit rezultate exemplare în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor. Odată cu aderarea României și a Bulgariei, spațiul Schengen devine și mai puternic. Misiunile voluntare de informare desfășurate în 2022 în Bulgaria și România, precum și ultima misiune derulată în 2023 în Bulgaria au venit să reconfirme gradul de pregătire al celor două țări.

Continue Reading

GENERAL

Adrian Câciu: România are la dispoziție 10 mld. de euro pentru IMM-uri, dintre care 7 mld. de euro sunt deja în joc

Published

on

© Guvernul României

Într-un anunț important pentru mediul de afaceri din România, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a transmis, miercuri, că țara are la dispoziție 10 miliarde de euro pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM-uri). Din acești bani, 7 miliarde de euro sunt deja disponibili și așteaptă să fie utilizați pentru susținerea sectorului privat. Ministrul Câciu a subliniat, de asemenea, importanța finalizării absorbției acestor fonduri până în 2027, iar pentru a atinge acest obiectiv, el invită la colaborare cu mediul de afaceri, informează Agerpres.

„România are la dispoziţie în acest moment pentru Întreprindere Mici şi Mijlocii 10 miliarde de euro. Din acestea, 7 miliarde de euro sunt deja pe masă, în joc, dacă vreţi să spun aşa, în sensul că apelurile sunt lansate. 7 miliarde de euro, 70% din suma disponibilă României, de fapt disponibilă mediului de afaceri. (…) Ceea ce noi ne dorim este ca până la jumătatea anului 2024, toţi banii disponibili sau alocaţi României pentru IMM-uri să fie la dispoziţia dumneavoastră, să fie angajamentele încheiate, contractele încheiate, evaluările finalizate”, a subliniat Câciu, la „Topul Naţional al Firmelor Private din România”.

El a subliniat că vrea să finalizeze absorbția în cadrul financiar 2021-2027 până în 2027, și că acest obiectiv poate fi atins doar prin colaborarea cu sectorul privat.

„Dar aici voi veni cu o solicitare. Nu vreau ca ministrul Fondurilor Europene din 2029 să vorbească despre cum închide absorbţia aferentă cadrului financiar 2021-2027 şi n-o să poată să facă singur, decât împreună cu dumneavoastră. Aş vrea ca această absorbţie să se încheie în 2027. Şi putem să o facem, dacă stăm la masa dialogului şi găsim acele soluţii de simplificare, de digitalizare, de a aduce banii acolo unde sunt multiplicatori, acolo unde realizează plus valoare, valoare adăugată, de a o duce către dezvoltare reală şi nu către neapărat o ajustare conjuncturală pentru nevoi sociale. Uşa mea este deschisă non-stop. Biroul meu întotdeauna este deschis, iar eu sunt un om deschis dialogului”, a mai spus oficialul MIPE.

Ministrul le-a comunicat antreprenorilor că nicio persoană din domeniul fondurilor europene care ocupă o poziție în sectorul public nu va mai oferi servicii de consultanță în sectorul privat, menționând un caz specific care a avut loc în cadrul instituției pe care o conduce.

„Trebuie să spun şi lucrul acesta, pentru că vreau să închid o situaţie care s-a întâmplat şi astăzi la ministerul pe care îl coordonez. Nimeni din zona aceasta a fondurilor europene, atâta timp cât este funcţia publică, nu va mai face consultanţă în mediul privat şi va trebui să aleagă dacă va continua funcţia publică şi îşi face serviciul public pentru care este plătit sau vine la dumneavoastră şi dumneavoastră o să beneficiaţi de expertiza unor cetăţeni bine calificaţi. (…) Rezilienţa economiei româneşti nu vine din statistici, vine din munca dumneavoastră, iar afacerile sunt pentru oameni curajoşi”, a mai spus Adrian Câciu.

Nu în ultimul rând, acesta a remarcat că în acest an s-a discutat intens în mediul public despre deficit, însă nu s-a atras atenția asupra faptului că acest deficit este rezultatul cheltuielilor în investiții.

„Da, anul acesta deficitul se construieşte pe investiţii. N-am văzut comentatorii spunând despre deficit că se construieşte pe investiţii. Orice carte de economie ne spune că dezvoltarea se face până la urmă pe deficit, pe credit. Companiile se împrumută pentru a se dezvolta, pentru a realiza investiţii noi. Da, nu este bine ca deficitul să se facă pe consum. S-a schimbat acest mecanism”, a adăugat ministrul Fondurilor şi Proiectelor Europene.

Miercuri, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România a găzduit cea de-a 31-a ediție a Topului Național al Firmelor Private din România. În cadrul acestui eveniment, premiile pentru antreprenori au fost acordate în diverse categorii, pe baza datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, ținând cont de criterii precum profitul brut, cifra de afaceri, productivitate și performanța globală în afaceri.

Continue Reading

GENERAL

România: Comitetul pentru Prevenirea Torturii al Consiliului Europei a descoperit nereguli grave în unitățile de psihiatrie și centrele de îngrijire rezidențială

Published

on

© CoE

Comitetul pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT) al Consiliului Europei a publicat joi, 5 octombrie, raportul privind vizita sa ad-hoc în România, efectuată în perioada 19-30 septembrie 2022, împreună cu răspunsul autorităților române. Vizita s-a axat pe tratamentul pacienților internați în unități de psihiatrie și al rezidenților cazați în centre de îngrijire rezidențială.

Constatările vizitei 2022 subliniază necesitatea de a lua măsuri urgente pentru a se asigura că toate persoanele din instituțiile psihiatrice beneficiază de condiții de viață decente și de un tratament adecvat pentru tulburările lor psihice. Mai presus de toate, acest lucru necesită consolidarea nivelului de personal în spitalele vizitate. Mai general, CPT pledează pentru o schimbare de la îngrijirea instituțională la stabilirea de servicii de sănătate mintală în comunitate care să ofere structuri de sprijin social adecvate.

Cea mai dramatică situație a fost întâlnită la Spitalul de Psihiatrie și Măsuri de Siguranță Pădureni-Grajduri, unde 104 pacienți au fost nevoiți să împartă patul cu un alt pacient. Pacienții erau înghesuiți în dormitoare, aproape toată suprafața ocupată de paturile lor; de exemplu, în secția de internare, o cameră de 24m2 găzduia 18 pacienți în nouă paturi. Pentru CPT, condițiile de cazare a persoanelor cu tulburări mintale și dizabilități intelectuale constatate în acest spital pot fi considerate ca fiind echivalente cu un tratament inuman și degradant.

În general, pacienții cu care s-a întâlnit delegația CPT au vorbit în mod pozitiv despre personal, în special despre personalul medical. Cu toate acestea, au fost primite acuzații de rele tratamente în patru spitale, în special în secția de bărbați din cadrul Clinicii de Psihiatrie Botoșani și la Spitalul Pădureni-Grajduri. Relele tratamente au constat în pumni, palme și în îmbrânceli și strigăte din partea personalului auxiliar pentru abateri sau accidente minore sau ca parte a unei intervenții de imobilizare sau în mod punitiv, în încercarea de a controla pacienții într-un mediu adesea periculos, perturbat și cu personal insuficient.

Tratamentul pacienților psihiatrici se baza în principal pe farmacoterapie, iar CPT solicită să se ia măsuri pentru a aplica abordări moderne de tratament clinic multidisciplinar.

În ceea ce privește imobilizarea pacienților agitați la pat cu ajutorul unor curele, CPT afirmă că o astfel de măsură nu ar mai trebui să fie aplicată în cazul copiilor. În schimb, personalul ar trebui să fie instruit în tehnici de imobilizare manuală, iar secțiile pentru copii ar trebui să posede camere de calmare. Ar trebui întărite măsurile de siguranță în jurul utilizării măsurilor de contenție, cum ar fi înregistrarea cu exactitate a fiecărei utilizări și a duratei.

CPT a constatat, de asemenea, că spitalele au eludat dispozițiile Legii privind sănătatea mintală care reglementează spitalizarea involuntară pentru a interna pacienți pe bază de voluntariat. Alte garanții, cum ar fi consimțământul pentru tratament, informarea pacienților și procedurile de reclamație trebuie, de asemenea, consolidate.

CPT a vizitat trei centre publice de asistență socială, unde mulți rezidenți au vorbit în mod pozitiv despre personal, iar atmosfera din centre părea în general relaxată. Cu toate acestea, numărul de personal specializat și instruit în mod corespunzător din cadrul unității era insuficient pentru a oferi îngrijire personalizată adecvată pentru numărul mare de rezidenți dependenți. De asemenea, este nevoie de mai mult personal multidisciplinar pentru a oferi contribuții psiho-sociale, ocupaționale și recreative pentru rezidenți.

În răspunsul lor, autoritățile române furnizează informații cu privire la diverse măsuri, luate sau preconizate, pentru a pune în aplicare recomandările formulate de Comitet în raportul de vizită, în special prin intermediul Strategiei Naționale de Sănătate 2023-2030 și al Planului de Acțiune al acesteia.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.6 hours ago

Reacție comună Macron-Scholz privind legea “influenței străine” de la Tbilisi: “Calea europeană a Georgiei a fost trasată. Viteza și direcția de înaintare depind de Georgia”

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Volodimir Zelenski respinge propunerea lui Macron de suspendare a ostilităților pe durata Jocurilor Olimpice de Vară de la Paris: ”Suntem împotriva oricărui armistițiu care face jocul inamicului”

ROMÂNIA7 hours ago

Mecanismul de protecție civilă al UE: România a furnizat civililor palestinieni din Gaza un ajutor umanitar format din 88.000 de conserve

ROMÂNIA9 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu îl felicită pe Andrej Plenkovic pentru reconfirmarea în funcția de prim-ministru al Croației: Aștept cu nerăbdare să consolidăm colaborarea noastră în UE și NATO

CONSILIUL EUROPEAN12 hours ago

Charles Michel cere politicienilor din Georgia să profite de ”fereastra de oportunitate” deschisă de vetoul președintei Zurabişvili asupra legii privind ”influența străină”: Mențineți țara pe ”direcția europeană”

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Președinta Georgiei se opune printr-un veto mai mult simbolic legii “agenților străini” și îi cere lui Macron să vină la Tbilisi pentru a scoate Caucazul de sub influența rusă

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

Maia Sandu a primit, la Leipzig, premiul inaugural Robert Blum pentru democrație pentru “angajamentul său de neclintit față de democrație și cooperarea europeană”

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisia Europeană salută decizia țărilor membre de a interzice activitățile de difuzare în UE a patru noi canale mass-media asociate Rusiei: Măsurile ar trebui menținute până când vor înceta să mai dezinformeze

U.E.1 day ago

”Scutul estic”. Polonia anunță o investiție de peste 2 miliarde de euro pentru întărirea frontierei sale estice: ”Va fi un element de descurajare”

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Cel de-al optulea Consiliu de asociere UE-R. Moldova ce va avea loc în 21 mai se va axa pe procesul de aderare a acestei țări la Uniunea Europeană și pe reformele pe care trebuie să le implementeze Chișinăul

ROMÂNIA2 days ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

ROMÂNIA2 days ago

Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

INTERNAȚIONAL4 days ago

Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Marcel Ciolacu: Transformarea Portului Constanța în principalul hub logistic la Marea Neagră are relevanță sporită în contextul lansării procesului de reconstrucție a Ucrainei

ROMÂNIA6 days ago

Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene

NATO2 weeks ago

Iohannis și Biden au decis “să continue dialogul” privind candidatura liderului român la șefia NATO: Nu se rupe Alianța cu doi candidați. Alianța este puternică

COMISIA EUROPEANA3 weeks ago

La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”

NATO3 weeks ago

Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua

Trending