Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, și ministrul rus de externe, Sergey Lavrov au decis să mențină un contact strâns după întâlnirea avută în marja Consiliului ministerial al OSCE de la Bratislava, potrivit unui comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă.

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate / vicepreședinte al Comisiei Europene, Josep Borrell, s-a întâlnit astăzi cu ministrul de externe al Federației Ruse, Sergey Lavrov, în marja celui de-al 26-lea Consiliu ministerial al OSCE de la Bratislava .

Aceștia au discutat situația din estul Ucrainei înainte de reuniunea în format Normandia de la Paris, la 9 decembrie. Înaltul Reprezentant a subliniat că punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk este crucială.

De asemenea, în intervenția avută astăzi la reuniunea de la Bratislava, Înaltul Reprezentant a declarat că UE privește cu speranță spre reuniunea de la Paris, care ar trebui să fie bazată pe un dialog orientat spre obținerea de rezultate, însă a precizat că ,,esența conflictului nu s-a schimbat și anume, violarea de către Rusia a normelor de drept internațional și a principiilor OSCE prin anexarea Crimeei și Sevastopolului și perpetuarea agresiunii în estul Ucrainei”, potrivit unui mesaj pe Twitter.

“I think we have to welcome the recent positive developments in Ukraine. The upcoming Normandy Four summit brings hope for a result-oriented increased dialogue” @JosepBorrellF at the 26th OSCE Ministerial Council @OSCE #OSCEMC19 @EUOSCE pic.twitter.com/kzeHnsLbhJ

— European External Action Service – EEAS 🇪🇺 (@eu_eeas) December 5, 2019

Printre alte aspecte, au discutat și situațiile din Siria și, respectiv, din Venezuela.

Citiți și Rusia returnează Ucrainei navele capturate anul trecut în strâmtoarea Kerchi, cu trei săptămâni înainte de o nouă rundă de discuții în format ,,Normandia”

Liderii Ucrainei, Rusiei, Germaniei și Franței sunt așteptați să se întâlnească la 9 decembrie la Paris, în format Normandia, pentru a consolida planul de acțiune stabilit de Grupul de contacte trilaterale de diplomați din Ucraina, Rusia și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, reunit în octombrie la Minsk. 

Planul prevede organizarea de alegeri în estul Ucrainei și acordarea unui statut special temporar regiunilor separatiste, care necesită modificări legislative. În acest sens, acordarea statutului special temporar în timpul alegerilor locale în regiunile din estul Ucrainei este principalul subiect de pe agenda de discuții pentru viitoarea reuniune în format Normandia. 

În cadrul reuniunii din 9 decembrie, de la Paris, vor participa cele două părți aflate în conflict, Rusia și Ucraina, reprezentate de președinții Vladimir Putin, respectiv Volodymyr Zelenski, și președintele Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel, în calitate de mediatori. 

Întâlnirea va marca, totodată, primele discuții la cel mai înalt nivel după 3 ani, pentru rezolvarea conflictului din estul Ucrainei. 

Sprijinul României, inclusiv financiar, nu va continua în parametrii preconizați, urmând a fi reorientat, în funcție de acțiunile noului Guvern socialist, i-a transmis ministrul de externe Bogdan Aurescu, omologului său din Republica Moldova, Aureliu Ciocoi, în marja reuniunii Consiliului Ministerial al OSCE de joi, se precizează într-un comunicat.

Cu această ocazie, șeful diplomației române a atras atenția, cu fermitate, asupra problemelor generate de schimbarea de guvernare de la Chișinău, determinată de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, într-un moment esențial pentru reforma justiției în Republica Moldova, schimbare contrară intereselor pe termen mediu și lung ale Republicii Moldova și ale cetățenilor săi.

Ministrul român a menționat progresele importante realizate de Republica Moldova în cele cinci luni de mandat ale Guvernului Maia Sandu, în implementarea reformelor necesare apropierii de UE, în scopul promovării valorilor democrației și statului de drept, în lupta împotriva corupției și asigurarea independenței justiției, precum și în domeniul economic și social.

În condițiile schimbării de Guvern de la Chișinău, ministrul Bogdan Aurescu a apreciat că sprijinul partenerilor externi de dezvoltare ai Republicii Moldova va trebui reevaluat și condiționat strict, fiind necesară ajustarea sa corespunzătoare în funcție de angajamentul real demonstrat de noul Guvern socialist în continuarea reformelor asumate mai ales privind justiția și administrația, respectiv prin Acordul de Asociere încheiat cu UE, respectiv acordul cu FMI, cu respectarea principiilor democratice și ale statutului de drept.

Citiți și 

Klaus Iohannis critică înlăturarea guvernului Maia Sandu la Chișinău: ”Sprijinul României va fi strict condiționat de avansarea parcursului european al Republicii Moldova”

Premierul Ludovic Orban: România va coopera cu Republica Moldova numai dacă va exista ,,garanția învestirii unui guvern pro-european”

În acest context, ministrul român al afacerilor externe a arătat că sprijinul României, inclusiv financiar, nu va putea continua în parametrii preconizați, urmând a fi reorientat, în funcție de acțiunile concrete ale noului Guvern, în baza Parteneriatului Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, precum și strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european.

Astfel, sprijinul României va continua să urmărească, cu prioritate, interesele cetățenilor Republicii Moldova, se va concentra la nivel local și va viza, pe de altă parte, continuarea realizării proiectelor bilaterale strategice de interconectare.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat importanța pe care România o acordă reglementării conflictului din regiunea transnistreană, cu respectarea integrității teritoriale a Republicii Moldova și fără afectarea viitorului său european, plecând de la premisa că acest conflict interesează direct, din punct de vedere securitar, România, ca stat UE și NATO.

Corespondență din Londra

Liderii statelor membre NATO au demonstrat o exemplară unitate și solidaritate, îndepărtând multe dintre speculațiile și comentariile din spațiul public, a afirmat Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO.

Primul secretar general adjunct al NATO din Europa Centrală și de Est, Geoană a participat miercuri la prima reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern. De altfel, pentru prima dată în istoria apartenenței României la NATO, la masa Consiliului Nord-Atlantic s-au aflat doi români: președintele țării și noul secretar general adjunct.

”Liderii Alianței, reuniți la Londra, prima casă a NATO la înființarea sa în 1949, au demonstrat o exemplară unitate și solidaritate, îndepărtând multe dintre speculațiile și comentariile din spațiul public. NATO rămâne apărătorul indispensabil al securității transatlantice, al sistemului de valori democratice și temelie a prosperității și libertății în statele membre și în lume”, a scris Geoană pe Facebook.

Oficialul aliat a punctat faptul că articolul 5 din Tratatul NATO rămâne ”sacrosanct” și că adaptarea Alianței Nord-Atlantice  ”la provocările geopolitice și tehnologice la nivel global continuă cu vigoare și metodă”.

”La 70 de ani de la înființare și la 30 de ani de la căderea comunismului, NATO este mai relevant și indispensabil ca oricând. Mă bucură rolul, reputația și influența semnificativă a României în Alianța noastră și păstrarea vigilenței și implicării comune în asigurarea securității flancului estic și în zona Mării Negre”, a conchis Geoană, care marți a susținut un discurs busolă privind viitorul Alianței în cadrul evenimentului NATO Engages de la Londra.

Liderii statelor membre ale NATO, reuniți la Londra cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, au adoptat o declarație în care și-au reafirmat angajamentul solemn consacrat în articolul 5 al Tratatului fondator de la Washington, potrivit căruia ”un atac împotriva unui aliat este un atac împotriva tuturor”, o dovadă de unitate transatlantică fundamentală având în vedere declarațiile recente ale președintelui Franței privind ”moartea cerebrală a NATO” și presiunea președintelui american la adresa aliaților europeni privind împărțirea poverii financiare. În schimb, liderii l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze și să coordoneze un proces de reflecție pentru consolidarea dimensiunii politice a NATO și au stabilit că se vor reuni, din nou, în 2021.

Declarația alcătuită din 9 paragrafe recunoaște spațiul cosmic drept domeniu operațional de luptă și reprezintă primul document oficial aliat care menționează China și care admite ”influența crescândă” a acesteia și deopotrivă ”provocările și oportunitățile” pe care politicile internaționale al Chinei le generează.