Consiliul ECOFIN, reunit astăzi la Bruxelles, a aprobat Planul Fiscal pe termen mediu al României. Privind deficitul bugetar al țării noastre, Consiliului a stabilit o periodă de timp pentru corectara situației de deficit excesiv până în 2030. 

“Semnal de încredere din partea Consiliului UE, la ECOFIN. A fost aprobat Planul Bugetar-Structural privind consolidarea fiscală graduală de care are nevoie România. Încadrarea ajustării pe un termen de 7 ani, în loc de 4, va permite economiei româneşti să îşi menţină un nivel adecvat al investiţiilor publice, prin evitarea dezechilibrelor şi prin asigurarea premiselor pentru o creştere economică sustenabilă. Proiectul de buget anual care urmează a fi adoptat până la sfârşitul lunii va oglindi această abordare, prin care ne asumăm investiţii de cel puțin 7% din PIB, reducere cheltuielile statului și fără creșteri de taxe și impozite”, a transmis ministrul finanțelor, Tanczos Barna, după participarea la reuniune.

Planurile pe termen mediu reprezintă piatra de temelie a noului cadru de guvernanță economică. Integrarea într-un plan unic pe termen mediu a obiectivelor bugetare, de reformă și de investiții creează un proces coerent și raționalizat. După aprobarea planului de către Consiliul UE, România are certitudini în ceea ce privește traiectoriile bugetare pe care la va urma în anii următori și poate planifica în consecință.

De asemenea, Consiliul a adoptat recomandări pentru șapte țări de a-și corecta situația de deficit excesiv într-o perioadă de timp stabilită: Belgia, Franța, Italia, Malta, Polonia, Slovacia și România.

Consiliul recomandă ca România să remedieze situația de deficit excesiv până în 2030. România ar trebui să se asigure că rata de creștere nominală a cheltuielilor nete nu depășește 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 și 3,9% în 2030.

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a prezentat țara noastră în această reuniune și a subliniat beneficiile aduse României prin aprobarea acestui Plan Fiscal. 

Planurile pe termen mediu reprezintă piatra de temelie a noului cadru de guvernanță economică. Integrarea într-un plan unic pe termen mediu a obiectivelor bugetare, de reformă și de investiții creează un proces coerent și raționalizat.

„[…] Totodată, prin aprobarea Planului Fiscal eliminăm riscul suspendării fondurilor europene. Vom continua, astfel, investițiile în autostrăzi și drumuri, spitale, școli, apă-canalizare şi vom putea menține o traiectorie de creştere economică”, a scris ministrul finanțelor la scurt timp de la începerea reuniunii ECOFIN.

   Citiți și: Semestrul european: Comisia Europeană aprobă planul României pe termen mediu. Acesta ”stabilește o traiectorie bugetară credibilă”

• Planul pe termen mediu al României, evaluat pozitiv de Comisia Europeană. Executivul European consideră că planul României îndeplinește cerințele noului cadru, stabilind o traiectorie bugetară credibilă pentru a asigura că datoria țării noastre este plasată pe o traiectorie descendentă sustenabilă sau menținută la niveluri prudente.
• Comisia Europeană a evaluat că măsurile încluse de țara noastră în planul pe termen mediu îndeplineau criteriile pentru a justifica o prelungire a perioadei de ajustare a deficitului bugetar de la patru la șapte ani.

Miniștrii economiei și finanțelor din Uniunea Europeană se reunesc marți, 21 ianuarie, la Bruxelles, pentru Consiliul Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), sub președinția poloneză a Consiliului UE.

Reuniunea a abordat o serie de subiecte esențiale pentru politica economică și financiară a UE, cu accent pe competitivitate, reglementare, guvernanță economică și sprijin pentru redresarea economică. 

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, participă la prima sa reuniune a Consiliului ECOFIN, care va aborda o serie de subiecte esențiale pentru politica economică și financiară a UE, cu accent pe competitivitate, reglementare, guvernanță economică și sprijin pentru redresarea economică. De asemenea, statele membre urmează să aprobe recomandările Consiliului privind planul bugetar-structural pe termen mediu al României.

„Este o șansă uriașă pentru România faptul că, în urma negocierilor, avem o perioadă de ajustare a deficitului bugetar pe 7 ani în loc de 4 ani. Această reducere lină a deficitului, într-un ritm care să nu producă dezechilibre, permite implementarea unui buget masiv de investiții. Trebuie să oferim predictibilitate privind sistemul fiscal, să gestionăm eficient finanțele publice, să ținem sub control costurile de funcționare ale statului, ale institutiilor, să avem un stat mai suplu, care lucrează pentru cetățeni. Totodată, prin aprobarea Planului Fiscal eliminăm riscul suspendării fondurilor europene. Vom continua, astfel, investițiile în autostrăzi și drumuri, spitale, școli, apă-canalizare şi vom putea menține o traiectorie de creştere economică”, a scris ministrul finanțelor la scurt timp de la începerea reuniunii ECOFIN.

Planurile pe termen mediu reprezintă piatra de temelie a noului cadru de guvernanță economică. Integrarea într-un plan unic pe termen mediu a obiectivelor bugetare, de reformă și de investiții creează un proces coerent și raționalizat.

   Citiți și: Semestrul european: Comisia Europeană aprobă planul României pe termen mediu. Acesta ”stabilește o traiectorie bugetară credibilă”

• Planul pe termen mediu al României, evaluat pozitiv de Comisia Europeană. Executivul European consideră că planul României îndeplinește cerințele noului cadru, stabilind o traiectorie bugetară credibilă pentru a asigura că datoria țării noastre este plasată pe o traiectorie descendentă sustenabilă sau menținută la niveluri prudente.
• Comisia Europeană a evaluat că măsurile încluse de țara noastră în planul pe termen mediu îndeplineau criteriile pentru a justifica o prelungire a perioadei de ajustare a deficitului bugetar de la patru la șapte ani.

Miniștrii economiei și finanțelor din Uniunea Europeană se vor reunescu marți, 21 ianuarie, la Bruxelles, pentru Consiliul Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), sub președinția poloneză a Consiliului UE.

Reuniunea va aborda o serie de subiecte esențiale pentru politica economică și financiară a UE, cu accent pe competitivitate, reglementare, guvernanță economică și sprijin pentru redresarea economică. 

Detalii privind agenda de astăzi:

Programul de lucru al președinției poloneze

Polonia își va prezenta programul de lucru în domeniul afacerilor economice și financiare pentru primul semestru al anului, în contextul preluării președinției Consiliului la 1 ianuarie. Acesta va include priorități și inițiative menite să consolideze economia UE și să răspundă provocărilor economice actuale.

Competitivitatea și sarcina de reglementare

Miniștrii vor dezbate modul de asigurare a unui mediu de afaceri competitiv prin simplificarea reglementărilor și reducerea poverii administrative asupra întreprinderilor. Se va discuta propunerea de regulament „omnibus” care vizează raționalizarea reglementărilor pentru a stimula creșterea economică.

Impactul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei

Un punct important pe ordinea de zi va fi evaluarea impactului economic și financiar al agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Miniștrii vor discuta măsurile de răspuns și sprijin pentru Ucraina, pe baza informațiilor actualizate oferite de Comisie.

Cadrul de guvernanță economică

Consiliul va adopta recomandări privind planurile bugetar-structurale ale statelor membre și va emite orientări pentru țările care se confruntă cu deficite excesive, în vederea corectării acestora.

Semestrul european 2025

Comisia va prezenta Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2025 și proiectul de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, urmat de un schimb de opinii între miniștri.

Mecanismul de redresare și reziliență

Miniștrii vor evalua implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) și vor adopta decizii de aprobare pentru planurile de redresare și reziliență modificate de unele state membre.

Servicii financiare

Președinția va oferi o actualizare privind propunerile legislative în domeniul serviciilor financiare, discutând progresele și provocările în acest sector crucial pentru stabilitatea financiară a UE.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat luni o decizie prin care se confirmă că participarea Elveţiei la proiectul PESCO „Mobilitate militară” îndeplineşte condiţiile generale stabilite în Decizia (PESC) 2020/1639 din noiembrie 2020 şi va aduce o valoare adăugată substanţială proiectului. 

Potrivit comunicatului oficial, decizia de luni autorizează Ţările de Jos, în calitate de coordonator al proiectului, să invite oficial Elveţia să se alăture proiectului PESCO, ca răspuns la solicitarea Elveţiei din septembrie 2024. Odată ce Elveția va încheia un acord administrativ cu proiectul, va deveni membru oficial.

Proiectul PESCO „Mobilitate militară” vizează simplificarea și standardizarea procedurilor naționale de transport militar transfrontalier. Acesta permite deplasarea rapidă a personalului și a mijloacelor militare în întreaga UE, fie pe cale rutieră, feroviară, maritimă sau aeriană.

Canada, Norvegia şi Statele Unite ale Americii au fost invitate să se alăture proiectului în 2021, iar, în 2022, Marea Britanie a fost invitată să se alăture.

Lansată în decembrie 2017, PESCO reprezintă o schimbare radicală în ceea ce privește cooperarea în domeniul apărării în cadrul UE. Aceasta oferă un cadru destinat statelor membre care doresc și sunt capabile, pentru a dezvolta în comun capabilități de apărare, a coordona investiții, a spori gradul de pregătire operațională, interoperabilitatea și reziliența forțelor lor armate și a colabora în cadrul unor proiecte.

Până în prezent, 26 de state membre ale UE și-au asumat angajamentele mai stricte care stau la baza PESCO și sunt în curs de elaborare 66 de proiecte de colaborare în diferite domenii: formare, domeniile terestru, maritim, aerian și cibernetic, precum și facilitatorii strategici și multiplicatorii de forțe.

La 5 noiembrie 2020, Consiliul a stabilit condițiile generale în care țările din afara UE ar putea fi, în mod excepțional, invitate să participe la proiecte individuale în cadrul PESCO, deschizând astfel calea pentru o cooperare mai solidă și mai ambițioasă în domeniul apărării cu partenerii în cadrul UE.