Connect with us

ROMÂNIA

Consilier politic al Ambasadei SUA la București: România este ținta războiului hibrid purtat de Rusia în Europa cu scopul creării de diviziuni între aliați

Published

on

Consilierul politic al Ambasadei SUA la Bucureşti, David Allen Schlaefer, a declarat, într-un interviu pentru postul Digi 24, că la nivelul reprezentanţei americane există o preocupare foarte mare faţă de încercările Rusiei ,,de-a lungul ultimilor ani” de a crea divizări la nivelul societăţii româneşti prin propagandă şi postări pe reţelele de socializare, informează Agerpres.

,,Vreau să mă concentrez pe Rusia, pentru că aceasta este preocuparea SUA, dar şi a României şi a acestei părţi a lumii. Este cu siguranţă o preocupare majoră pentru ambasada noastră din Bucureşti şi ce credem că observăm de-a lungul ultimilor câţiva ani este o încercare strategică a Rusiei să influenţeze atât politica actuală din Europa de Est, sau în Europa, ca întreg, dar nu doar asta, ci şi să slăbească ţările în anumite privinţe, pe termen mai lung (…) Suntem foarte preocupaţi de încercările Rusiei în România de a crea un fel de idee, prin propagandă, cu ajutorul platformelor tradiţionale, ca Sputnik şi altele, dar şi prin video-uri care devin virale, dar nu sunt atribuite nimănui, postări virale pe reţelele de socializare, care sunt făcute ca să slăbească România, ca ţară, de a crea divizări la nivelul societăţii româneşti şi în mod special, să creeze separare de percepţii între România şi partenerii ei din Vest, să slăbească relaţia transatlantică dintre România şi SUA, dar şi să slăbească afilierea României cu alţi membri UE, ca ţară membră, chiar şi cu NATO, şi să facă aceste lucruri în interesul politicii externe a Moscovei, ca opoziţie la interesul legitim al României”, afirmă diplomatul american.

El avertizează că în timp real se pot vedea ,,eforturile Rusiei de a manipula alegeri şi asta nu înseamnă că se vor strădui să aleagă un anume candidat, ci înseamnă să creeze mai multă diviziune în timpul ciclului electoral, să încerce să facă oamenii să fie mai puţin încrezători în instituţiile lor, în sistemul lor electoral”, lucru care s-a putut observa la ultimele alegeri din SUA.

Totodată, el atrage atenţia că prin această ,,strategie foarte sofisticată” sunt ţintiţi şi tinerii din România, scopul fiind erodarea pe termen lung a legăturilor României cu aliaţii săi vestici.

,,Altă strategie la care mă pot referi este pe termen lung, de promovare a unor poveşti, un anume conţinut etc, de-a lungul unei perioade lungi de timp, care ţintesc tinerii, în mod special, pentru că memoria lor nu se întinde atât de mult, nu erau pe vremea lui Ceauşescu sau erau copii poate la acel moment, nu au trăit experienţele acelor vremuri sau cele de imediat după Revoluţie, aşa că pot fi mai susceptibili la acest gen de mesaje, iar acestea ar fi: ‘România chiar are mai multe în comun cu Rusia sau cu alte ţări din Est decât are cu partenerii şi aliaţii săi din alte zone din afara Europei Centrale sau de Est. Avem o cultură la fel de conservatoare, afinităţi religioase, lucruri de acelaşi fel etc.’ Acestea sunt toate lucruri bune, pozitive, ar trebui să fie exemple din zone pe care le putem sărbători, toate aceste legături pe care le are România cu ţări precum Rusia sau alte ţări, dar în schimb, sunt transformate în ceva negativ, în loc să fie ceva pozitiv, demn de a fi sărbătorit, este schimbat, astfel încât, aceste lucruri bune devin un instrument care încearcă să îndepărteze România de Vest: chiar nu aveţi la fel de multe în comun cu americanii, chiar nu aveţi prea multe în comun cu alţi europeni din Vest, chiar nu aveţi ce să căutaţi în această comunitate de naţiuni. Noi suntem îngrijoraţi că de-a lungul timpului acest gen de mesaj poate fi unul foarte periculos, unul care erodează şi care ameninţă pe termen lung legăturile României cu Vestul”, spune consilierul politic al Ambasadei SUA.

De asemenea, David Allen Schlaefer arată că rezultatul acestei strategii pe termen lung poate însemna, şi slăbirea României ca ţară și a legăturilor ei cu partenerii occidentali nu neapărat ieşirea ţării noastre din UE sau NATO.  ,,Asta nu înseamnă că România va ieşi din UE sau ceva de genul, bineînţeles că nu, dar cred că ceea ce poate însemna este că legăturile şi sentimentele pe care oamenii le au despre aceste legături pot fi slăbite. Acest lucru slăbeşte România ca ţară, face mai dificile interacţiunile efective ale României cu partenerii şi aliaţii săi, care vor ca ea să fie puternică, precum SUA, precum Europa de Vest şi aceasta este o preocupare importantă pe care o vom avea şi de acum înainte”, spune diplomatul SUA.

El subliniază că intensitatea acestui tip de propagandă este în creştere în ultima perioadă, mesajele fiind ţintite spre România, și . având un alt conținut faţă de mesajele care sunt transmise în mediul online spre alte ţări din regiune, într-un format care pare dedicat în funcție de specificul fiecărui stat vizat. Toate aceste acțiuni ale Rusiei fac parte dintr-un război hibrid, menit să creeze diviziuni între cetățeni. 

Citiți și Microsoft avertizează asupra posibilelor interferențe în alegerile europarlamentare din mai, după ce hackeri din Rusia au compromis peste o sută de conturi ale unor angajați în posturi sensibile din mai multe state ale UE, printre care și România

,,Ce pot spune acum este că încercarea are loc. Se poate vedea. Observăm o creştere a poveştilor, care devin virale, videouri virale, cum ziceam mai devreme le putem aşeza pe categorii, pe diferite tipuri de mesaje, de discurs şi credem că vedem o strategie foarte sofisticată care este ţintită spre România. Aceasta este una dintre principalele preocupări ale SUA, acest război hibrid în care guvernul rus pare să fie implicat, prin care vrea să aducă separare la nivelul oamenilor. Este o strategie foarte sofisticată, pentru că se pare că Moscova are abilitatea de a ţinti anumite ţări cu anumite mesaje de propagandă, mesaje false, croite separat pentru fiecare ţară. Ce vei descoperi, auzi sau detecta în România nu va fi la fel cu ceea ce puteţi găsi la unul dintre vecinii voştri, cum este Bulgaria. Nu va fi acelaşi lucru. La fel cu ţările baltice, Letonia să spunem, unde este o populaţie numeroasă care vorbeşte rusă, nu va fi la fel ceea ce citiţi aici cu ce se poate citi în Finlanda, pe flancul nordic, la polul opus României, din punct de vedere geografic. Sunt mesaje sofisticate şi foarte individualizate pentru fiecare ţară în parte. Iar acest lucru arată flexibilitate şi adaptabilitate mari legate de mesajele care apar de la Moscova şi aceasta este o cauză de îngrijorare din partea noastră”, spune diplomatul american.

El arată că SUA sunt preocupate de ceea ce se întâmplă în Europa de Est şi zona Mării Negre în ultimii cinci ani din perspectiva războiului informațional hibrid, care originează din Rusia. 

,,Se văd aceste strategii combinate, să spunem, de acţiuni militare, promovare a violenţei, de destabilizare în toată zona Mării Negre şi a vecinătăţii României, alături de această ofensivă de propagandă despre care am vorbit, acest gen de război informaţional hibrid. Nu credem că aceste lucruri există aşa, în vid, credem că este o strategie făcută în mod conştient ca să destabilizeze această regiune şi această parte din lume, de aceea, preocupările noastre sunt legate în principal de Rusia”, afirmă David Allen Schlaefer.

Diplomatul american concluzionează că pentru a putea gestiona acest tip de propagandă este nevoie de o presă bine pregătită și independentă în Europa, dar în special în spațiul estic. 

,,Cred că avem de îndeplinit o condiţie pentru a fi mai rezistenţi şi pentru a putea să ne apărăm, ca indivizi, comunităţi, societăţi, împotriva acestei dinamici: este nevoie de o presă foarte puternică şi foarte independentă. Nu sunt un expert în media din România, dar cred că în general, jurnaliştii români, cei americani, jurnaliştii din toată Europa pot beneficia de multe sesiuni de pregătire şi instrumente. Cred că aceasta este o metodă excelentă să construim rezistenţă”, este de părere consilierul politic al Ambasadei SUA în România. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

România, pe locul doi în UE la numărul de cazuri noi de COVID-19 după bilanțul record înregistrat pe 8 iulie

Published

on

© European Union, 2020

România a ajuns pe locul doi în Uniunea Europeană la numărul de cazuri noi de infectare cu COVID-19, după Franța (+ 663 cazuri), în urma celui mai recent bilanț prezentat de autorități miercuri, 8 iulie. Astfel, cu un număr record de 555 de cazuri, un număr mai ridicat decât vârful atins în perioada de stare de urgență (523 cazuri), țara noastră se situează în fața unor state membre grav afectate de pandemie, precum Spania (+383 cazuri), Italia (+193 cazuri) sau Germania (+206 cazuri). 

De altfel, tendința în ceea ce privește numărul de noi infectări s-a inversat în defavoarea statelor din Uniunea Europeană care per total înregistrează un număr de cazuri cu câteva zeci de mii mai mic decât statele grav afectate din sudul și vestul Europei. Astfel, un top 15 al statelor membre în care numărul de infectări s-a accentuat în ultimele săptămâni plasează România pe locul secund, cu 555 de noi cazuri, după Franța (+663), urmată de Portugalia (+443), Spania (+383), Suedia (+302), Polonia (+277), Germania (+206), Austria (+92), Cehia (+90), Belgia (+65), Croația (+53), Olanda (+52), Luxemburg (+47), Grecia (+33) și Slovacia (+31).

Regatul Unit, proaspăt ieșit din UE, a înregistrat 630 de cazuri noi. 

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 555 de noi cazuri de îmbolnăvire. În total, până astăzi, 8 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 30.175 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 22.284 au fost externate, dintre care 20.799 de pacienți vindecați și 1.485 de pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare.

Citiți și Klaus Iohannis, apel către politicieni și cetățeni după un record de cazuri COVID-19: E momentul să lăsăm divergențele politice. Nu lăsați garda jos, este în joc viața voastră și a celor dragi

La ATI, în acest moment, sunt internați 237 de pacienți.

Până astăzi, 1.817 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat. În intervalul 07.07.2020 (10:00) – 08.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 18 decese (6 bărbați și 12 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Brașov, Dâmbovița, Galați, București, Prahova, Sălaj, Suceava și Vâlcea. Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 ani, 6 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 3 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 7 decese la persoane de peste 80 de ani. Toate decesele sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

De asemenea, până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 796.484 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 406 apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.023 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore, 912 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 111.550 de lei.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 5.095   de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.885 în Italia,  561 în Spania, 107 în Franța, 2.275 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA,  105 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria, Kazakhstan, Ucraina, Grecia și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 122 de cetățeni români aflați în  străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 72 au fost declarați vindecați: 50 în Germania, 10 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, apel către politicieni și cetățeni după un record de cazuri COVID-19: E momentul să lăsăm divergențele politice. Nu lăsați garda jos, este în joc viața voastră și a celor dragi

Published

on

@ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că numărul de îmbolnăviri cu noul coronavirus raportate în ultimele 24 de ore este unul record şi a făcut apel la respectarea regulilor. De asemenea, președintele a făcut un apel către politicieni să nu exploateze în scop electoral actuala epidemie de coronavirus și să sprijinire guvernul Orban în găsirea de soluții. Șeful statului a solicitat astfel Parlamentului adoptarea în regim de urgență a legii Guvernului privind carantina și izolarea.

“Astăzi este o zi tristă. Avem un număr record de persoane găsite pozitiv cu noul coronavirus. Peste 550 de persoane care au fost detectate de ieri până azi”, a spus Iohannis, potrivit Agerpres și Digi24.

“E a doua lună de stare de alertă și lucrurile din păcate vedem că nu au evoluat cum ne-am fi dorit cu toții. Revin la ce am mai spus: răspunderea, în acest moment, e partajată între autorități și cetățeni. A fost o perioadă dificilă și ar fi păcat să dăm cu piciorul la rezultatele bune de pînă acuma. Măsurile sunt foarte simple: Masca, distanța și spălatul pe mâini. Trebuie să fim foarte atenți la ce ne spun unii și alții, fiindcă în loc să fim de aceeași parte, vedem că sunt politicieni care încearcă să exploateze electoral această epidemie”, a spus Iohannis.

“Suntem intr-o situație foarte complicată, e momentul să lăsăm divergențele politice la o parte și să ne concentrăm pe soluții. Solicit Parlamentului să dezbată in regim de urgență legea care reglementează carantina și izolare. Nu e momentul să disperăm, dar nici să lăsăm garda”, a spus președintele

În același context, președintele a făcut și un apel la responsabilitate adresat cetățenilor.

“Haideți să facem un efort să continuăm, nu lăsați garda jos, este în joc viața voastră și a celor dragi dumneavoastră. Nu vorbim de politică, de opinii personale, ci de o boală care a rămas în societate. Virusul nu ține cont de granițe, de legi, de diferite abordări pur administrative”.

El a făcut apel la purtarea măştii de protecţie, la distanţă fizică şi la spălarea mâinilor.

“Răspunderea în acest moment este partajată între autorităţi şi cetăţeni. A fost o perioadă foarte dificilă şi ar fi foarte păcat să dăm cu piciorul la ce am realizat până acum”, a afirmat şeful statului.

Preşedintele Iohannis a vizitat Institutul Cantacuzino împreună cu ministrul Apărării, Nicolae Ciucă. 

Continue Reading

ROMÂNIA

MAE anunță că autoizolarea românilor la intrare în Austria este o măsură ”cu caracter temporar”. Aceasta devine obligatorie începând cu 9 iulie

Published

on

În contextul deciziilor autorităților austriece de a impune restricții la intrarea în Austria pentru cetățenii provenind din România și alte state, Ministerul Afacerilor Externe subliniază că încă din cursul zilei de ieri, 7 iulie  au fost întreprinse, în regim de urgență, pentru a solicita decalarea datei de implementare a acestei măsuri, față de intenția inițială de aplicare imediat după momentul anunțului, precum și pentru clarificarea modului de implementare a acestor măsuri, potrivit comunicatului oficial al MAE. 

Totodată, partea română a subliniat că această măsură trebuie să afecteze cât mai puțin contactele directe dintre cele două state, mediul de afaceri și turismul, ținând cont și de proximitatea geografică, dinamica relațiilor bilaterale, inclusiv în domeniul economic, precum și de faptul că Austria reprezintă un stat important de tranzit pentru cetățenii și transportatorii români.

Partea română a evidențiat, de asemenea, că Austria este în prezent pe lista statelor exceptate de la măsura de carantină, fiind, totodată, una din destinațiile pentru care a fost permisă reluarea zborurilor.

Ca urmare a acestor demersuri, partea austriacă a comunicat astăzi că, începând cu data de 9 iulie, ora 00.00, toți cetățenii care călătoresc din România cu destinație finală Austria vor putea intra în Austria doar dacă prezintă un certificat (în limba engleză sau germană) de test negativ pentru infecția cu COVID-19 (PCR, RT), efectuat în ultimele 4 zile, anterior intrării în Austria.

În absența acestui certificat, cetățenii care călătoresc din România cu destinație finală Austria vor trebui să intre în autoizolare pentru o perioadă de 14 zile. În cazul în care nu este respectată măsura autoizolării, amenda poate ajunge până la 1.450 de euro. De asemenea, au informat că va exista posibilitatea ca această categorie de cetățeni să fie testați la intrarea în Austria, în cazul unui test negativ nefiind necesară măsura autoizolării.

Potrivit autorităților austriece, măsura autoizolării nu se va aplica în cazul tranzitului fără oprire al cetățenilor provenind din România pe teritoriul Austriei spre destinații din alte state și în cazul transportului de mărfuri.

Partea austriacă a precizat că măsura anunțată are caracter temporar, aceasta urmând a fi revizuită în funcție de evoluțiile epidemiologice.

Ministerul Afacerilor Externe continuă dialogul cu autoritățile austriece și va comunica public elementele de noutate care vor fi transmise oficial de către partea austriacă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending