Connect with us

ROMÂNIA

Consilier politic al Ambasadei SUA la București: România este ținta războiului hibrid purtat de Rusia în Europa cu scopul creării de diviziuni între aliați

Published

on

Consilierul politic al Ambasadei SUA la Bucureşti, David Allen Schlaefer, a declarat, într-un interviu pentru postul Digi 24, că la nivelul reprezentanţei americane există o preocupare foarte mare faţă de încercările Rusiei ,,de-a lungul ultimilor ani” de a crea divizări la nivelul societăţii româneşti prin propagandă şi postări pe reţelele de socializare, informează Agerpres.

,,Vreau să mă concentrez pe Rusia, pentru că aceasta este preocuparea SUA, dar şi a României şi a acestei părţi a lumii. Este cu siguranţă o preocupare majoră pentru ambasada noastră din Bucureşti şi ce credem că observăm de-a lungul ultimilor câţiva ani este o încercare strategică a Rusiei să influenţeze atât politica actuală din Europa de Est, sau în Europa, ca întreg, dar nu doar asta, ci şi să slăbească ţările în anumite privinţe, pe termen mai lung (…) Suntem foarte preocupaţi de încercările Rusiei în România de a crea un fel de idee, prin propagandă, cu ajutorul platformelor tradiţionale, ca Sputnik şi altele, dar şi prin video-uri care devin virale, dar nu sunt atribuite nimănui, postări virale pe reţelele de socializare, care sunt făcute ca să slăbească România, ca ţară, de a crea divizări la nivelul societăţii româneşti şi în mod special, să creeze separare de percepţii între România şi partenerii ei din Vest, să slăbească relaţia transatlantică dintre România şi SUA, dar şi să slăbească afilierea României cu alţi membri UE, ca ţară membră, chiar şi cu NATO, şi să facă aceste lucruri în interesul politicii externe a Moscovei, ca opoziţie la interesul legitim al României”, afirmă diplomatul american.

El avertizează că în timp real se pot vedea ,,eforturile Rusiei de a manipula alegeri şi asta nu înseamnă că se vor strădui să aleagă un anume candidat, ci înseamnă să creeze mai multă diviziune în timpul ciclului electoral, să încerce să facă oamenii să fie mai puţin încrezători în instituţiile lor, în sistemul lor electoral”, lucru care s-a putut observa la ultimele alegeri din SUA.

Totodată, el atrage atenţia că prin această ,,strategie foarte sofisticată” sunt ţintiţi şi tinerii din România, scopul fiind erodarea pe termen lung a legăturilor României cu aliaţii săi vestici.

,,Altă strategie la care mă pot referi este pe termen lung, de promovare a unor poveşti, un anume conţinut etc, de-a lungul unei perioade lungi de timp, care ţintesc tinerii, în mod special, pentru că memoria lor nu se întinde atât de mult, nu erau pe vremea lui Ceauşescu sau erau copii poate la acel moment, nu au trăit experienţele acelor vremuri sau cele de imediat după Revoluţie, aşa că pot fi mai susceptibili la acest gen de mesaje, iar acestea ar fi: ‘România chiar are mai multe în comun cu Rusia sau cu alte ţări din Est decât are cu partenerii şi aliaţii săi din alte zone din afara Europei Centrale sau de Est. Avem o cultură la fel de conservatoare, afinităţi religioase, lucruri de acelaşi fel etc.’ Acestea sunt toate lucruri bune, pozitive, ar trebui să fie exemple din zone pe care le putem sărbători, toate aceste legături pe care le are România cu ţări precum Rusia sau alte ţări, dar în schimb, sunt transformate în ceva negativ, în loc să fie ceva pozitiv, demn de a fi sărbătorit, este schimbat, astfel încât, aceste lucruri bune devin un instrument care încearcă să îndepărteze România de Vest: chiar nu aveţi la fel de multe în comun cu americanii, chiar nu aveţi prea multe în comun cu alţi europeni din Vest, chiar nu aveţi ce să căutaţi în această comunitate de naţiuni. Noi suntem îngrijoraţi că de-a lungul timpului acest gen de mesaj poate fi unul foarte periculos, unul care erodează şi care ameninţă pe termen lung legăturile României cu Vestul”, spune consilierul politic al Ambasadei SUA.

De asemenea, David Allen Schlaefer arată că rezultatul acestei strategii pe termen lung poate însemna, şi slăbirea României ca ţară și a legăturilor ei cu partenerii occidentali nu neapărat ieşirea ţării noastre din UE sau NATO.  ,,Asta nu înseamnă că România va ieşi din UE sau ceva de genul, bineînţeles că nu, dar cred că ceea ce poate însemna este că legăturile şi sentimentele pe care oamenii le au despre aceste legături pot fi slăbite. Acest lucru slăbeşte România ca ţară, face mai dificile interacţiunile efective ale României cu partenerii şi aliaţii săi, care vor ca ea să fie puternică, precum SUA, precum Europa de Vest şi aceasta este o preocupare importantă pe care o vom avea şi de acum înainte”, spune diplomatul SUA.

El subliniază că intensitatea acestui tip de propagandă este în creştere în ultima perioadă, mesajele fiind ţintite spre România, și . având un alt conținut faţă de mesajele care sunt transmise în mediul online spre alte ţări din regiune, într-un format care pare dedicat în funcție de specificul fiecărui stat vizat. Toate aceste acțiuni ale Rusiei fac parte dintr-un război hibrid, menit să creeze diviziuni între cetățeni. 

Citiți și Microsoft avertizează asupra posibilelor interferențe în alegerile europarlamentare din mai, după ce hackeri din Rusia au compromis peste o sută de conturi ale unor angajați în posturi sensibile din mai multe state ale UE, printre care și România

,,Ce pot spune acum este că încercarea are loc. Se poate vedea. Observăm o creştere a poveştilor, care devin virale, videouri virale, cum ziceam mai devreme le putem aşeza pe categorii, pe diferite tipuri de mesaje, de discurs şi credem că vedem o strategie foarte sofisticată care este ţintită spre România. Aceasta este una dintre principalele preocupări ale SUA, acest război hibrid în care guvernul rus pare să fie implicat, prin care vrea să aducă separare la nivelul oamenilor. Este o strategie foarte sofisticată, pentru că se pare că Moscova are abilitatea de a ţinti anumite ţări cu anumite mesaje de propagandă, mesaje false, croite separat pentru fiecare ţară. Ce vei descoperi, auzi sau detecta în România nu va fi la fel cu ceea ce puteţi găsi la unul dintre vecinii voştri, cum este Bulgaria. Nu va fi acelaşi lucru. La fel cu ţările baltice, Letonia să spunem, unde este o populaţie numeroasă care vorbeşte rusă, nu va fi la fel ceea ce citiţi aici cu ce se poate citi în Finlanda, pe flancul nordic, la polul opus României, din punct de vedere geografic. Sunt mesaje sofisticate şi foarte individualizate pentru fiecare ţară în parte. Iar acest lucru arată flexibilitate şi adaptabilitate mari legate de mesajele care apar de la Moscova şi aceasta este o cauză de îngrijorare din partea noastră”, spune diplomatul american.

El arată că SUA sunt preocupate de ceea ce se întâmplă în Europa de Est şi zona Mării Negre în ultimii cinci ani din perspectiva războiului informațional hibrid, care originează din Rusia. 

,,Se văd aceste strategii combinate, să spunem, de acţiuni militare, promovare a violenţei, de destabilizare în toată zona Mării Negre şi a vecinătăţii României, alături de această ofensivă de propagandă despre care am vorbit, acest gen de război informaţional hibrid. Nu credem că aceste lucruri există aşa, în vid, credem că este o strategie făcută în mod conştient ca să destabilizeze această regiune şi această parte din lume, de aceea, preocupările noastre sunt legate în principal de Rusia”, afirmă David Allen Schlaefer.

Diplomatul american concluzionează că pentru a putea gestiona acest tip de propagandă este nevoie de o presă bine pregătită și independentă în Europa, dar în special în spațiul estic. 

,,Cred că avem de îndeplinit o condiţie pentru a fi mai rezistenţi şi pentru a putea să ne apărăm, ca indivizi, comunităţi, societăţi, împotriva acestei dinamici: este nevoie de o presă foarte puternică şi foarte independentă. Nu sunt un expert în media din România, dar cred că în general, jurnaliştii români, cei americani, jurnaliştii din toată Europa pot beneficia de multe sesiuni de pregătire şi instrumente. Cred că aceasta este o metodă excelentă să construim rezistenţă”, este de părere consilierul politic al Ambasadei SUA în România. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Președintele Klaus Iohannis atenționează că ”Europa nu este încă vindecată de flagelul antisemitismului”: Semințele otrăvitoare ale urii și intoleranței trebuie nimicite prin promovarea toleranței, a respectului față de celălalt și față de diversitate

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a decorat luni  mai mulți supraviețuitori romi și evrei ai Holocaustului, dar și entități care au contribuit la recuperea și protejarea memoriei Holocaustului, cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, președintele României a conferit Ordinul ”Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria E ”Patrimoniul cultural național”, Muzeului Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, Ordinul ”Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria F ”Promovarea culturii”, Federației Comunităților Evreiești din România, în vreme ce Ordinul ”Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria H ”Cercetarea științifică”, a fost conferint Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”.

Cu prilejul acestui eveniment, șeful statului a atras atenția că ”Europa nu este încă vindecată de flagelul antisemitismului și de morbul extremismului”.

Klaus Iohannis a subliniat că ”România a înțeles dimensiunea ororilor, și-a asumat această pagină întunecată și a făcut demersuri concrete în ceea ce privește recuperarea memoriei Holocaustului, consolidarea educației și cercetării despre Holocaust, combaterea extremismului, antisemitismului și intoleranței, întărirea legislației în domeniu. Un rol determinant în procesul de realizare a acestor progrese definitorii pentru statul român l-au avut entitățile decorate astăzi.”

Președintele României a semnalat că ”construcția societății de astăzi pe fundamente sănătoase nu se poate face decât cu atenția îndreptată constant către trecut, ca într-o oglindă retrovizoare. Răul trebuie tăiat din rădăcină, iar semințele otrăvitoare ale urii și intoleranței, care pot răsări oricând, trebuie nimicite prin promovarea toleranței, a respectului față de celălalt și față de diversitate.”

Redăm mai jos comunicatul integral:

”O zi de amintire a victimelor, în care gândurile noastre pioase se îndreaptă către destinul lor tragic. Aceasta este semnificația zilei și a evenimentului de astăzi. La 27 ianuarie 1945, complexul de lagăre de la Auschwitz-Birkenau, expresia răului absolut, era eliberat, izbăvind astfel din infern puținii supraviețuitori rămași în viață. Această dată a rămas întipărită pentru totdeauna în conștiința umanității ca Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

La 75 de ani de la eliberarea Auschwitz-ului, lumea întreagă condamnă această tragedie fără egal, onorând memoria celor care au devenit victimele Holocaustului.

Acest proiect genocidal uriaș nu a fost doar despre evrei și romi, ci despre noi toți. Așa cum bine l-a descris Yehuda Bauer, el a fost „o răzvrătire totală” împotriva civilizației occidentale și a conceptului de ființă umană.

Într-o astfel de zi de mare însemnătate, am ales să decorez, în numele statului român, entități care au avut un rol determinant în ceea ce privește prezervarea memoriei Holocaustului, precum și supraviețuitori ai celui mai cumplit episod din istoria umanității.

Doar prin cultivarea memoriei păstrăm vie drama evreilor și romilor și ne asumăm o istorie trasată cu linii îngroșate, un trecut dureros pe care nu îl ignorăm și nici nu îl ocultăm, ci îl conștientizăm cu toată responsabilitatea.

Mă înclin în fața suferințelor îndurate și, prin decorarea dumneavoastră, onorez memoria tuturor victimelor Holocaustului, asigurându-vă, în același timp, că voi milita, cu aceeași hotărâre ca și până acum, pentru prezervarea memoriei Holocaustului și combaterea antisemitismului.

Doamnelor și domnilor,

România a înțeles dimensiunea ororilor, și-a asumat această pagină întunecată și a făcut demersuri concrete în ceea ce privește recuperarea memoriei Holocaustului, consolidarea educației și cercetării despre Holocaust, combaterea extremismului, antisemitismului și intoleranței, întărirea legislației în domeniu. Un rol determinant în procesul de realizare a acestor progrese definitorii pentru statul român l-au avut entitățile decorate astăzi.

În cei aproape 15 ani de activitate, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, instituția de referință în ceea ce privește educația și cercetarea despre Holocaust, a promovat cunoașterea acestui genocid, a apărat memoria victimelor și a contribuit la descurajarea incidentelor antisemite și rasiste.

Federația Comunităților Evreiești din România s-a dedicat, în totalitate, promovării și apărării intereselor, culturii și tradițiilor comunității evreiești din România, încurajând respectul față de diversitate și dialogul interreligios. Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord reprezintă un veritabil spațiu de comemorare și aducere-aminte. Datorită eforturilor neprețuite ale acestei organizații, drama evreilor români de sub ocupația horthistă este, astăzi, mai bine-cunoscută publicului larg.

© Administrația Prezidențială

Vreau să vă mulțumesc tuturor pentru activitatea susținută pe care ați avut-o, în toți acești ani, și vă îndemn să apărați, în continuare, memoria Holocaustului, contribuind, totodată, la combaterea antisemitismului din societatea noastră.

Doamnelor şi domnilor,

Suferințele cumplite îndurate de comunitatea romilor din țara noastră în lagărele din Transnistria sunt încă insuficient cunoscute şi evocate. Este timpul să aducem în atenția publică Holocaustul romilor şi să-i onorăm pe cei care au supraviețuit şi care reprezintă, fiecare, o voce a umanității ridicată împotriva rasismului şi xenofobiei.

Decorarea dumneavoastră, domnule Constantin Brăilă, doamnă Crăciun Florica, domnule Crăciun Traian, îmi doresc să reprezinte un puternic gest al condamnării de către statul român a tragediei pe care ați trăit-o dumneavoastră şi comunitatea romilor din România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

În 1942, aproximativ 25.000 de romi au fost deportați în Transnistria, între aceștia un număr mare de femei şi copii. 11.000 dintre cei deportați au murit, cei mai mulți de foame, frig şi din cauza asistenței medicale precare. Ne plecăm frunțile cu tristețe în amintirea victimelor şi cu respect față de supraviețuitori.

Onorată audiență,

Progresele înregistrate de România în ultimii ani sunt remarcabile.

Am îndeplinit, cu succes, Președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, legislația în ceea ce privește combaterea antisemitismului a fost îmbunătățită, a fost înființat Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, iar educația despre Holocaust reprezintă o prioritate la nivel național.

Nu trebuie să ne oprim însă aici, pentru că pericolul revenirii atitudinilor xenofobe și antisemite este mereu prezent. Cimitire evreiești sunt vandalizate, actori publici afirmă supremația unor rase, monstruozitățile Holocaustului sunt public relativizate, unor criminali odioși din istoria noastră li se ridică osanale, concetățeni de etnie romă sunt nu de puține ori umiliți ori discriminați.

Aceste evoluții reprezintă un atac frontal la adresa statului de drept și a principiilor democratice, tocmai de aceea contraofensiva trebuie să fie fermă și în acord cu valorile europene. Avem, așadar, nevoie de și mai multă educație, pentru că este singurul angajament ferm că vom apăra în viitor, cu toată forța, democrația, drepturile și libertățile individuale.

Doamnelor și domnilor,

La 75 de ani distanță de la descoperirea ororilor tulburătoare odată cu eliberarea Auschwitz-ului, Europa nu este încă vindecată de flagelul antisemitismului și de morbul extremismului.

Ce sunt oare obsesiile unor lideri politici care afirmă că Europa este asediată de imigranți, că zidurile sunt o soluție pentru a ne apăra continentul, că romii ar trebui izolați în ghetouri, că evreii ar face mai bine să se mute cu toții în Israel – dacă nu încercări periculoase de găsi justificări pentru propriile eșecuri?

A construi un „celălalt” și a-l defini drept răul absolut nu e greu. Lecția Holocaustului nu e atât de departe. În același mod, antisemitismul, rasismul și ura au fost transformate în secolul trecut în politică de stat. Atunci a început, în fapt, distrugerea umanității, întrucât, cum bine spunea Elie Wiesel, „când un popor este trimis la moartea sa, toate celelalte sunt amenințate. Întreaga omenire este amenințată”.

Construcția societății de astăzi pe fundamente sănătoase nu se poate face decât cu atenția îndreptată constant către trecut, ca într-o oglindă retrovizoare. Răul trebuie tăiat din rădăcină, iar semințele otrăvitoare ale urii și intoleranței, care pot răsări oricând, trebuie nimicite prin promovarea toleranței, a respectului față de celălalt și față de diversitate.

În final, vă rog să păstrăm împreună un moment de reculegere pentru toți cei care au pierit în timpul Holocaustului. Fie ca amintirea victimelor să rămână veșnică în inimile noastre!”

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ambasadorul Israelului în România, David Saranga: Valorile europene nu merg mână în mână cu antisemitismul sau cu xenofobia

Published

on

@ David Saranga/ Facebook

Valorile europene nu merg mână în mână cu antisemitismul sau cu xenofobia, a transmis ambasadorul Israelului în România, cu prilejul unei ceremonii organizate de Primăria sectorului 6 la Memorialul Holocaustului pentru a marca Ziua Internaţională a Comemorării Victimelor Holocaustului, relatează Agerpres.

Reprezentantul israelian a subliniat tendințele antisemite, rasiste și xenofobe din sânul societăților europene, precum și datoria guvernelor de a lupta împotriva lor:

„Trăim într-o epocă grea, vedem aici şi prin Europa că antisemitismul, xenofobia, rasismul fac parte din societate. Fiecare guvern trebuie să lupte împotriva fenomenelor respective. (…) Valorile europene nu merg mână în mână cu antisemitismul sau cu xenofobia”, a afirmat Saranga.

Potrivit acestuia, păstrarea vie a memoriei victimelor Holocaustului, dintre care sute de mii au murit doar în România, contribuie la clădirea viitorului. „Guvernul român face mult pentru a păstra memoria”, a adăugat ambasadorul Israelului.

De asemenea, în opinia lui Saranga, faptul că premierul Ludovic Orban se află pe 27 ianuarie la Auschwitz, împreună cu preşedintele Israelului şi mulţi alţi demnitari, arată că România şi-a asumat responsabilitatea şi are obligaţia de a păstra memoria Holocaustului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

MAE, mesaj cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului: Episodul dramatic al Holocaustului rămâne o lecție a istoriei naționale și universale care nu ar trebui uitată niciodată

Published

on

Episodul dramatic al Holocaustului rămâne o lecție a istoriei naționale și universale care nu ar trebui uitată niciodată, în contextul internațional actual, marcat de creșterea intoleranței, xenofobiei și antisemitismului, a transmis Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat, cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Cu prilejul datei comemorative de 27 ianuarie, Ministerul Afacerilor Externe aduce un omagiu memoriei celor peste șase milioane de victime care și-au pierdut viața în Holocaust.

”La 75 de ani de la eliberarea prizonierilor din lagărul de la Auschwitz-Birkenau, România își exprimă solidaritatea cu supraviețuitorii atrocităților din timpul celui de-al doilea Război Mondial. Ministerul Afacerilor Externe subliniază că promovarea și protejarea diversității, a drepturilor omului și libertăților fundamentale reprezintă condiția esențială pentru construirea și dezvoltarea oricărei societăți democratice.”, mai este precizat în sursa amintită mai sus.

Ministerul Afacerilor Externe a reafirmat cu această ocazie ”angajamentul României pentru consolidarea instrumentelor juridice și instituționale care previn și sancționează antisemitismul și orice forme de rasism, xenofobie, discriminare rasială și intoleranță.”

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

În perioada martie 2016 – martie 2017, România a exercitat Președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), în acest mandat fiind adoptată definiția de lucru a antisemitismului, realizare remarcabilă a IHRA.

La nivel național, în anul 2018 a fost adoptată o lege specială pentru combaterea antisemitismului, consolidându-se, astfel, cadrul legislativ în materie, iar în 2019 a fost adoptată legea prin care se înființează Muzeul Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului din România.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending