Connect with us

ROMÂNIA

Consilier politic al Ambasadei SUA la București: România este ținta războiului hibrid purtat de Rusia în Europa cu scopul creării de diviziuni între aliați

Published

on

Consilierul politic al Ambasadei SUA la Bucureşti, David Allen Schlaefer, a declarat, într-un interviu pentru postul Digi 24, că la nivelul reprezentanţei americane există o preocupare foarte mare faţă de încercările Rusiei ,,de-a lungul ultimilor ani” de a crea divizări la nivelul societăţii româneşti prin propagandă şi postări pe reţelele de socializare, informează Agerpres.

,,Vreau să mă concentrez pe Rusia, pentru că aceasta este preocuparea SUA, dar şi a României şi a acestei părţi a lumii. Este cu siguranţă o preocupare majoră pentru ambasada noastră din Bucureşti şi ce credem că observăm de-a lungul ultimilor câţiva ani este o încercare strategică a Rusiei să influenţeze atât politica actuală din Europa de Est, sau în Europa, ca întreg, dar nu doar asta, ci şi să slăbească ţările în anumite privinţe, pe termen mai lung (…) Suntem foarte preocupaţi de încercările Rusiei în România de a crea un fel de idee, prin propagandă, cu ajutorul platformelor tradiţionale, ca Sputnik şi altele, dar şi prin video-uri care devin virale, dar nu sunt atribuite nimănui, postări virale pe reţelele de socializare, care sunt făcute ca să slăbească România, ca ţară, de a crea divizări la nivelul societăţii româneşti şi în mod special, să creeze separare de percepţii între România şi partenerii ei din Vest, să slăbească relaţia transatlantică dintre România şi SUA, dar şi să slăbească afilierea României cu alţi membri UE, ca ţară membră, chiar şi cu NATO, şi să facă aceste lucruri în interesul politicii externe a Moscovei, ca opoziţie la interesul legitim al României”, afirmă diplomatul american.

El avertizează că în timp real se pot vedea ,,eforturile Rusiei de a manipula alegeri şi asta nu înseamnă că se vor strădui să aleagă un anume candidat, ci înseamnă să creeze mai multă diviziune în timpul ciclului electoral, să încerce să facă oamenii să fie mai puţin încrezători în instituţiile lor, în sistemul lor electoral”, lucru care s-a putut observa la ultimele alegeri din SUA.

Totodată, el atrage atenţia că prin această ,,strategie foarte sofisticată” sunt ţintiţi şi tinerii din România, scopul fiind erodarea pe termen lung a legăturilor României cu aliaţii săi vestici.

,,Altă strategie la care mă pot referi este pe termen lung, de promovare a unor poveşti, un anume conţinut etc, de-a lungul unei perioade lungi de timp, care ţintesc tinerii, în mod special, pentru că memoria lor nu se întinde atât de mult, nu erau pe vremea lui Ceauşescu sau erau copii poate la acel moment, nu au trăit experienţele acelor vremuri sau cele de imediat după Revoluţie, aşa că pot fi mai susceptibili la acest gen de mesaje, iar acestea ar fi: ‘România chiar are mai multe în comun cu Rusia sau cu alte ţări din Est decât are cu partenerii şi aliaţii săi din alte zone din afara Europei Centrale sau de Est. Avem o cultură la fel de conservatoare, afinităţi religioase, lucruri de acelaşi fel etc.’ Acestea sunt toate lucruri bune, pozitive, ar trebui să fie exemple din zone pe care le putem sărbători, toate aceste legături pe care le are România cu ţări precum Rusia sau alte ţări, dar în schimb, sunt transformate în ceva negativ, în loc să fie ceva pozitiv, demn de a fi sărbătorit, este schimbat, astfel încât, aceste lucruri bune devin un instrument care încearcă să îndepărteze România de Vest: chiar nu aveţi la fel de multe în comun cu americanii, chiar nu aveţi prea multe în comun cu alţi europeni din Vest, chiar nu aveţi ce să căutaţi în această comunitate de naţiuni. Noi suntem îngrijoraţi că de-a lungul timpului acest gen de mesaj poate fi unul foarte periculos, unul care erodează şi care ameninţă pe termen lung legăturile României cu Vestul”, spune consilierul politic al Ambasadei SUA.

De asemenea, David Allen Schlaefer arată că rezultatul acestei strategii pe termen lung poate însemna, şi slăbirea României ca ţară și a legăturilor ei cu partenerii occidentali nu neapărat ieşirea ţării noastre din UE sau NATO.  ,,Asta nu înseamnă că România va ieşi din UE sau ceva de genul, bineînţeles că nu, dar cred că ceea ce poate însemna este că legăturile şi sentimentele pe care oamenii le au despre aceste legături pot fi slăbite. Acest lucru slăbeşte România ca ţară, face mai dificile interacţiunile efective ale României cu partenerii şi aliaţii săi, care vor ca ea să fie puternică, precum SUA, precum Europa de Vest şi aceasta este o preocupare importantă pe care o vom avea şi de acum înainte”, spune diplomatul SUA.

El subliniază că intensitatea acestui tip de propagandă este în creştere în ultima perioadă, mesajele fiind ţintite spre România, și . având un alt conținut faţă de mesajele care sunt transmise în mediul online spre alte ţări din regiune, într-un format care pare dedicat în funcție de specificul fiecărui stat vizat. Toate aceste acțiuni ale Rusiei fac parte dintr-un război hibrid, menit să creeze diviziuni între cetățeni. 

Citiți și Microsoft avertizează asupra posibilelor interferențe în alegerile europarlamentare din mai, după ce hackeri din Rusia au compromis peste o sută de conturi ale unor angajați în posturi sensibile din mai multe state ale UE, printre care și România

,,Ce pot spune acum este că încercarea are loc. Se poate vedea. Observăm o creştere a poveştilor, care devin virale, videouri virale, cum ziceam mai devreme le putem aşeza pe categorii, pe diferite tipuri de mesaje, de discurs şi credem că vedem o strategie foarte sofisticată care este ţintită spre România. Aceasta este una dintre principalele preocupări ale SUA, acest război hibrid în care guvernul rus pare să fie implicat, prin care vrea să aducă separare la nivelul oamenilor. Este o strategie foarte sofisticată, pentru că se pare că Moscova are abilitatea de a ţinti anumite ţări cu anumite mesaje de propagandă, mesaje false, croite separat pentru fiecare ţară. Ce vei descoperi, auzi sau detecta în România nu va fi la fel cu ceea ce puteţi găsi la unul dintre vecinii voştri, cum este Bulgaria. Nu va fi acelaşi lucru. La fel cu ţările baltice, Letonia să spunem, unde este o populaţie numeroasă care vorbeşte rusă, nu va fi la fel ceea ce citiţi aici cu ce se poate citi în Finlanda, pe flancul nordic, la polul opus României, din punct de vedere geografic. Sunt mesaje sofisticate şi foarte individualizate pentru fiecare ţară în parte. Iar acest lucru arată flexibilitate şi adaptabilitate mari legate de mesajele care apar de la Moscova şi aceasta este o cauză de îngrijorare din partea noastră”, spune diplomatul american.

El arată că SUA sunt preocupate de ceea ce se întâmplă în Europa de Est şi zona Mării Negre în ultimii cinci ani din perspectiva războiului informațional hibrid, care originează din Rusia. 

,,Se văd aceste strategii combinate, să spunem, de acţiuni militare, promovare a violenţei, de destabilizare în toată zona Mării Negre şi a vecinătăţii României, alături de această ofensivă de propagandă despre care am vorbit, acest gen de război informaţional hibrid. Nu credem că aceste lucruri există aşa, în vid, credem că este o strategie făcută în mod conştient ca să destabilizeze această regiune şi această parte din lume, de aceea, preocupările noastre sunt legate în principal de Rusia”, afirmă David Allen Schlaefer.

Diplomatul american concluzionează că pentru a putea gestiona acest tip de propagandă este nevoie de o presă bine pregătită și independentă în Europa, dar în special în spațiul estic. 

,,Cred că avem de îndeplinit o condiţie pentru a fi mai rezistenţi şi pentru a putea să ne apărăm, ca indivizi, comunităţi, societăţi, împotriva acestei dinamici: este nevoie de o presă foarte puternică şi foarte independentă. Nu sunt un expert în media din România, dar cred că în general, jurnaliştii români, cei americani, jurnaliştii din toată Europa pot beneficia de multe sesiuni de pregătire şi instrumente. Cred că aceasta este o metodă excelentă să construim rezistenţă”, este de părere consilierul politic al Ambasadei SUA în România. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Eurostat: România, Slovacia şi Ungaria, cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei la nivelul UE, în septembrie 2019

Published

on

©Twitter/ Comisia Europeană

 România, Slovacia şi Ungaria au înregistrat  în septembrie 2019 cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei din UE, arată datele publicate miercuri de Eurostat, oficiul statistic al UE.

Rata anuală a inflației din zona euro a fost de 0,8% în septembrie 2019, în scădere față de 1,0% în august. Cu un an înainte, rata inflației era de 2,1%. Inflația anuală a Uniunii Europene a fost de 1,2% în septembrie 2019, în scădere față de 1,4% în august. În 2018, rata inflației era de 2,2%.

Cele mai mici rate anuale s-au înregistrat în Cipru (-0,5%), Portugalia (-0,3%), Grecia, Spania și Italia (toate 0,2%). În schimb, cele mai mari rate anuale s-au înregistrat în România (3,5%), Slovacia (3,0%) și Ungaria (2,9%).

Față de luna august, inflația anuală a scăzut în douăzeci de state membre, a rămas stabilă în cinci și a crescut în două.

În septembrie, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea serviciilor (+0,66 puncte procentuale, pp), categorie urmată de alimentele, alcool și tutun (+0,29 pp) și bunuri industriale neenergetice (+0,06 pp) și energie (-0,18 pp).

 

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

DOCUMENT Planul lui Klaus Iohannis pentru România: Președintele și-a publicat programul prin care cere votul românilor pentru un nou mandat prezidențial

Published

on

Președintele Klaus Iohannis și-a publicat miercuri, pe site-ul de campanie www.iohanis.ro, programul prezidențial cu care își dorește să conducă România printr-un nou mandat la Palatul Cotroceni în urma alegerilor din 10 și 24 noiembrie. Totodată, șeful statului anunță că pe 27 octombrie va avea loc dezbaterea publică a viziunii sale prezidențiale.

Într-un document de 88 de pagini intitulat ”Împreună pentru România normală”, Klaus Iohannis arată că își propune să pună ”statul în slujba cetățeanului” și își structurează pilonii priorităților sale în șapte direcții: România legii – garantăm statul de drept; România sustenabilă – promovăm educația, sănătatea și solidaritatea socială; România prosperă și predictibilă – consolidăm România antreprenorială; România competitivă – remediem decalajele prin strategii și politici inteligente; România conectată – dezvoltăm infrastructura și digitalizarea; România europeană – sporim beneficiile integrării europene; și România puternică – promovăm parteneriate durabile.

România normală este o Românie competitivă într-o Europă a valorilor democratice, o ţară care asigură prosperitatea și garantează siguranţa tuturor cetăţenilor săi. România normală este statul care funcţionează pentru cetăţean, în care Guvernul lucrează cu responsabilitate pentru dezvoltarea ţării, Parlamentul legiferează bine și eficient, iar Președintele își îndeplinește atribuţiile constituţionale. România normală este România puternică în Europa și în lume, un partener de nădejde pentru aliaţii noștri euroatlantici și un pilon de securitate regională. România normală este ţara de unde nu mai suntem nevoiţi să emigrăm pentru a ne putea împlini aspiraţiile”, spune președintele, în debutul programului său prezidențial, indicând că fundația pe care ridicăm România normală ține de privirea spre viitor, după trei decenii de la căderea comunismului, de principii și valori și de garantarea parcursului pro-european și democratic.

În calitate de factor decident în politica externă a României, Klaus Iohannis are în vedere pentru un nou mandat de președinte trei dimensiuni: cea europeană, cea internațională și cea vizând politica de securitate și apărare.

Angajamentul european al lui Klaus Iohannis: integrare deplină în UE, creșterea rolului României în procesul decizional al Uniunii și absorbția fondurilor europene

”Viziunea mea europeană este una ambițioasă, bazată pe consolidarea fundaţiei viitorului unei Uniuni mai puternice, mai unite, mai coezive și mai democratice, care să aducă în continuare progres și o viaţă mai bună pentru cetăţeni. Voi acţiona în direcţia integrării depline a ţării noastre în Uniunea Europeană, în beneficiul tuturor românilor și a creșterii importanţei și a rolului României în procesul decizional la nivel european. Voi sprijini acţiunile de eficientizare a utilizării fondurilor europene şi de creștere a ratei de absorbţie a acestora, astfel încât România şi cetăţenii săi să poată beneficia pe deplin de avantajele statutului de stat membru UE”, afirmă șeful statului.

Dimensiunea politicii externe și a securității și apărării, în viziunea lui Klaus Iohannis: SUA, UE și NATO – baza politicii externe a României. Strategia Națională de Apărare 2020-2025

În ce privește România puternică, pilonul care subsumează și politica externă și pe cea de securitate și apărare, Klaus Iohannis precizează că ”obiectivul fundamental al politicii noastre externe va fi creșterea influenţei pe plan extern și a profilului internaţional al României”.

”Este un obiectiv pe care îl putem atinge prin consolidarea capacităţii noastre de a proiecta în vecinătate și dincolo de aceasta, valorile democratice ale statului de drept și stabilitate, precum și de a furniza securitate, în scopul creșterii siguranţei și prosperităţii cetăţenilor români. Cei trei piloni care stau la baza politicii externe a ţării noastre rămân întărirea şi extinderea în continuare a Parteneriatului Strategic cu SUA, creşterea rolului şi efortului României în UE, respectiv în NATO”, completează președintele.

În ce privește politica de securitate și de apărare, Klaus Iohannis își asumă că ”oua Strategie Naţională de Apărare a Ţării va opera cu același concept de securitate extinsă, introdus și definit în precedentul document. 

Siguranţa și securitatea reprezintă chiar expresia practică a normalităţii pe care mi-o doresc pentru România, ţara în care fiecare cetăţean trăiește într-un mediu sigur și are încredere că instituţiile îl apără și îl protejează. Politicile publice din domeniul securităţii naţionale vor fi concepute și implementate având ca beneficiar final cetăţeanul, iar Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2025 va orienta și direcţiona activitatea tuturor instituţiilor publice cu atribuţii și responsabilităţi în domeniul securităţii și apărării ţării. (…) Dacă în trecut vorbeam despre securitate și apărare în termeni exclusiv militari, astăzi nu mai putem disocia aceste concepte de componentele de natură economică, socială, tehnologică și de mediu”, mai arată președintele în programul său.


Principalele puncte ale programului lui Klaus Iohannis:

  • România normală este o Românie competitivă într-o Europă a valorilor democratice, o Românie care asigură prosperitatea și apărarea tuturor cetăţenilor săi.
  • România normală este România puternică în Europa și în lume, un partener de nădejde pentru aliaţii noștri euro-atlantici și un pilon de securitate regională.
  • România normală este ţara de unde nu mai suntem nevoiţi să emigrăm pentru a putea avea un parcurs profesional și personal în acord cu aspiraţiile noastre și ţara în care cei plecaţi se pot întoarce cu încrederea că sunt respectaţi și încurajaţi.
  • În România normală, politica este apropiată de cetăţean, iar decidenţii înţeleg pe deplin responsabilitatea pe care o au faţă de români.
  • România normală își protejează identitatea, valorile, patrimoniul și resursele, fiind un stat în care domnește legea, nu arbitrarul.
  • România normală înseamnă o ţară sigură, care le oferă cetăţenilor toate condiţiile necesare pentru a duce un trai bun, știindu-și copiii în siguranţă.
  • PRINCIPIUL FUNDAMENTAL de la care trebuie să plecăm în procesul de reconstrucţie a statului este acela că prin tot ceea ce face, prin instituţiile sale, statul se află în slujba cetăţeanului, pe care îl servește și îl respectă. Demnitatea, libertatea individuală, egalitatea în faţa legii, cinstea, încrederea, toleranţa sunt coordonatele pe care vrem să clădim România normală. Avem urgentă nevoie de refacerea credibilităţii autorităţilor publice, de o evaluare serioasă care să reprezinte baza modernizării statului român și reașezarea, pe fundamente corecte, a administraţiei publice.
  • Un audit al situaţiei actuale a instituţiilor nefuncţionale ale statului este primul pas către îndeplinirea acestor obiective așteptate de către toţi românii.
  • CA PREȘEDINTE AL ROMÂNIEI voi acţiona pentru ca cetăţenii să-și consolideze încrederea în statul de drept și voi susţine în continuare fără rezerve lupta anticorupţie. O justiţie independentă este garanţia funcţionării democraţiei, a respectului pentru drepturile și libertăţile fundamentale, fiind un obstacol împotriva derapajelor autoritare. Revizuirea legilor din domeniul justiţiei este obligatorie pentru a se elimina intervenţiile nocive din ultimii trei ani. Totodată, actuala legislaţie a României trebuie supusă unui amplu proces de revizuire sub aspectul calităţii sale, în vederea simplificării și creării unui cadru legislativ predictibil.
  • ÎNTR-O ROMÂNIE NORMALĂ, prosperă și europeană, solidaritatea este o valoare asumată și vizibilă la nivel social. Cetăţenii au șanse egale, sunt trataţi echitabil și beneficiază de măsuri eficiente de susţinere și integrare în societate. Mobilizarea întregului potenţial al forţei de muncă din România înseamnă investiţii în educaţie și sănătate, în condiţii bune de trai și în incluziunea socială a tuturor cetăţenilor. Românii își doresc să trăiască mai bine, iar prosperitatea unei naţiuni depinde de modul în care ne îngrijim de viitorul nostru comun, de șansele copiilor și tinerilor noștri.
  • ROMÂNIA PROSPERĂ este România unei economii mature și competitive, ancorată în stabilitate și predictibilitate, a cărei creștere economică durabilă și calitativă este bazată pe investiţii, exporturi, inovare și spirit antreprenorial. România prosperă înseamnă dezvoltare economică sănătoasă și durabilă, bazată pe stabilitate, politici responsabile și predictibile, investiţii semnificative, echilibre consolidate, finanţe publice sustenabile, și mai ales pe libertate antreprenorială. O astfel de Românie nu permite ca oamenii să fie expuși minciunii economice și iluziilor statistice, prin care se rostogolește către generaţiile viitoare nota de plată a unor politici populiste.
  • ABORDAREA STRATEGICĂ a sectoarelor economiei pe baza avantajelor competitive este esenţială pentru prezenţa la nivel global a economiei naţionale. România are nevoie de o paradigmă industrială și tehnologică stimulativă, prin care pârghiile politicilor publice să încurajeze schimbări structurale la nivelul industriilor competitive. Conceptul de „Industrializare 4.0” trebuie implementat din perspectiva unor noi strategii industriale, ţinând cont de provocările economiei viitorului. Recuperarea decalajelor faţă de performanţele europene necesită tehnologii noi, dar mature, cu impact major în productivitate.
  • ÎNTR-O ROMÂNIE MODERNĂ ȘI EUROPEANĂ, cetăţenii sunt trataţi cu respect și demnitate, problemele le sunt rezolvate rapid și eficient, iar calitatea vieţii constituie un argument puternic pentru a trăi aici. Relaţia stat-cetăţean, domeniul TIC, infrastructura și securitatea energetică sunt domenii prioritare în care România are nevoie să își extindă perspectiva și să își crească ambiţiile. România poate și trebuie să devină un actor important în plan regional. Viitorul aparţine mobilităţii și reţelelor inteligente, iar ţara noastră trebuie să-și valorifice potenţialul și avantajele competitive: poziţia geostrategică, resursele, capitalul uman și capacitatea de inovare. Investiţiile în cercetare-dezvoltare-inovare trebuie dublate de susţinere din partea statului pentru a accelera trecerea la o economie și o societate digitale. Avem nevoie de o strategie integrată de dezvoltare a infrastructurii și de eforturi susţinute pentru securitate energetică pe termen lung.
  • VIZIUNEA MEA EUROPEANĂ ESTE UNA AMBIŢIOASĂ, bazată pe consolidarea fundaţiei viitorului unei Uniuni mai puternice, mai unite, mai coezive și mai democratice, care să aducă în continuare progres și o viaţă mai bună pentru cetăţeni. Voi acţiona în direcţia integrării depline a ţării noastre în Uniunea Europeană, în beneficiul tuturor românilor și a creșterii importanţei și a rolului României în procesul decizional la nivel european. Voi sprijini acţiunile de eficientizare a utilizării fondurilor europene şi de creștere a ratei de absorbţie a acestora, astfel încât România şi cetăţenii săi să poată beneficia pe deplin de avantajele statutului de stat membru UE.
  • OBIECTIVUL FUNDAMENTAL al politicii noastre externe va fi creșterea influenţei pe plan extern și a profilului internaţional al României. Este un obiectiv pe care îl putem atinge prin consolidarea capacităţii noastre de a proiecta în vecinătate și dincolo de aceasta, valorile democratice ale statului de drept și stabilitate, precum și de a furniza securitate, în scopul creșterii siguranţei și prosperităţii cetăţenilor români. Cei trei piloni care stau la baza politicii externe a ţării noastre rămân întărirea şi extinderea în continuare a Parteneriatului Strategic cu SUA, creşterea rolului şi efortului României în UE, respectiv în NATO. Siguranţa și securitatea reprezintă chiar expresia practică a normalităţii pe care mi-o doresc pentru România, ţara în care fiecare cetăţean trăiește într-un mediu sigur și are încredere că instituţiile îl apără și îl protejează. Politicile publice din domeniul securităţii naţionale vor fi concepute și implementate având ca beneficiar final cetăţeanul, iar Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2025 va orienta și direcţiona activitatea tuturor instituţiilor publice cu atribuţii și responsabilităţi în domeniul securităţii și apărării ţării.


În încheiere, Klaus Iohannis promovează deviza ”Construim împreună România normală” și precizează că Acordul politic național și buna colaborare a forțelor politice pro-europene și pro-euroatlantice sunt răspunsul său pentru ”România normală”.

Continue Reading

ROMÂNIA

ACEA: România înregistrează, în septembrie, cel mai mare avans (118,2%) la numărul de înmatriculări de autoturisme noi din UE

Published

on

© European Parliament

România a raportat în septembrie 2019 cel mai mare avans la numărul de înmatriculări de autoturisme noi la nivel european, înregistrând o creștere de 118,2%, de trei ori mai mare decât cifra raportată pentru aceeași perioadă din 2018, arată datele publicate miercuri de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), potrivit Agerpres.

Piaţa auto din România a înregistrat o creştere de 118,2% în septembrie, fiind înmatriculate 6.046 de autoturisme, faţă de 2.771 vehicule în perioada similară din 2018. La nivelul Uniunii Europene (excluzând Malta), numărul înmatriculărilor de autoturisme noi a crescut cu 14,5% în septembrie, la 1,24 milioane, deși în primele nouă luni din 2019, vânzările auto în Uniunea Europeană au scăzut cu 1,6%, la 11,76 milioane de autoturisme, faţă de perioada similară din 2018, când s-au livrat 11,95 milioane de vehicule.

Lituania a înregistrat și ea un număr semnificativ în creștere la înmatriculările de automobile noi (75,8%). Totodată, Lituania (42,8%) şi România (16,4%) au înregistrat cel mai semnificativ avans în perioada ianuarie-septembrie 2019.  În România au fost înmatriculate 124.049 de autoturisme în septembrie, faţă de perioada similară din 2018, când s-au livrat 106.595 de vehicule.

Livrările pe primele cinci piețe europene au înregistrat creșteri de două cifre în luna septembrie, după cum urmează: în Germania (22,2%), Spania (18,3%), Franţa (16,6%), Italia (13,4%), Marea Britanie rămânând mult în urmă, cu un avans de doar 1,3%, din cauza incertitudinilor legate de Brexit, care afectează încrederea consumatorilor. Cu toate acestea, aproape toate marile pieţe au înregistrat scăderi per total în perioada ianuarie-septembrie 2019, în special Spania (7,4%), Marea Britanie (2,5%), Italia (1,6%), Franţa (1,3%), exceptând Germania, unde s-a raportat un avans de 2,5%. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending