Connect with us

ROMÂNIA

Consilier politic al Ambasadei SUA la București: România este ținta războiului hibrid purtat de Rusia în Europa cu scopul creării de diviziuni între aliați

Published

on

Consilierul politic al Ambasadei SUA la Bucureşti, David Allen Schlaefer, a declarat, într-un interviu pentru postul Digi 24, că la nivelul reprezentanţei americane există o preocupare foarte mare faţă de încercările Rusiei ,,de-a lungul ultimilor ani” de a crea divizări la nivelul societăţii româneşti prin propagandă şi postări pe reţelele de socializare, informează Agerpres.

,,Vreau să mă concentrez pe Rusia, pentru că aceasta este preocuparea SUA, dar şi a României şi a acestei părţi a lumii. Este cu siguranţă o preocupare majoră pentru ambasada noastră din Bucureşti şi ce credem că observăm de-a lungul ultimilor câţiva ani este o încercare strategică a Rusiei să influenţeze atât politica actuală din Europa de Est, sau în Europa, ca întreg, dar nu doar asta, ci şi să slăbească ţările în anumite privinţe, pe termen mai lung (…) Suntem foarte preocupaţi de încercările Rusiei în România de a crea un fel de idee, prin propagandă, cu ajutorul platformelor tradiţionale, ca Sputnik şi altele, dar şi prin video-uri care devin virale, dar nu sunt atribuite nimănui, postări virale pe reţelele de socializare, care sunt făcute ca să slăbească România, ca ţară, de a crea divizări la nivelul societăţii româneşti şi în mod special, să creeze separare de percepţii între România şi partenerii ei din Vest, să slăbească relaţia transatlantică dintre România şi SUA, dar şi să slăbească afilierea României cu alţi membri UE, ca ţară membră, chiar şi cu NATO, şi să facă aceste lucruri în interesul politicii externe a Moscovei, ca opoziţie la interesul legitim al României”, afirmă diplomatul american.

El avertizează că în timp real se pot vedea ,,eforturile Rusiei de a manipula alegeri şi asta nu înseamnă că se vor strădui să aleagă un anume candidat, ci înseamnă să creeze mai multă diviziune în timpul ciclului electoral, să încerce să facă oamenii să fie mai puţin încrezători în instituţiile lor, în sistemul lor electoral”, lucru care s-a putut observa la ultimele alegeri din SUA.

Totodată, el atrage atenţia că prin această ,,strategie foarte sofisticată” sunt ţintiţi şi tinerii din România, scopul fiind erodarea pe termen lung a legăturilor României cu aliaţii săi vestici.

,,Altă strategie la care mă pot referi este pe termen lung, de promovare a unor poveşti, un anume conţinut etc, de-a lungul unei perioade lungi de timp, care ţintesc tinerii, în mod special, pentru că memoria lor nu se întinde atât de mult, nu erau pe vremea lui Ceauşescu sau erau copii poate la acel moment, nu au trăit experienţele acelor vremuri sau cele de imediat după Revoluţie, aşa că pot fi mai susceptibili la acest gen de mesaje, iar acestea ar fi: ‘România chiar are mai multe în comun cu Rusia sau cu alte ţări din Est decât are cu partenerii şi aliaţii săi din alte zone din afara Europei Centrale sau de Est. Avem o cultură la fel de conservatoare, afinităţi religioase, lucruri de acelaşi fel etc.’ Acestea sunt toate lucruri bune, pozitive, ar trebui să fie exemple din zone pe care le putem sărbători, toate aceste legături pe care le are România cu ţări precum Rusia sau alte ţări, dar în schimb, sunt transformate în ceva negativ, în loc să fie ceva pozitiv, demn de a fi sărbătorit, este schimbat, astfel încât, aceste lucruri bune devin un instrument care încearcă să îndepărteze România de Vest: chiar nu aveţi la fel de multe în comun cu americanii, chiar nu aveţi prea multe în comun cu alţi europeni din Vest, chiar nu aveţi ce să căutaţi în această comunitate de naţiuni. Noi suntem îngrijoraţi că de-a lungul timpului acest gen de mesaj poate fi unul foarte periculos, unul care erodează şi care ameninţă pe termen lung legăturile României cu Vestul”, spune consilierul politic al Ambasadei SUA.

De asemenea, David Allen Schlaefer arată că rezultatul acestei strategii pe termen lung poate însemna, şi slăbirea României ca ţară și a legăturilor ei cu partenerii occidentali nu neapărat ieşirea ţării noastre din UE sau NATO.  ,,Asta nu înseamnă că România va ieşi din UE sau ceva de genul, bineînţeles că nu, dar cred că ceea ce poate însemna este că legăturile şi sentimentele pe care oamenii le au despre aceste legături pot fi slăbite. Acest lucru slăbeşte România ca ţară, face mai dificile interacţiunile efective ale României cu partenerii şi aliaţii săi, care vor ca ea să fie puternică, precum SUA, precum Europa de Vest şi aceasta este o preocupare importantă pe care o vom avea şi de acum înainte”, spune diplomatul SUA.

El subliniază că intensitatea acestui tip de propagandă este în creştere în ultima perioadă, mesajele fiind ţintite spre România, și . având un alt conținut faţă de mesajele care sunt transmise în mediul online spre alte ţări din regiune, într-un format care pare dedicat în funcție de specificul fiecărui stat vizat. Toate aceste acțiuni ale Rusiei fac parte dintr-un război hibrid, menit să creeze diviziuni între cetățeni. 

Citiți și Microsoft avertizează asupra posibilelor interferențe în alegerile europarlamentare din mai, după ce hackeri din Rusia au compromis peste o sută de conturi ale unor angajați în posturi sensibile din mai multe state ale UE, printre care și România

,,Ce pot spune acum este că încercarea are loc. Se poate vedea. Observăm o creştere a poveştilor, care devin virale, videouri virale, cum ziceam mai devreme le putem aşeza pe categorii, pe diferite tipuri de mesaje, de discurs şi credem că vedem o strategie foarte sofisticată care este ţintită spre România. Aceasta este una dintre principalele preocupări ale SUA, acest război hibrid în care guvernul rus pare să fie implicat, prin care vrea să aducă separare la nivelul oamenilor. Este o strategie foarte sofisticată, pentru că se pare că Moscova are abilitatea de a ţinti anumite ţări cu anumite mesaje de propagandă, mesaje false, croite separat pentru fiecare ţară. Ce vei descoperi, auzi sau detecta în România nu va fi la fel cu ceea ce puteţi găsi la unul dintre vecinii voştri, cum este Bulgaria. Nu va fi acelaşi lucru. La fel cu ţările baltice, Letonia să spunem, unde este o populaţie numeroasă care vorbeşte rusă, nu va fi la fel ceea ce citiţi aici cu ce se poate citi în Finlanda, pe flancul nordic, la polul opus României, din punct de vedere geografic. Sunt mesaje sofisticate şi foarte individualizate pentru fiecare ţară în parte. Iar acest lucru arată flexibilitate şi adaptabilitate mari legate de mesajele care apar de la Moscova şi aceasta este o cauză de îngrijorare din partea noastră”, spune diplomatul american.

El arată că SUA sunt preocupate de ceea ce se întâmplă în Europa de Est şi zona Mării Negre în ultimii cinci ani din perspectiva războiului informațional hibrid, care originează din Rusia. 

,,Se văd aceste strategii combinate, să spunem, de acţiuni militare, promovare a violenţei, de destabilizare în toată zona Mării Negre şi a vecinătăţii României, alături de această ofensivă de propagandă despre care am vorbit, acest gen de război informaţional hibrid. Nu credem că aceste lucruri există aşa, în vid, credem că este o strategie făcută în mod conştient ca să destabilizeze această regiune şi această parte din lume, de aceea, preocupările noastre sunt legate în principal de Rusia”, afirmă David Allen Schlaefer.

Diplomatul american concluzionează că pentru a putea gestiona acest tip de propagandă este nevoie de o presă bine pregătită și independentă în Europa, dar în special în spațiul estic. 

,,Cred că avem de îndeplinit o condiţie pentru a fi mai rezistenţi şi pentru a putea să ne apărăm, ca indivizi, comunităţi, societăţi, împotriva acestei dinamici: este nevoie de o presă foarte puternică şi foarte independentă. Nu sunt un expert în media din România, dar cred că în general, jurnaliştii români, cei americani, jurnaliştii din toată Europa pot beneficia de multe sesiuni de pregătire şi instrumente. Cred că aceasta este o metodă excelentă să construim rezistenţă”, este de părere consilierul politic al Ambasadei SUA în România. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

MIPE: România mai are de îndeplinit 16 condiții favorizante pentru a putea atrage fonduri europene în perioada 2021-2027

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

În ședința de Guvern de vineri a fost aprobat memorandumul propus de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene referitor la măsurile pe care Romania trebuie să le implementeze pentru îndeplinirea condițiilor favorizante. Acestea stau la baza documentelor programatice (acordul de parteneriat și programele operaționale), pe lângă recomandările specifice de țară, se arată în comunicatul oficial.

Astfel, România mai are de îndeplinit 16 condiții favorizante pentru ca țara noastră să poate atragă fonduri europene în perioada financiară 2021-2027.

„Țara noastră trebuie să întreprindă demersurile necesare astfel încât Comisia Europeană să declare îndeplinite 20 condiții favorizante, 4 fiind deja rezolvate – cele referitoare la achiziții și ajutor de stat, riscuri de dezastre și biodiversitate”, a declarat secretarul de stat Cristian Roman.

Pentru îndeplinirea condițiilor vizând transporturile, educația și formarea, egalitatea de gen și incluziunea socială sunt în curs de actualizare și finalizare evaluările naționale, ce vor fi transmise Comisiei Europene.

Continue Reading

ROMÂNIA

Președintele PMP: Finanțarea gazului natural în cadrul Green Deal, pentru europeni și nu pentru Gazprom

Published

on

© Partidul Mișcarea Populară/ Facebook

Președintele PMP, Cristian Diaconescu, consideră că decizia UE de a introduce gazele naturale și energia nucleară în pachetul „verde” de investiții UE, este una salutară, dar trebuie gândită bine, ca o soluție complementară și doar acolo unde este necesară, ca un pas înainte spre „Green Deal”.

Potrivit acestuia, finanțarea proiectelor europene de transport a gezelor naturale trebuie să se facă transparent, în beneficiul cetățenilor europeni, fără negocieri pe sub masă și nu ca o formă ascunsă de a investi în companiile de energie ex-comunitare: „Experiența UE, rezultată din criza energetică, demonstrează că este nevoie de o politică coerentă în interiorul Uniunii Europene care să combată tendințele de șantaj promovate de Moscova, care folosește gazul natural ca o armă letală, pentru controlul pieței de energie din spațiul european.”

De asemenea, Cristian Diaconescu crede că deciziile cu privire la finanțarea proiectelor pentru tanzacționarea gazelor naturale trebuie să întrunească susținerea tuturor țărilor europene, fără nicio derogare, fără înțelegeri bilaterale cu state ex-comunitare, care să pună în pericol politica UE privind energia verde: „Din păcate, deschiderea, de curând, a gazeoductului Nord Stream demonstrează că Moscova folosește unele țări europene ca și cap de pod pentru a impune monopolul prețurilor pe piața de energie.”

„În același timp, decizia luată de UE privind extinderea Green Deal trebuie gândită ca o măsură pentru eliminarea dependenței și a șantajului gazului rusesc, ca o politică de independență energetică, prin folosirea energiei neconvenționale și nepoluante, în tot spațiul european”, a mai spus domnul Diaconescu.

 

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat vineri, la finalul summitului Consiliului European, că liderii statelor membre au convenit să analizeze împreună modalitățile de constituire a unei rezerve strategice de gaze naturale și posibilitățile unei achiziții comune. Având în vedere creșterea semnificativă a prețurilor la energie, șefa executivului UE a anunțat că va evalua funcționarea pieței de gaze și de energie electrică în sine și a dat curs solicitărilor mai multor lideri, între care și președintele Klaus Iohannis, de a include energia nucleară și gazele naturale pe lista investițiilor prietenoase cu mediul.

Citiți și: UE dă curs solicitărilor lui Klaus Iohannis de a include energia nucleară și gazele pe lista investițiilor “verzi”: Avem nevoie de o sursă stabilă, nucleară, și de gaze naturale

Continue Reading

ROMÂNIA

Emil Boc, mesaj din Parlamentul European: Educația, calea directă pentru diminuarea extremismului în Europa

Published

on

© Emil Boc - Facebook (print screen live video EBS)

Primarul Municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a susținut un discurs în plenul Parlamentului European în cadrul adunării plenare a Conferinței pentru Viitorul Europei, iar cu acest prilej a reiterat importanța accesului la educație pentru toți și diminuarea decalajelor dintre țări și dintre regiunile Uniunii Europene, educația fiind o prioritate politică de care depinde viitorul Europei.

Emil Boc a subliniat în cadrul Conferinței despre viitorul Europei, atât în ședința din plen cât și în intervențiile din grupurile de lucru, următoarele idei:

– Importanța finanțării suplimentare de la nivel european a domeniului educației în vederea asigurării accesului la educație pentru toți și a diminuării decalajelor în domeniu dintre state și dintre regiunile Uniunii Europene;
– Educația și cultura sunt la temelia proiectului european;
– Educația este cale directă pentru ieșirea din sărăcie, pentru acces la prosperitate și pentru diminuarea intoleranței, populismului și extremismului în Europa;
– Consolidarea Europei presupune un proces „de sus în jos”, prin intermediul instituțiilor, dar și un proces „de jos în sus” prin intermediul cetățenilor și a autorităților locale și regionale;
– Trebuie să trecem de la „comunicarea către cetățeni” la „comunicarea cu cetățenii”;
– Importanta găsirii unor soluții europene rapide și eficiente la problemele legate de creșterea prețului la gaz și electricitate;
– Viitorul Uniunii Europene depinde decisiv de modul în care rezolvă problemele actuale care preocupă viața cetățenilor Uniunii Europene.

Această adunare plenară a conferinței reprezintă două etape majore în contextul conferinței. Pe de o parte, cei 80 de reprezentanți ai grupurilor de dezbatere ale cetățenilor europeni care au fost selectați din grupul de 800 care s-au reunit la Strasbourg în septembrie și octombrie își vor ocupa locurile. Pe de altă parte, pentru prima dată, adunarea plenară va discuta despre contribuțiile cetățenilor care decurg din diferitele componente ale conferinței în forma lor actuală, în timp ce deliberările, evenimentele și dezbaterile online continuă.

Primele sesiuni ale celor patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni au avut loc la sediul Parlamentului European de la Strasbourg, în septembrie și octombrie 2021. În cadrul fiecărui grup, aproximativ 200 de cetățeni din toate statele membre (o treime dintre aceștia cu vârsta sub 25 de ani) au dezbătut subiecte care intră în sfera lor de competență.

Rapoartele primelor sesiuni ale grupurilor de experți și listele cu temele principale și subtemele pe care cetățenii le-au selectat pentru discuțiile ulterioare sunt disponibile pe platforma digitală multilingvă:

Grupul de dezbatere 1 O economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformarea digitală;

Grupul de dezbatere 2 Democrația europeană, valori și drepturi, statul de drept, securitate;

Grupul de dezbatere 3 Schimbări climatice și mediu/sănătate și

Grupul de dezbatere 4 UE în lume/migrație

Grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni reprezintă o caracteristică centrală a conferinței organizate de Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană. Acestea reprezintă un exercițiu transnațional și multilingv fără precedent în democrația deliberativă, care le oferă cetățenilor europeni un rol central în modelarea viitorului UE. Deliberările grupurilor vor lua în considerare contribuțiile de pe platforma digitală multilingvă și recomandările formulate în urma grupurilor naționale de dezbatere ale cetățenilor și a evenimentelor organizate în statele membre.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL16 hours ago

Ziua ONU | UE, hotărâtă să sprijine în continuare ONU pentru o lume mai sigură, mai stabilă și mai prosperă 

Gheorghe Falcă19 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Europa susține proiectele verzi de transport, iar Aradul se dezvoltă în această direcție

U.E.19 hours ago

Mateusz Morawiecki: Voi face totul pentru ca fondurile europene cuvenite Poloniei să nu fie ”blocate”

Corina Crețu19 hours ago

Corina Crețu, apel la conducerea țării să aloce educației 6% din PIB: Pandemia a accentuat decalajul educațional în UE

PARLAMENTUL EUROPEAN20 hours ago

Turcia | Parlamentul European reacționează în cazul ambasadorilor expulzați: UE nu se va lăsa intimidată

U.E.20 hours ago

Viktor Orban, discurs în fața a mii de simpatizanți: Lupt pentru o Europă care sprijină familia formată dintr-un bărbat și o femeie

PARLAMENTUL EUROPEAN22 hours ago

Tinerii europeni au militat pentru o Europă federală în cea de-a doua sesiune plenară a Conferinței privind Viitorul Europei

ROMÂNIA22 hours ago

MIPE: România mai are de îndeplinit 16 condiții favorizante pentru a putea atrage fonduri europene în perioada 2021-2027

INTERNAȚIONAL2 days ago

De astăzi, cetățenii Croației pot călători în SUA fără viză. Cel mai nou stat UE devine cel de-al 40-lea membru al Programului Visa Waiver

INTERNAȚIONAL2 days ago

Turcia: Ambasadorii ai 10 țări, printre care SUA și Germania, vor fi declarați ”persona non grata” de conducerea de la Ankara

NATO3 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ4 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi4 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi5 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO5 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending