Consilierul prezidențial pentru probleme economice, Cosmin Marinescu, consideră că în această perioadă de ”riscuri macroeconomice” cuvintele de ordine ar trebui să fie ”responsabilitate și prudență” astfel încât ”măsurile speculative sau populiste” să fie evitate, iar ”economia și finanțele publice să nu devieze de la obiectivul esențial al consolidării și echilibrului”.
Într-un material publicat pe blogul său, oficialul Administrației Prezidențiale oferă o prezentare detaliată a cauzei inflației și care sunt măsurile anti-inflaționiste necesare.
”Odată cu declanșarea războiului prin invadarea Ucrainei de către armata rusă în dimineața zilei de 24 februarie, toate estimările economice s-au mutat brusc în registrul incertitudinilor, devenit imediat dominant pe majoritatea piețelor. De aici și creșterea mai rapidă a prețurilor, în ultimele săptămâni, pentru numeroase produse cu efect multiplicator în structura prețurilor, cum ar fi gazele naturale, energia electrică, petrolul, carburanții, dar și unele metale, cum ar fi aluminiul sau cuprul”, a precizat Marinescu.
Acesta ținut să semnaleze că ”nu orice creștere a prețurilor înseamnă inflație”.
”Inflația este definită prin creșterea continuă și de durată a marii majorități a prețurilor din economice. Inflația este un fenomen economic, cu propria sa consistență metodologică, și care nu poate fi asimilată coerent evoluțiilor extra-economice, pentru a pretinde că <<vinovăția>> aparține unor fenomene naturale precum încălzirea globală sau tornadele, sau unor tragedii umanitare precum pandemia sau războiul”, a explicat consilierul prezidențial pentru probleme economice.
Cosmin Marinescu a atras atenția că ”inflația a urmat un trend crescător pe plan global începând din ianuarie 2021”, observându-se o ”inflația semnificativ mai ridicată în SUA și UE, comparativ cu China și Japonia”.
”Cel mai important semnal la nivel global a fost dat recent în SUA, prin decizia de acum câteva zile a Sistemului Federal de Rezerve (FED) de a crește rata dobânzii de politică monetară. Cu siguranță, vor urma noi decizii de acest fel, care indică întărirea politicii monetare, inclusiv la nivelul Băncii Centrale Europene (BCE)”, apreciază oficialul Administrației Prezidențiale.
”Din ambele direcții de politică economică, atât cea monetară cât și cea fiscal-bugetară, trebuie să se exercite presiune asupra inflației, astfel încât aceasta să revină la cote rezonabile, în linie cu obiectivele băncilor centrale de a ținti inflația în jurul a 2% pe termen mediu și lung. (…) Însă acest parcurs al politicilor economice a fost deja alterat, în ultimele săptămâni, de războiul din Ucraina. Creșterea necesară a cheltuielilor pentru apărare, imperativele umanitare de la granițele Ucrainei, spectrul de contagiune a efectelor negative ale sancțiunilor economice, perturbarea crizei energiei, toate acestea fac și mai dificilă sarcina politicilor anti-inflaționiste. (…) În funcție de amploarea impactului regresiv al războiului asupra economiei, nu este exclusă, cel puțin în plan european, o combinație între inflație și încetinirea creșterii economice, fără ca de aici să rezulte neapărat perspectiva deja vehiculată a stagnării economice, adică stagflația”, a mai punctat Cosmin Marinescu.
În egală măsură, consilierul prezidențial pentru probleme economice a mai subliniat că, ”în lupta cu inflația, pe lângă dozajul optim de politică economică, este deosebit de important ca traiectoria comportamentului de consum să nu fie perturbată nefiresc sub imperiul panicii și al știrilor false, care își găsesc teren fertil în vremuri de criză”.
Potrivit comisarului european pentru economie, Paolo Gentiloni, cele mai recente estimări privind evoluția economiei europene nu mai sunt realiste, astfel că avansul de 4% preconizat de Comisia Europeană în luna februarie este puțin probabil să fie atins, având în vedere evoluțiile recente.
Potrivit previziunilor economice de iarnă ale Comisiei Europene, economia României ar urma să înregistreze o încetinire a ritmului de creştere până la 4,2% în acest an, iar în 2023 va accelera uşor la 4,5%.