Consiliul UE a adoptat un mandat de negociere privind reziliența entităților critice. Acest proiect vizează reducerea vulnerabilităților și consolidarea rezilienței entităților critice. Aceste entități, care cuprind infrastructuri fizice, furnizează servicii vitale de care depind mijloacele de subzistență ale cetățenilor UE și buna funcționare a pieței interne, se arată în comunicatul oficial.
Aprobarea abordării generale a Consiliului permite Președinției să lanseze discuții cu Parlamentul European în vederea ajungerii la un acord asupra unui text final.
„O serie de situații critice din ultimii ani, inclusiv atacurile teroriste, COVID-19 și evenimentele meteorologice extreme au pus la încercare gradul de pregătire a sistemelor și infrastructurii noastre. Acestea ne-au arătat că putem face încă mai mult pentru a fi pregătiți împreună pentru crizele din viitor, indiferent de natura acestora. Acordul de astăzi din cadrul Consiliului oferă o bază solidă pentru a realiza acest lucru. Consolidarea rezilienței Europei a fost prioritatea principală a președinției slovene a Consiliului”, a transmis Aleš Hojs, ministrul sloven de interne.
Mandatul de negociere al Consiliului acoperă entități critice din nouă sectoare: energie, transporturi, sectorul bancar, infrastructuri ale pieței financiare, sănătate, apă potabilă, ape reziduale, infrastructură digitală și spațiu. Aceste entități trebuie să fie capabile să prevină, să se protejeze, să răspundă, să reziste și să se refacă în caz de dezastre naturale, de terorism sau de urgențe sanitare precum COVID-19.
Statele membre vor trebui să dispună de o strategie de consolidare a rezilienței entităților critice, să efectueze o evaluare a riscurilor cel puțin o dată la 4 ani și să identifice entitățile critice care furnizează servicii esențiale.
Entitățile critice vor trebui să identifice riscurile relevante care pot perturba în mod semnificativ furnizarea de servicii esențiale, să ia măsuri adecvate pentru a-și asigura reziliența și să notifice incidentele perturbatoare autorităților competente.
Propunerea de directivă stabilește, de asemenea, norme pentru identificarea entităților critice de importanță europeană deosebită. O entitate critică va fi considerată de importanță europeană deosebită atunci când furnizează un serviciu esențial pentru sau în mai mult de o treime din statele membre. În aceste cazuri, Comisia poate fi solicitată să organizeze o misiune consultativă pentru a evalua măsurile pe care entitatea în cauză le-a pus în aplicare pentru a-și îndeplini obligațiile.
Comisia Europeană a prezentat o propunere de directivă privind reziliența entităților critice în decembrie 2020. Odată adoptată, directiva propusă va înlocui actuala directivă privind identificarea și desemnarea infrastructurilor critice europene, adoptată în 2008.
O evaluare din 2019 a directivei respective a evidențiat necesitatea de a actualiza și de a consolida în continuare normele existente, având în vedere noile provocări cu care se confruntă UE, cum ar fi ascensiunea economiei digitale, impactul tot mai mare al schimbărilor climatice și amenințările teroriste. Actuala pandemie COVID-19 a arătat în special cât de expuse pot fi infrastructurile critice și societățile în fața unei pandemii și nivelul ridicat de interdependență care există între statele membre ale UE, precum și la nivel mondial.
