Connect with us

CONSILIUL DE SECURITATE

Consiliul de Securitate al ONU condamnă decizia Rusiei de a recunoaște independența regiunilor separatiste din estul Ucrainei

Published

on

© United Nations

ONU şi majoritatea membrilor Consiliului de Securitate au condamnat luni, într-o reuniune de urgenţă, decizia lui Vladimir Putin de a recunoaşte independenţa regiunilor separatiste pro-ruse Donețk și Lugansk din estul Ucrainei şi de a desfăşura trupe ruseşti acolo, în timp ce Moscova a asigurat că va rămâne “deschisă diplomaţiei”, scrie France Presse, potrivit Agerpres

„Graniţele Ucrainei recunoscute internaţional vor rămâne neschimbate, indiferent de declaraţiile şi acţiunile Rusiei. Ucraina cere Rusiei să-şi anuleze decizia de a recunoaşte teritoriile separatiste ucrainene, să se întoarcă la masa negocierilor şi să procedeze la o retragere imediată şi verificabilă a trupelor sale de ocupaţie”, a afirmat ambasadorul ucrainean la ONU, Serghi Kisliţia. 

Desemnarea armatei ruse de către preşedintele Vladimir Putin drept “forţă de menţinere a păcii” pentru a justifica intrarea în teritoriile separatiste din estul Ucrainei este “un nonsens”, a declarat în prealabil ambasadoarea Statelor Unite la ONU, Linda Thomas-Greenfield.

„Preşedintele Vladimir Putin a anunţat că va desfăşura trupe ruseşti în aceste zone. Ei le numesc forţe de menţinere a păcii. Acesta este un nonsens. Ştim ce sunt ele cu adevărat”, a criticat diplomata americană.

În prealabil, secretarul general adjunct al ONU pentru afaceri politice, Rosemary DiCarlo, „a regretat” puternic deciziile şi acţiunile Rusiei. „Următoarele ore şi zile vor fi critice. Riscul unui conflict major este real şi trebuie evitat cu orice preţ”, a susţinut ea în cadrul reuniunii organizate la cererea în special a occidentalilor.

Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, a precizat că  Rusia nu închide uşa „diplomaţiei” pentru a rezolva criza din Ucraina, dar va împiedica o “baie de sânge” în teritoriile separatiste din estul ţării a căror independenţă Moscova tocmai a recunoscut-o. 

„Rămânem deschişi diplomaţiei, pentru o soluţie diplomatică. Totuşi, nu intenţionăm să permitem o baie de sânge în Donbas”, a declarat diplomatul rus.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat luni seară decretul prin care Federația Rusă recunoaște independența regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, invocând că Ucraina este parte a istoriei Rusiei. Decretul a fost urmat de un ordin prin care Putin a decis trimiterea de trupe rusești de menținere a păcii în regiunile din estul Ucrainei cărora Moscova le-a recunoscut independența, încălcând astfel acordurile de la Minsk din 2015 dintre Franța, Germania, Rusia și Ucraina, când Kievul a fost nevoit să accepte statut special pentru provinciile separatiste.

Într-o primă măsură adoptată de Washington după decizia lui Vladimir Putin, președintele american Joe Biden a semnat marți dimineață un ordin executiv pentru “a refuza Rusiei șansa de a profita de pe urma încălcărilor flagrante ale dreptului internațional”. 

“Continuăm să ne consultăm îndeaproape cu aliații și partenerii, inclusiv cu Ucraina, cu privire la pașii următori”, a spus Biden.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a denunţat marţi, într-discurs adresat naţiunii, o încălcare a „suveranităţii şi integrităţii teritoriale” a Ucrainei, declarând că aşteaptă pentru ţara sa un sprijin „clar şi eficient” de la Occident în faţa Rusiei. 

CONSILIUL DE SECURITATE

Bogdan Aurescu respinge acuzațiile „nefondate” lansate de reprezentantul Rusiei la ONU potrivit cărora ar exista o „înțelegere” ca Ucraina să exporte cereale contra asistenței militare

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat joi, 19 mai 2022, la invitația secretarului de stat american Antony Blinken, la dezbaterea deschisă a Consiliului de Securitate al ONU (CS ONU) cu tema „Menținerea păcii și securității internaționale – conflict și securitate alimentară”, organizată de SUA, țară care deține președinția pe luna în curs a Consiliului de Securitate ONU, la sediul ONU din New York, informează un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro. 

Participarea ministrului român de externe la evenimentul de la New York are loc în continuarea participării la reuniunea ministerială cu tema „Apel la acțiune pentru securitatea alimentară globală”, desfășurată la 18 mai 2022, precum și a dialogului său cu secretarul de stat al SUA pe tema securității alimentare, din marja reuniunii informale a miniștrilor de externe NATO de la Berlin (14-15 mai 2022).

Dezbaterea deschisă a CS ONU organizată de SUA a avut ca obiectiv analizarea modalităților de coagulare și eficientizare a eforturilor internaționale pentru a reduce impactul crizei alimentare globale asupra păcii și securității internaționale, ale cărei efecte sunt exacerbate de impactul provocat de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Ministrul român al afacerilor externe Bogdan Aurescu a salutat oportunitatea organizării reuniunii și a reiterat în plenul Consiliului de Securitate al ONU condamnarea de către România, în termenii cei mai fermi, a agresiunii militare legale a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Referindu-se la situația umanitară din Ucraina, în continuă deteriorare, ministrul Aurescu a reafirmat solidaritatea României cu poporul ucrainean și a prezentat sprijinul umanitar acordat de țara noastră refugiaților ucraineni, menționând totodată hub-ul umanitar de la Suceava, funcțional din luna martie.

Ministrul Bogdan Aurescu a atras atenția că România a facilitat acordarea sprijinului internațional pentru statul vecin inclusiv prin autorizarea rapidă a solicitării Programului Mondial Alimentar de stabilire a prezenței sale temporare în România pentru acordarea de ajutor refugiaților ucraineni.

În intervenția sa, ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat implicațiile complexe ale conflictului militar declanșat de Rusia, inclusiv din perspectiva securității alimentare, pentru multe state din diverse regiuni ale lumii. Totodată, a subliniat conexiunea între insecuritatea alimentară, generată inclusiv de creșterea prețurilor la alimente la nivel global, și fenomenele de tulburări sociale, cu riscuri aferente la adresa păcii și securității internaționale.

„De la începutul războiului, peste un milion de refugiați au trecut granița româno-ucraineană, iar sprijinul umanitar oferit de România a fost foarte consistent. Un centru umanitar de colectare și distribuire a ajutorului umanitar internațional funcționează din luna martie în apropierea graniței româno-ucrainene. De asemenea, am răspuns solicitărilor internaționale de facilitare a ajutorului pentru Ucraina. De exemplu, am răspuns cu promptitudine solicitării Programului Alimentar Mondial de a stabili o prezență în România pentru a facilita ajutorul de urgență pentru Ucraina”, a precizat Bogdan Aurescu. 

Mai mult, a argumentat importanța abordării cu prioritate a chestiunilor corelate insecurității alimentare și prin sublinierea conexiunii dintre asigurarea fluxului sistemelor alimentare și progresul în domeniul protecției climei, finanțării dezvoltării și al altor priorități cuprinse în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.

Șeful diplomației române a arătat că piața de cereale este puternic afectată ca urmare a agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, având în vedere că cele două state sunt actori importanți în comerțul mondial în acest domeniu.

Astfel, ministrul român a informat statele ONU cu privire la eforturile multidimensionale întreprinse de România în sprijinul Ucrainei, care vizează pe de o parte susținerea economiei ucrainene și, pe de altă parte, limitarea efectelor crizei alimentare la nivel global, prin facilitarea transportului pe teritoriul României pentru transportatorii din Ucraina și prin oferirea de rute alternative pentru exportul de cereale din această țară, inclusiv prin Portul Constanța de la Marea Neagră și prin porturile românești de la Dunăre. 

Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat ideea conform căreia România este unul dintre statele cu cea mai bună poziție pentru a acționa ca un hub de tranzit și export pentru cerealele provenind din Ucraina și a precizat că, de la declanșarea conflictului din Ucraina, peste 240.000 de tone de cereale din Ucraina au fost exportate prin portul Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră. Șeful diplomației române a arătat că aceste eforturi consolidează profilul României de actor care contribuie în mod pragmatic la asigurarea stabilității regionale și globale, inclusiv a securității alimentare.

În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat apelul la mobilizarea unui efort cât mai larg la nivel internațional, pentru realizarea unui coridor de transport, inclusiv maritim, care să implice și rutele și porturile românești, pentru a ușura realizarea exporturilor ucrainene către destinații terțe.  

Șeful diplomației române a anunțat, totodată, faptul că România va găzdui, începând cu anul 2023, un Centru Regional de Agrometeorologie pentru Europa, aprobat de Organizația Meteorologică Mondială. Acesta va juca un rol important în sprijinirea adaptării la schimbările climatice.

Ministrul român de externe a evidențiat, și în acest context, importanța coagulării și eficientizării eforturilor de tip multilateral, inclusiv de la nivelul ONU, pentru coordonarea răspunsului internațional la efectele pe scară largă ale războiului din Ucraina, inclusiv în domeniul securității alimentare.

Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a respins în termeni fermi acuzațiile complet nefondate lansate de reprezentantul Federației Ruse în cadrul dezbaterii potrivit cărora ar exista o „înțelegere” ca Ucraina să exporte cereale către Occident contra asistenței militare acordate Ucrainei. Șeful diplomației române a atras atenția că nu este prima dată când Federația Rusă încearcă să propage astfel de informații complet eronate, autoritățile române reacționând prompt pentru a le respinge ca false și manipulatorii.

„Căutăm toate soluțiile posibile pentru a asigura un acces mai bun la porturile românești de pe Dunăre și la portul Constanța de la Marea Neagră. De la începutul invaziei rusești în Ucraina, Constanța a devenit principala poartă de acces pentru transporturile de cereale ucrainene către lumea exterioară. Până în prezent, peste 240.000 de tone de cereale au fost exportate din Ucraina prin portul Constanța”, a spus el. 

În final, ministrul Bogdan Aurescu a făcut apel la orientarea deciziilor și acțiunilor viitoare ale ONU și ale statelor membre în vederea construirii unui sistem alimentar sustenabil, accesibil și sigur la nivel global și a evidențiat inclusiv rolul actorilor neguvernamentali, în special al societății civile și al sectorului privat, în dezvoltarea rezilienței și în abordarea insecurității alimentare la nivel mondial.

La eveniment au participat înalți demnitari din 75 de țări, reprezentanți ai statelor membre ale Consiliului de Securitate, precum și ai altor state din diverse regiuni ale lumii, atât din state care sunt sau ar putea fi afectate în mod direct de insecuritatea alimentară, din cauza războiului ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a dus inclusiv la blocarea de către Rusia a exporturilor de cereale din această țară, respectiv state care pot contribui la consolidarea securității alimentare, a nutriției și a rezilienței la nivel global, inclusiv state membre ale G7, respectiv alte state, printre care și România. De asemenea, au participat și prezentat analize asupra tematicii în discuție Secretarul General al ONU, António Guterres, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial, David Beasley, directorul general al Organizației pentru Alimentație și Agricultură, Qu Dongyu.

Înalții oficiali ai ONU au informat cu privire la legătura directă, bidirecțională, dintre conflicte și insecuritatea alimentară, subliniind exacerbarea fenomenului insecurității alimentare în contextul impactului global al agresiunii ruse împotriva Ucrainei, și au avansat măsuri pe care ONU le are în vedere ca răspuns la provocările rezultate de aceste fenomene. Miniștrii de externe care au luat cuvântul au evocat situația gravă la nivel global generată de insecuritatea alimentară, deteriorată de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și s-au concentrat pe acțiunile imediate pe care statele membre ONU le pot lua, individual și colectiv, pentru atenuarea insecurității alimentare, inclusiv modalități de combatere a efectelor crizei energetice și financiare.

De asemenea, au evidențiat o serie de modalități prin care comunitatea internațională ar trebui să acționeze pentru stoparea accelerării insecurității alimentare la nivel mondial și pentru evitarea destabilizării statelor cu economii fragile și a unui impact disproporționat.

Continue Reading

CONSILIUL DE SECURITATE

Bogdan Aurescu, invitat de Antony Blinken la două evenimente ale CS ONU privind securitatea alimentară pe fondul războiului din Ucraina

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa, în perioada 18-19 mai 2022, la New York,  la invitația Secretarului de Stat american Antony Blinken, la două reuniuni privind securitatea alimentară globală, inițiate de Statele Unite ale Americii, ca stat care deține președinția Consiliului de Securitate al ONU (CS ONU) pentru luna în curs, informează Ministerul Afacerilor Externe, într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Participarea ministrului român de externe la evenimentele de la New York vine în continuarea dialogului său cu Secretarul de Stat al SUA pe tema menționată, din marja reuniunii informale a miniștrilor de externe NATO de la Berlin (14-15 mai 2022).

Astfel, șeful diplomației române va participa astăzi, 18 mai 2022, la reuniunea ministerială „Apel la acțiune pentru securitatea alimentară globală (“Global Food Security Call to Action)”, organizată și găzduită de Secretarul de Stat american Antony Blinken.

De asemenea, la 19 mai 2022 ministrul Bogdan Aurescu va lua parte la dezbaterea deschisă a Consiliului de Securitate al ONU cu tema „Menținerea păcii și securității internaționale – conflict și securitate alimentară”, organizată de SUA, în calitate de președinte al CS ONU pentru luna mai. 

La cele două reuniuni vor mai lua parte Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, înalți oficiali ai ONU, experți, miniștri și demnitari din statele membre ale Consiliului de Securitate, ale G7 și alte state membre ONU – și anume state care sunt sau ar putea fi impactate de insecuritatea alimentară, cu accent pe țările cele mai afectate de agravarea crizei alimentare la nivel global din cauza războiului ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a dus inclusiv la blocarea de către Rusia a exporturilor de cereale din această țară, respectiv state care pot contribui la consolidarea securității alimentare, cum este România. 

Reuniunile de nivel ministerial organizate de SUA pe tematica securității alimentare sunt menite să găsească și să determine implementarea de soluții pentru reducerea efectelor la nivel global ale crizei alimentare.

În cadrul celor două reuniuni, ministrul Bogdan Aurescu va atrage atenția asupra deteriorării situației umanitare din Ucraina și va evidenția implicațiile complexe ale conflictului militar declanșat de Rusia împotriva acestui stat, inclusiv din perspectiva securității alimentare. 

Șeful diplomației române va prezenta eforturile susținute, multidimensionale, întreprinse de România în sprijinul Ucrainei, care vizează pe de o parte susținerea economiei ucrainene și, pe de altă parte, limitarea efectelor crizei alimentare prin facilitarea și oferirea de rute alternative de transport pentru exportul de cereale din Ucraina, inclusiv prin Portul Constanța de la Marea Neagră și prin porturile românești de la Dunăre. În acest context, va reitera apelul la mobilizarea unui efort cât mai larg, din partea cât mai multor state la nivel internațional, pentru realizarea unui coridor de transport, inclusive maritim, cu implicarea rutelor și a porturilor românești amintite, pentru a ușura realizarea exporturilor ucrainene către destinațiile lor.  

Totodată, ministrul român de externe va evidenția importanța eforturilor de tip multilateral, inclusiv de la nivelul ONU, pentru coordonarea răspunsului internațional la efectele pe scară largă ale războiului din Ucraina, inclusiv în domeniul securității alimentare.

Prezența ministrului afacerilor externe la cele două evenimente organizate la nivelul ONU oferă oportunitatea reafirmării poziției României de stat susținător al multilateralismului eficient și al ordinii internaționale bazate pe norme. 

Totodată, prin participarea la aceste reuniuni de nivel înalt, România continuă să se implice în eforturile internaționale de contracarare a impactului negativ al consecințelor agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv în domeniul securității alimentare globale.

Insecuritatea alimentară reprezintă un fenomen de amploare, exacerbat de pandemia de COVID-19, conflicte și impactul schimbărilor climatice. Potrivit estimărilor oficiale, în 2019 numărul persoanelor care se confruntau cu acest fenomen ajunsese la 161 de milioane, iar 44 de milioane de persoane din 38 de state sunt în prag de foamete. Totodată, estimările experților arată că impactul devastator al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei ar putea aduce încă aproape 40 de milioane de persoane în pragul sărăciei și al foametei până la sfârșitul anului 2022.

Continue Reading

CONSILIUL DE SECURITATE

Zelenski cere aducerea Rusiei în fața unui tribunal internațional similar celui de la Nürnberg și excluderea Moscovei din Consiliul de Securitate al ONU

Published

on

© UK at the UN/ Twitter

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat marți Consiliului de Securitate al ONU, declarând că acțiunile trupelor rusești “nu diferă cu nimic de cele ale altor teroriști precum Daesh”. Liderul de la Kiev a susținut un discurs în fața reprezentanților tuturor celor 15 membri ai Consiliului, inclusiv cei cinci permanenți – China, Franța, Regatul Unit, Rusia și Statele Unite. 

“Aceștia au urmărit o politică consecventă de distrugere a diversității etnice și religioase, apoi inflamează războaiele și le conduc în mod deliberat în așa fel încât să ucidă cât mai mulți civili obișnuiți”, a declarat președintele Ucrainei, citat de The Guardian.

El a spus că se adresează ONU în numele victimelor Rusiei.

“Unii dintre ei au fost împușcați pe străzi, alții au fost aruncați în fântâni ca să moară. Ei sunt în suferință. Au fost uciși în apartamentele lor, case aruncate în aer de grenade. Civilii au fost striviți de tancuri în timp ce stăteau în mașinile lor în mijlocul drumului, doar pentru plăcerea lor. Le-au tăiat membrele, le-au tăiat gâtul. Femeile au fost violate și ucise în fața copiilor lor. Le-au fost smulse limbile doar pentru că agresorii nu voiau să audă de ele”, a descris liderul de la Kiev atrocitățile comise de armata rusă în Ucraina, după ce cu o zi în urmă a prezentat imaginile masacrului de la Bucea în plenul Parlamentului României.

Președintele ucrainean a cerut Rusiei să răspundă pentru acțiunile sale, spunând că “avem de-a face cu un stat care transformă dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU în dreptul de a muri” și afirmând că Rusia ar trebui să fie adusă în fața unui tribunal internațional similar celui de la Nürnberg, după cel de-al Doilea Război Mondial, relatează și BBC.

“Acest lucru subminează întreaga arhitectură a securității globale. Le permite să rămână nepedepsiți. Așa că distrug tot ceea ce pot”, a transmis el.

Liderul ucrainean a mai precizat că Consiliul de Securitate al ONU ar trebui “să elimine Rusia ca agresor și sursă de război, astfel încât să nu poată bloca deciziile privind propria agresiune, propriul război”.

“Credeți că a trecut vremea dreptului internațional? Dacă răspunsul dumneavoastră este nu, atunci trebuie să acționați imediat. Carta ONU trebuie să fie restaurată imediat. Sistemul ONU trebuie reformat imediat, astfel încât dreptul de veto să nu fie dreptul la moarte”, a adăugat Zelenski, spunând că dacă Consiliul nu poate găsi o modalitate de a ajuta la oprirea acțiunilor Rusiei în Ucraina, ar trebui “să se dizolve”, deoarece dovedește că “nu poți face nimic în afară de conversație”.

El și-a încheiat discursul în aplauze.

Discursul președintelui Ucrainei din Consiliul de Securitate al ONU face parte dintr-o suită de astfel de adresări istorice, dat fiind contextul eroic în care țara sa luptă împotriva agresiunii militare a Rusiei și a atrocităților comise de soldații ruși. 

Zelenski a rostit alocuțiuni similare în plenul Parlamentului European de la Bruxelles, în Camera Comunelor de la Londra, Parlamentul Canadei, în Congresul american sau în Bundestagul german, unde s-a distins prin referințe la momente și discursuri istorice.

Liderul de la Kiev s-a mai adresat prin videoconferință și parlamentelor de la Paris, Roma, Tokyo, Varșovia ori București, Knesset-ului israelian, precum și summit-urilor NATO, G7 și Consiliului European din 24 martie, reuniuni care au avut loc la Bruxelles pentru a demonstra unitatea transatlantică și occidentală în fața războiului lui Putin împotriva Ucrainei vecine.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL29 mins ago

Olaf Scholz se declară „profund dezgustat” de declarațiile președintelui palestinian, care a acuzat Israelul de comiterea a „50 de Holocausturi”

SĂNĂTATE2 hours ago

BEI va sprijini cu 22 mil. de euro cercetarea și dezvoltarea de noi tratamente împotriva cancerului de către compania poloneză Ryvu Therapeutics

MAREA BRITANIE4 hours ago

Post-BREXIT: Regatul Unit lansează procedura de soluționare a litigiilor cu UE privind accesul la programele de cercetare europene

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Directorul SRI, primit la Chișinău de Maia Sandu. Cei doi oficiali au discutat despre nivelul sporit al riscurilor de securitate și reforma sectorului național de securitate al R. Moldova

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Muncii: Peste 6400 de cetățeni ucraineni sunt integrați pe piața muncii din România. Cei mai mulți lucrează în industria prelucrătoare și în construcții

ROMÂNIA4 hours ago

INS: Economia României a crescut cu 5,8% în semestrul I din acest an și cu 2,1% în trimestrul II

NATO4 hours ago

Germania a trimis în premieră șase avioane de luptă în regiunea Indo-Pacific: Este cea mai mare și dificilă dislocare globală a Forțelor Aeriene Germane

U.E.5 hours ago

Josep Borrell organizează pe 18 august la Bruxelles o reuniune la nivel înalt a Dialogului Belgrad-Pristina

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Letonia intenționează să nu mai reînnoiască permisele de ședere pentru cetățenii din Rusia și Belarus

RUSIA5 hours ago

Opozantul rus Aleksei Navalnîi cere UE, SUA și Regatului Unit să declare „război total” împotriva oligarhilor ruși

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA6 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending