Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European a stabilit orientările pentru politica economică a statelor membre pentru 2013

Published

on

EU FlagConsiliul European a transmis concluziile întîlnirilor din 14-15 martie a.c. Potrivit documentului, Consiliul European a desfășurat o discuție amplă cu privire la situația economică și socială și a stabilit orientările  pentru politica economică a statelor membre și a Uniunii Europene pentru 2013.

Redăm comunicatul, asa cum a fost remis de Secretariatul General al Consiliului:

În ultimii ani, am depus eforturi însemnate pentru a răspunde la dificultățile presante generate de  criza financiară și de criza datoriei suverane, în scopul de a pregăti terenul pentru revenirea la o  creștere durabilă generatoare de locuri de muncă și de a trece la o guvernanță economică  consolidată atât la nivelul UE, cât și la nivelul zonei euro. S-au obținut multe rezultate, în pofida unor incertitudini care persistă încă pe piețele financiare. Cu toate acestea, stagnarea activității economice prevăzute pentru 2013 și nivelurile inacceptabil de ridicate ale șomajului evidențiază faptul că este crucial să se accelereze eforturile de sprijinire în mod prioritar a creșterii economice, urmărindu-se totodată o consolidare fiscală favorabilă creșterii economice. Consiliul European a desfășurat o discuție amplă cu privire la situația economică și socială și a stabilit orientările pentru politica economică a statelor membre și a Uniunii Europene pentru 2013.

Acestea ar trebui să se axeze pe punerea în aplicare a deciziilor luate, în special în ceea ce privește Pactul pentru creștere economică și locuri de muncă. Trebuie acordată prioritate specială sprijinirii ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și promovării creșterii și competitivității. În iunie, Consiliul European va reveni asupra evaluării politicilor care sunt definite la nivel național în scopul punerii în aplicare a acestor priorități, precum și asupra punerii în aplicare a Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă. Consiliul European a convenit ca în următoarele luni să poarte discuții pe marginea unor teme specifice cu un potențial ridicat de realizare a creșterii și de creare de locuri de muncă. De asemenea, în vederea reuniunii sale din iunie, Consiliul European a trecut în revistă activitățile desfășurate în prezent pentru aprofundarea uniunii economice și monetare (UEM).

I. POLITICA ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ

Semestrul european: promovarea competitivității, a creșterii și a creării de locuri de muncă, în special pentru tineri

1. După cum s-a convenit în luna decembrie a anului trecut, statele membre și Uniunea Europeană întreprind acțiuni hotărâte pentru a promova competitivitatea, creșterea și crearea de locuri de muncă, în conformitate cu următoarele priorități stabilite în analiza anuală a creșterii:

(a) urmărirea unei consolidări fiscale diferențiate și favorabile creșterii economice;

(b) restabilirea unui nivel normal de acordare de împrumuturi în cadrul economiei;

(c) promovarea creșterii și a competitivității;

(d) abordarea șomajului și a consecințelor sociale ale crizei;

(e) modernizarea administrației publice.

 

2. Punerea în aplicare rămâne în continuare fundamentală. Sunt necesare acțiuni hotărâte pentru a susține angajamentul politic ferm de a promova creșterea și crearea de locuri de muncă și de a răspunde la dificultățile bugetare, macroeconomice și structurale. Toate aceste aspecte ar trebui reflectate în programele naționale de reformă și în programele de stabilitate și de convergență ale statelor membre, ținând seama pe deplin de discuțiile purtate în cadrul Consiliului, în contextul semestrului european, cu privire la analiza anuală a creșterii realizată de Comisie, astfel cum figurează în raportul de sinteză al Președinției și în concluziile relevante ale Consiliului, precum și de analiza elaborată de Comisie în contextul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice, inclusiv în Raportul privind mecanismul de alertă.

3. Sunt în curs de realizare progrese considerabile cu privire la echilibrarea din punct de vedere structural a bugetelor, iar aceste progrese trebuie continuate. Consiliul European subliniază în special necesitatea unei consolidări fiscale diferențiate favorabile creșterii, reamintind totodată posibilitățile oferite de normele fiscale actuale ale Pactului de stabilitate și de creștere (PSC) și ale Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare.

4. Ar trebui să existe o combinație adecvată de măsuri privind cheltuielile și veniturile la nivelul statelor membre, incluzând măsuri specifice pe termen scurt menite să stimuleze creșterea și să susțină crearea de locuri de muncă, mai ales în rândul tinerilor, și acordând prioritate investițiilor favorabile creșterii. În acest sens, Consiliul European reamintește faptul că, în condițiile respectării depline a PSC, posibilitățile oferite de cadrul bugetar existent al UE de a echilibra necesitățile de investiții publice productive cu obiectivele de disciplină bugetară pot fi exploatate în cadrul componentei preventive a PSC.

5. Consolidarea fiscală și restaurarea stabilității financiare trebuie să aibă loc în paralel cu reforme structurale bine concepute, vizând promovarea creșterii durabile, a ocupării forței de muncă și a competitivității, precum și corectarea dezechilibrelor macroeconomice. În acest context, Consiliul European reamintește importanța transferării sarcinii fiscale dinspre forța de muncă spre alte domenii, acolo unde este cazul, și a recunoașterii competenței statelor membre în acest domeniu, în scopul de a contribui la îmbunătățirea capacității de inserție profesională și a competitivității.

6. În contextul unei consolidări fiscale problematice, este important să se asigure faptul că toată lumea își plătește impozitele. Prin urmare, sunt necesare eforturi reînnoite pentru a îmbunătăți eficiența colectării impozitelor și a combate evaziunea fiscală, inclusiv prin încheierea unor acorduri cu țările terțe privind impozitarea economiilor și prin realizarea de progrese rapide în ceea ce privește combaterea problemei fraudei în materie de TVA. Este necesară o cooperare strânsă cu OCDE și cu G20 în vederea elaborării unor standarde agreate la nivel internațional pentru prevenirea eroziunii bazei fiscale și a transferurilor de profituri. În acest scop, UE își va coordona pozițiile. Ar trebui să se înregistreze progrese în cadrul lucrărilor referitoare la dosare fiscale pendinte, cum ar fi propunerile privind impozitarea energiei, privind baza fiscală consolidată comună a societăților și privind revizuirea Directivei privind impozitarea veniturilor din economii. Consiliul European ia act de progresele înregistrate cu privire la lucrările referitoare la cooperarea consolidată privind taxa pe tranzacțiile financiare.

7. În ceea ce privește acțiunile întreprinse la nivelul UE, trebuie continuată punerea în aplicare pe deplin și în mod urgent a orientărilor decise de Consiliul European în ultimele luni, mai ales în cadrul Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă, în vederea exploatării în special a potențialului economiei ecologice de a promova creșterea și competitivitatea. Creșterea recentă a capitalului BEI cu 10 miliarde EUR va permite băncii să acorde împrumuturi suplimentare în valoare de 60 de miliarde EUR în sprijinul creșterii și al creării de locuri de muncă, iar aceasta, împreună cu Fondul european de investiții, va ajuta la catalizarea proiectelor în valoare de până la 180 de miliarde EUR în perioada 2013-2015. Consiliul European va evalua în iunie punerea în aplicare a pactului, axându-se în special pe măsurile destinate creării de locuri de muncă și pe stimularea finanțării economiei pentru măsurile de creștere cu acțiune rapidă. În acest sens Comisia, împreună cu BEI, va prezenta în iunie un raport cu privire la posibilitățile și la prioritățile specifice care ar trebui identificate, în special în ceea ce privește infrastructura, eficiența energetică și utilizarea eficientă a resurselor, economia digitală, cercetarea și inovarea, precum și IMM-urile.

8. Trebuie să se finalizeze și să se pună în aplicare de urgență cadrul pentru o mai bună guvernanță economică. Trebuie valorificată pe deplin noua legislație privind supravegherea fiscală și macroeconomică (pachetul de șase propuneri legislative, pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare și Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare). În mod special, trebuie efectuate toate lucrările de pregătire necesare pentru a se asigura că aceste noi norme sunt aplicate efectiv de la începutul ciclurilor bugetare naționale în 2013.

Comunicatul integral AICI.

Sursa: consilium.europa.eu
Foto: freefoto.com

CONSILIUL EUROPEAN

UE: Președintele Consiliului European merge sâmbătă la Beirut, iar Franța organizează duminică o conferință a donatorilor pentru ajutor umanitar de urgență acordat Libanului

Published

on

© European Union, 2020

Instituţiile europene vor participa la conferinţa donatorilor organizată duminică de Franţa și găzduită de președintele Emmanuel Macron pentru a mobiliza un ajutor umanitar de urgenţă populaţiei Beirutului, după cele două explozii devastatoare care au ruinat oraşul, a anunţat vineri Comisia Europeană, citată de AFP.

“Comisia Europeană va fi reprezentată de către comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic. Înţelegem că această conferinţă organizată în format video vizează colectarea de fonduri pentru un ajutor umanitar de urgenţă”, a declarat purtătorul de cuvânt al executivului european Eric Mamer, informează Agerpres.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, va reprezenta statele membre, a precizat el.

De altfel, Charles Michel se va deplasa sâmbătă la Beirut, conform unei informări făcute pe contul său de Twitter.

“Călătoresc mâine la Beirut pentru a transmite solidaritatea Europei cu poporul Libanului. Șocați și întristați, suntem alături de cei afectați și vom oferi ajutor”, a scris Michel, precizând că se va întâlni la Beirut cu președintele Michel Aoun, cu președintele Parlamentului și cu președintele Consiliului de Miniștri.

Vizita lui Michel la Beirut survine după cea a președintelui francez Emmanuel Macron, primul lider internațional care s-a deplasat în capitala Libanului, de unde a promis sprijin și organizarea unei conferințe a donatorilor.

Mai mult, președintele Consiliului European Charles Michel și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au făcut joi un apel la cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană să sprijine Libanul, țară puternic afectată de exploziile fără precedent de la Beirut care au devastat portul capitalei țării și au ucis 137 de oameni, rănind peste 5000 de persoane și lăsând 300.000 de libanezi fără adăpost.

Michel și von der Leyen i-au îndemnat pe liderii europeni să sprijine Libanul atât cu necesitățile urgente, cât și în ce privește reconstrucția pe termen lung.

De altfel, Uniunea Europeană a anunţat joi deblocarea a 33 milioane de euro pentru a finanţa un prim ajutor de urgenţă în favoarea Libanului şi a mobilizat alte mijloace materiale, între care o navă-spital italiană pentru a ajuta echipele de intervenţie din Beirut.

Deblocarea a 33 de milioane de euro trebuie să permită acoperirea nevoilor imediate ale serviciilor de intervenţie şi spitalelor din capitala libaneză, a precizat Comisia Europeană.

Într-un mesaj transmis pe Twitter după cele două explozii, președintele Klaus Iohannis a precizat că România este “alături de Liban şi de poporul libanez în aceste vremuri dificile”.

Cele două explozii de marţi, de la Beirut, au ucis cel puţin 137 de oameni şi au rănit peste 5000, iar zeci de persoane sunt în continuare date dispărute, a comunicat Ministerul libanez al Sănătăţii.

Deflagraţiile declanşate de un incendiu la un depozit de azotat de amoniu au lăsat fără adăpost 300.000 de locuitori din capitala Libanului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președinții Consiliului European și Comisiei Europene fac apel către Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE să ofere ajutor pentru reconstrucția Libanului

Published

on

© Administrația Pezidențială

Președintele Consiliului European Charles Michel și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au făcut joi un apel la cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană să sprijine Libanul, țară puternic afectată de exploziile fără precedent de la Beirut care au devastat portul capitalei țării și au ucis 137 de oameni, rănind peste 5000 de persoane și lăsând 300.000 de libanezi fără adăpost.

După ce președintele francez Emmanuel Macron a devenit primul lider străin care s-a deplasat în Liban, promițând ajutor, Michel și von der Leyen i-au îndemnat pe liderii europeni să sprijine Libanul atât cu necesitățile urgente, cât și în ce privește reconstrucția pe termen lung.

“Cu nevoile dramatice umanitare și de reconstrucție care au apărut acum, solidaritatea noastră – și cea a întregii comunități internaționale – va fi necesară mai mult ca niciodată. Avem un interes comun să acționăm acum pentru a limita efectele acestei tragedii. Prin urmare, vă invităm să vă intensificați sprijinul acordat Libanului atât în privința nevoilor imediate, dar și în vederea reconstrucției țării pe termen lung”, se arată în scrisoarea remisă CaleaEuropeană.ro și transmisă de cei doi lideri instituționali către Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți șefi de stat sau de guvern.

Charles Michel și Ursula von der Leyen mai precizează că “pentru a asigura eficiența și livrarea rapidă, suntem pregătiți să asigurăm sinergia ajutorului pe care UE în ansamblu îl va oferi Libanului, printr-un mecanism de coordonare pe care instituțiile UE îl vor pune în aplicare”.

De altfel, Uniunea Europeană a anunţat joi deblocarea a 33 milioane de euro pentru a finanţa un prim ajutor de urgenţă în favoarea Libanului şi a mobilizat alte mijloace materiale, între care o navă-spital italiană pentru a ajuta echipele de intervenţie din Beirut.

Deblocarea a 33 de milioane de euro trebuie să permită acoperirea nevoilor imediate ale serviciilor de intervenţie şi spitalelor din capitala libaneză, a precizat Comisia Europeană.

Într-un mesaj transmis pe Twitter după cele două explozii, președintele Klaus Iohannis a precizat că România este “alături de Liban şi de poporul libanez în aceste vremuri dificile”.

Cele două explozii de marţi, de la Beirut, au ucis cel puţin 137 de oameni şi au rănit peste 5000, iar zeci de persoane sunt în continuare date dispărute, a comunicat Ministerul libanez al Sănătăţii.

Deflagraţiile declanşate de un incendiu la un depozit de azotat de amoniu au lăsat fără adăpost 300.000 de locuitori din capitala Libanului.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron: Acordul de relansare, rezultatul a trei ani de muncă franco-germană. Este cel mai important moment din viaţa Europei noastre de la crearea monedei euro

Published

on

© European Union 2020

Acordul încheiat cu privire la planul de relansare este pentru Uniunea Europeană ”cel mai important moment de la crearea euro”, a declarat marţi preşedintele francez Emmanuel Macron, la câteva ore după încheierea summitului de la Bruxelles, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Acest acord ce prevede un fond de 750 de miliarde de euro este rezultatul ”a trei ani de muncă între Franţa şi Germania’‘, a adăugat el, referindu-se la discursul său privind suveranitatea europeană susținut la Sorbona, în anul 2017.

“Doresc ca concetăţenii noştri să înţeleagă importanţa a ceea ce s-a întâmplat în aceste patru zile şi patru nopţi”, a declarat şeful statului francez, în cursul unui interviu acordat canalului de televiziune privat TF1.

Ne-am luptat (…) Acesta este cel mai important moment din viaţa Europei noastre de la crearea monedei euro”, care a intrat în circulaţie la 1 ianuarie 1999.

O afirmație similară a fost făcută anterior și de comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, acesta afirmând că “Acordul încheiat în Consiliul European reprezintă un moment de cotitură” și este “cea mai importantă decizie economică de la introducerea euro”.

Întrebat dacă se va majora o ”taxă europeană” pentru finanţarea acestui plan, preşedintele Macron a răspuns: ”Cu siguranţă, contribuabilul francez nu va plăti această datorie”, ci ”mari companii internaţionale, uneori europene, care astăzi nu sunt solicitate suficient şi care vor plăti treptat această datorie prin sistemul fiscal european pe care îl vom construi”.

Citiți și Franța susține că acordul UE privind planul de relansare este “actul de naștere a unei noi Europe”: O Europă mai solidară, mai verde și mai franco-germană

Reamintind că cei 27 de lideri europeni s-au angajat, în condiţiile acordului semnat marţi, să ”creeze noi resurse proprii”, el a precizat că în prezent sunt în curs de studiu trei taxe: o taxă pe plasticul nereciclat, o taxă pe giganţii digitali şi o ”taxă pe carbon”.

A două pistă este instalarea unui ”mecanism pentru carbon la frontiere”, a adăugat el, citând exemplul oţelului importat în Europa. ”Când importăm oţel care provine de la capătul lumii, care este fabricat în condiţii mult mai puţin riguroase (decât în Europa), trebuie să putem impune o taxă la frontierele noastre care să evite concurenţa neloială” a ”acestui oţel care ar veni din India, China sau din altă parte”, a menţionat preşedintele francez.

”Această taxă europeană pe care o vom construi împreună va face posibilă rambursarea acestei datorii pe care o contractăm”, a precizat Emmanuel Macron, care a confirmat că ţara sa va primi ”40 de miliarde de euro în baza acestui plan de relansare” şi va fi ”al treilea beneficiar din Europa” după Italia şi Spania.

Citiți și Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Mark Rutte și ceilalți șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns la un acord fără precedent într-un context extraordinar. După tratative maraton la primul summit “în persoană” după izbucnirea pandemiei, cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară.

Agrearea unui fond de redresare precum Next Generation UE reprezintă o premieră la nivel european, fiind pentru întâia dată când țările UE cad de acord asupra unei datorii comune. Fondurile din cadrul Next Generation EU vor fi generate de împrumuturile pe care Uniunea Europeană și le va asuma ca o datorie comună, iar ele vor fi acordate sub formă de granturi (subvenții nerambursabile) și împrumuturi. Creditele vor putea fi obținute de fiecare stat membru în parte, inclusiv România, la dobânzi mici, în baza rating-ului de creditare foarte bun al Comisiei Europene. Practic, fiecare stat membru va accesa împrumuturi cu același nivel al dobânzii, iar creditele vor trebui rambursate până la 31 decembrie 2058.

Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la ora 6:30, marți dimineață, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending