Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European: Charles Michel le propune liderilor UE un acord cu granturi de 390 de miliarde de euro, cu 110 miliarde de euro mai puțin decât propunerea inițială

Published

on

© Administrația Pezidențială

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană ar putea ajunge luni noapte la un acord mult așteptat asupra unui pachet financiar de apoximativ 1.800 de miliarde de euro privind relansarea UE în urma crizei provocate de pandemia de coronavirus. 

După negocieri maraton începute vineri și continuate trei zile și trei nopți până luni, președintele Consiliului European, Charles Michel, le-a pregătit liderilor europeni, în frunte cu cancelarul german Angela Merkel, președintele francez Emmanuel Macron, prim-ministrul olandez Mark Rutte și cancelarul austriac Sebastian, o nouă propunere de compromis după documentele de negociere prezentate pe 10 iulie și sâmbătă, în cea de-a doua zi a summitului.

Voi trimite noua mea propunere tuturor liderilor. Am lucrat din greu și această propunere este rodul unei munci colective cu toți liderii și cu echipele lor. Știu că ultimii pași sunt întotdeauna cei mai dificili, dar sunt încrezător. Chiar dacă este dificil, chiar dacă va trebui să continuăm să lucrăm, sunt convins că un acord este posibil“, a declarat Michel, înaintea unei reuniuni în plen în cea de-a patra zi a summitului.

Potrivit documentului văzut de Politico Europe, Michel propune un fond de redresare economică care va conține 390 de miliarde de euro sub formă de granturi și care va fi finanțat printr-o datorie comună europeană. Noua cifră de compromis este sub cele 500 de miliarde de euro propuse de Germania și de Franța, de Comisia Europeană și de președintele Consiliului European în prima sa propunere de negociere.

Noua propunere este compusă din 390 de miliarde de euro granturi și 360 miliarde de euro împrumuturi, păstrând totalul de 750 de miliarde de euro al fondului de redresare. De asemenea, Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 va rămâne la volumul de 1.074 de miliarde de euro propuse de Charles Michel încă din data de 10 iulie.

Politico Europe informează că sub acest scenariu, Facilitatea de redresare și de reziliență va fi dotată cu 312,5 miliarde de euro sub formă de granturi, iar inițiativa REACT-EU va fi diminuată cu 2,5 miliarde de euro, ajungând la 47,5 miliarde de euro.

Printre ajustări se numără și reducerea Fondului pentru o tranziție justă cu 20 de miliarde de euro, tăieri de 8,5 miliarde de euro de la programul de cercetare Horizon Europe și o eliminare totală a alocărilor de 7,7 miliarde pentru programul de sănătate EU4Health.

Ursula von der Leyen a propus la 27 mai un pachet de redresare de 1.850 de miliarde de euro, alcătuit dintr-un instrument de recuperare de 750 de miliarde de euro și un buget pe termen lung de 1.100 de miliarde de euro. La rândul său, fondul de redresare a fost compus dintr-o propunere de 500 de miliarde de euro granturi și 250 de miliarde împrumuturi. Pe baza acestei propuneri, președintele Consiliului European a prezentat la 10 iulie un document de negociere alcătuit dintr-un fond de 750 de miliarde de euro, cu aceeași compoziție, și un buget multianual de 1.074 de miliarde de euro.

Un compromis continuă să fie împiedicat de poziția statelor frugale, care în frunte cu Olanda și Austria vor condiții mai stricte și subvenții mai puține pentru statele afectate de criză, o condiție greu de acceptat de statele din sud, dar și de Germania și Franța.

Discuțiile începute vineri dimineață între liderii UE și aflate în desfășurare s-au concentrat pe posibilitatea reducerii cuantumului subvenţiilor la 450 de miliarde de euro din totalul fondului de relansare și apoi la 400 de miliarde de euro, faţă de 500 de miliarde de euro iniţial, la limita a ceea ce Franţa şi Germania, principalii susţinători ai planului de relansare economică, sunt gata să accepte. În varianta cu 400 de miliarde de euro, cuantumul împrumuturilor din valoarea pachetului general ar fi de 350 miliarde de euro, faţă de propunerea iniţială, în valoare de 250 miliarde de euro. O altă propunere vehiculată a vizat o distribuție egală a planului de 750 de miliarde de euro în 375 de miliarde de euro în granturi și 375 de miliarde de euro în împrumuturi. A existat, de asemenea, o propunere din partea statelor frugale de diminuare a acestui fond la 700 de miliarde de euro.

Noua propunere a fondului de redresare care este trimisă liderilor UE cuprinde 390 miliarde de euro sub formă de subvenții și 310 de miliarde de euro împrumuturi.

Această propunere ar putea da astfel satisfacţie celor patru state austere (Austria, Olanda, Danemarca şi Suedia) nemulţumite de proporţia prea mare a subvenţiilor din acest fond de care vor beneficia mai ales ţările din sud (Italia şi Spania) cele mai afectate de pandemie.

Și în acest context elemente complicate în calea unui acord vor rămâne sistemul de guvernanță a fondului de redresare, Olanda dorind ca plățile granturilor să fie aprobate printr-un vot în unanimitate, iar supravegherea să fie strictă, dar și problematica corelării fondurilor UE de criteriul respectării statului de drept, o prevedere pe care Polonia și Ungaria o resping cu fermitate.

În privința sistemului de guvernanță, noua propunere de compromis a lui Michel sugerează următoarea procedură: “Comisia Europeană va solicita avizul Comitetului Economic și Financiar cu privire la îndeplinirea satisfăcătoare a etapelor și obiectivelor relevante. Comitetul Economic și Financiar se va strădui să ajungă la un consens. Dacă, în mod excepțional, unul sau mai multe state membre consideră că există abateri grave de la îndeplinirea satisfăcătoare a etapelor și obiectivelor relevante, acestea pot solicita președintelui Consiliului European să includă subiectul pe agenda următorului Consiliu European”.

Privind potențialele deficiențe ale statului de drept, un nou alineat a fost adăugat în propunerea lui Charles Michel.

La fel ca în propunerea anterioară a lui Michel, noul document afirmă că “în cazul unor astfel de deficiențe, Comisia va propune măsuri adecvate și proporționale care vor trebui aprobate de către Consiliu cu majoritate calificată”

Cu toate acestea, a fost adăugată prevederea că “acest proces ar trebui să respecte principiile obiectivității, nediscriminării și tratamentului egal între statele membre și ar trebui să se desfășoare pe o abordare non-partiană și bazată pe dovezi”.

Summit-ul liderilor, care a început vineri și se desfășoară în circumstanțele extraordinare ale pandemiei, a devenit una din cele lungi reuniuni din istoria UE, după summitul legendar de la Nisa, din decembrie 2000, când statele membre de atunci au negociat timp de cinci zile asupra unui nou tratat privind funcționarea Uniunii Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii europeni au convenit, la Porto, cel mai mare angajament social din istoria UE: Până în 2030, 78% dintre europeni ar trebui să aibă un loc de muncă

Published

on

© 2021 Portugal.eu/ Twitter

Liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene – Comisia, Consiliul și Parlamentul – și partenerii sociali din Europa au semnat vineri Angajamentul social comun de la Porto, statuând trei obiective principale pentru 2030 potrivit cărora cel puțin 78 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă, cel puțin 60% dintre adulți ar trebui să participe anual la cursuri de formare, iar numărul persoanelor în risc de sărăcie sau de excluziune socială ar trebui redus cu cel puțin 15 milioane, incluzând cel puțin 5 milioane de copii, informează instituțiile europene.

Declarația, semnată în numele UE de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, de președintele Parlamentului European David Sassoli și de prim-ministrul portughez Antonio Costa, a fost înmânată președintelui Consiliului European Charles Michel și liderilor statelor UE reuniți la Summitul social de la Porto unde aceștia au fost de acord să construiască o Europă mai socială după daunele economice provocate de pandemie.

În prima zi a Summitului social de la Porto, președinta Comisiei Europene, președintele Parlamentului European, prim-ministrul portughez, care deține în prezent președinția Consiliului UE, partenerii sociali europeni și societatea civilă s-au angajat să atingă aceste obiective.

“Obiectivele sociale ale Europei trebuie să meargă mână în mână cu obiectivele sale ecologice și digitale. Dorim să ne apropiem de ocuparea integrală a forței, să asigurăm oportunități egale pentru toți europenii într-o economie mai digitală și mai durabilă și ca toți europenii să aibă acces la competențele de care au nevoie. Summitul social de la Porto reprezintă angajamentul nostru comun de a construi o Europă socială care să facă față provocărilor actuale și care să funcționeze pentru toți”, a afirmat Ursula von der Leyen.

 

Prim-ministrul portughez Antonio Costa a subliniat că “angajamentul de la Porto este un angajament față de viitor și față de speranță.

“Astăzi, am ajuns la concluzia că vom avea societăți mai prospere și mai echitabile numai dacă, pe lângă îndeplinirea obiectivelor climatice și digitale pe care ni le-am stabilit, punem în aplicare și Pilonul nostru social”, a mai spus el.

În plus, ei s-au angajat să facă tot posibilul pentru a construi o Europă mai favorabilă incluziunii și mai socială.

Aceștia au salutat Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale construit la summitul de la Göteborg și s-au angajat mai ferm să transforme principiile acestuia în acțiuni concrete menite să demareze o redresare puternică, echitabilă și generatoare de locuri de muncă.

Summitul de vineri marchează un moment crucial pentru drepturile sociale în Europa, întrucât partenerii sociali și societatea civilă invită șefii de stat sau de guvern din UE să aprobe Planul de acțiune și obiectivele sale principale și să stabilească obiective naționale ambițioase care să poate contribui în mod adecvat la realizarea obiectivelor europene.

Conferința la nivel înalt va fi urmată de o reuniune informală a șefilor de stat și de guvern ai țărilor UE sâmbătă, 8 mai.

În angajamentul comun, semnatarii salută Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, prezentat de Comisie la începutul lunii martie, care stabilește acțiuni concrete pentru a continua punerea în aplicare a celor 20 de principii ale Pilonului. Acesta propune, de asemenea, obiective principale privind ocuparea forței de muncă, competențele și incluziunea socială la nivelul UE, care trebuie să fie realizate până în 2030. Planul de acțiune va ajuta Europa să facă față transformărilor determinate de noile evoluții societale, tehnologice și economice și de consecințele socioeconomice ale pandemiei. Aceasta va contribui la garantarea faptului că nimeni nu este lăsat în urmă în dubla tranziție digitală și climatică.

Pandemia de COVID-19 a avut un impact socioeconomic profund și de amploare. Până în prezent, răspunsul colectiv al statelor membre și al UE a contribuit la menținerea locurilor de muncă și a mijloacelor de subzistență, precum și la limitarea multora dintre efectele negative ale pandemiei. Cu toate acestea, este probabil ca șomajul și inegalitățile să persiste și să crească. Prin urmare, participanții la conferința la nivel înalt solicită liderilor UE să canalizeze resursele acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.

Factorii de decizie politică ar trebui să își concentreze eforturile asupra redresării ocupării forței de muncă și a creării de locuri de muncă de calitate, asupra investițiilor în învățarea pe tot parcursul vieții, care permite cetățenilor să dobândească competențe noi sau suplimentare de care au nevoie pentru a reuși în tranziția verde și cea digitală, precum și asupra reducerii sărăciei și a excluziunii sociale prin promovarea egalității de șanse pentru toți.

Parlamentul European, Consiliul și Comisia au proclamat Pilonul european al drepturilor sociale în 2017, cu ocazia Summitului de la Göteborg. Pilonul stabilește 20 de principii și drepturi esențiale pentru a crea piețe ale forței de muncă și sisteme de protecție socială echitabile și funcționale în secolul XXI. Pilonul este structurat în jurul a trei capitole: (1) egalitatea de șanse și de acces pe piața forței de muncă; (2) condiții de muncă echitabile; (3) protecția și incluziunea socială.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, în dezbatere cu partenerii sociali la Summitul UE de la Porto: Sistemele de educație trebuie să fie mai interconectate cu piața muncii

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat vineri, la Summitul UE privind problematica socială care are loc la Porto, în Portugalia, că sistemele de educaţie din statele Uniunii Europene trebuie să fie mai interconectate cu piaţa muncii şi a subliniat necesitatea flexilibităţii astfel încât europenii să poată studia unde doresc şi să aibă şansa să-şi găsească o slujbă bună.

“Este un fapt cunoscut că o bună educaţie îţi oferă mai multe şanse în viaţă. Este evident valabil pentru indivizi, dar trebuie să fim foarte conştienţi că e din ce în ce mai valabil pentru societăţile noastre. Sistemul nostru de educaţie, şi nu este valabil numai pentru România, ci în general, pentru toate sistemele europene de educaţie – sunt un pic conservatoare. Trebuie să fim mai interconectaţi cu piaţa muncii”, a spus Iohannis, într-o intervenție susținută pe tema educației la panelul “Competențe și inovare” din cadrul Conferinței Summitului de la Porto la capătul căreia președinții Comisiei Europene și Parlamentului European și prim-ministrul Portugaliei au semnat Declarația Summitului Social.

Alături de șeful statului au mai luat cuvântul președintele francez Emmanuel Macron sau prim-miniștrii Estoniei, Finlandei, Luxemburgului, Cehiei și Bulgariei.

Preşedintele Iohannis a subliniat necesitatea flexibilităţii între statele Uniunii Europene în ceea ce priveşte educaţia şi piaţa muncii.

“Vreau ca România să aibă educaţie de calitate, să aibă flexibilitate, să ofere oamenilor o şansă bună şi o bună conexiune cu piaţa muncii, dar să fim realişti, avem o singură piaţă, aşa că piaţa muncii nu ar trebui definită ca o piaţă de muncă naţională, ci ar trebui corelată cu o piaţă unică. Pentru a da copiilor, studenţilor, adulţilor europeni o şansă bună în viaţă, trebuie să fim flexibili nu numai cu sistemul de educaţie naţională, ci trebuie să creştem flexibilitatea între statele noastre, trebuie să dăm şansa oamenilor să studieze unde îşi doresc să studieze, dar pe de altă parte trebuie să le oferim şansa să-şi găsească o slujbă bună şi asta are nevoie de o anumită corelare la nivel european”, a detaliat șeful statului.

“Dacă dorim să creştem educaţia în Europa, şi este singura noastră şansă să rămânem competitivi, trebuie să facem mult mai mult cu sistemele noastre de educaţie, să lucrăm la detalii, să lucrăm la principiile de bază”, a mai afirmat Iohannis.

El a amintit şi de proiectul “România Educată”, arătând că se lucrează la acesta cu toţi partenerii din şcoli, universităţi, sindicate, angajatori, asociaţii ale părinţilor, studenților elevilor.

Citiți și Klaus Iohannis, înaintea Summitului Social al UE de la Porto: Banii pentru reconstrucție post-pandemie merg și către pilonul social și către educație

Klaus Iohannis participă, vineri şi sâmbătă, în Portugalia, la Porto, la Summitul privind problematica socială, la reuniunea informală a Consiliului European, precum şi la Summitul UE – India, în format de videoconferinţă, cu premierul Narendra Modi.

Summitul social de la Porto, organizat la inițiativa președinției portugheze a Consiliului UE, are ca temă centrală implementarea optimă a Pilonului European al Drepturilor Sociale. Evenimentul își propune să traseze prioritățile agendei sociale pentru următorul deceniu, astfel încât să răspundă provocărilor tranziției verzi și digitale.

La Summitul Social de la Porto participă 24 dintre cei 27 de şefi de stat sau de guvern din UE, printre cei care lipsesc fiind cancelarul german Angela Merkel, prim-ministrul olandez Mark Rutte și prim-ministrul bulgar Boiko Borissov. De asemenea, sunt prezenţi preşedinţii Parlamentului European, Consiliului European şi Comisiei Europene, David Sassoli, Charles Michel și Ursula von der Leyen, Margrethe Vestager şi Valdis Dombrovskis, vicepreşedinţi executivi ai Comisiei Europene, şeful diplomaţiei UE Josep Borrell şi comisarii europeni Elisa Ferreira, Mariya Gabriel şi Nicolas Schmit, precum şi lideri politici, parteneri sociali şi reprezentanţi ai societăţii civile.

Stabilit de preşedinţia portugheză a Consiliului UE ca o bornă a acestui semestru, Summitul Social de la Porto are în centru planul de acţiune privind drepturile sociale, prezentat de Comisia Europeană în luna martie. Acest plan are în vedere trei obiective majore pentru 2030: cel puţin 78% din populaţie să aibă un loc de muncă, 60% dintre lucrători să beneficieze de pregătire anuală şi scoaterea a 15 milioane de persoane, dintre care cinci milioane de copii, din categoria de risc de sărăcie şi excluziune socială.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, înaintea Summitului Social al UE de la Porto: Banii pentru reconstrucție post-pandemie merg și către pilonul social și către educație

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri, la sosirea la Summitul Social al UE de la Porto, că pandemia de COVID-19 nu afectează doar sănătatea oamenilor şi economiile, ci şi structura socială, arătând că e nevoie de soluţii în această privinţă la nivel european.

Şeful statului participă, vineri şi sâmbătă, în Portugalia, la Porto, la Summitul privind problematica socială, la reuniunea informală a Consiliului European, precum şi la Summitul UE – India, în format de videoconferinţă, cu premierul Narendra Modi, evenimente găzduite de președinția portugheză a Consiliului Uniunii Europene.

“Este extrem de important să ne întâlnim acum, fiindcă pandemia nu afectează doar sănătatea oamenilor şi economiile. Afectează şi structura socială. Vrem să abordăm toate aceste chestiuni uniţi şi vrem să găsim soluţii europene. Sunt foarte multe domenii unde putem să intervenim împreună. Aş menţiona poate doar câteva: evident, locuri de muncă, educaţie, şanse egale, egalitatea de gen şi aşa mai departe, pensii, salarizare – toate acestea vin într-un pachet foarte mare de care ne vom ocupa. Pe de altă parte, acum, prin ieşirea din pandemie, şi banii pe care îi vom folosi pentru reconstrucţie, putem să abordăm şi zone din acest pilon social – evident, educaţia, care, la noi, are un loc extrem de important în PNRR. Avem însă şi educaţia digitală, educaţia pe tot parcursul vieţii, formarea de abilităţi în zona digitală şi la adulţi şi persoane care încă sunt în câmpul muncii, sunt foarte multe zone”, a spus şeful statului înaintea participării la Summitul privind problematica socială de la Porto, Portugalia.

El a arătat că după Summitul social va fi o discuţie foarte aplicată despre pandemie, gestionarea acesteia şi despre ieşirea din această criză sanitară.

Summitul social de la Porto, organizat la inițiativa președinției portugheze a Consiliului UE, are ca temă centrală implementarea optimă a Pilonului European al Drepturilor Sociale. Evenimentul își propune să traseze prioritățile agendei sociale pentru următorul deceniu, astfel încât să răspundă provocărilor tranziției verzi și digitale.

Președintele Klaus Iohannis, care în urmă cu doi ani, la 9 mai 2019, găzduia la Sibiu primul summit al liderilor UE organizat de Ziua Europei, va avea o intervenție în cadrul celei de-a doua sesiuni tematice a Summitului privind competențele și inovarea, panelul “Educație, aptitudini și inovare”.

La Summitul Social de la Porto participă 24 dintre cei 27 de şefi de stat sau de guvern din UE, printre cei care lipsesc fiind cancelarul german Angela Merkel, prim-ministrul olandez Mark Rutte și prim-ministrul bulgar Boiko Borissov. De asemenea, sunt prezenţi preşedinţii Parlamentului European, Consiliului European şi Comisiei Europene, David Sassoli, Charles Michel și Ursula von der Leyen, Margrethe Vestager şi Valdis Dombrovskis, vicepreşedinţi executivi ai Comisiei Europene, şeful diplomaţiei UE Josep Borrell şi comisarii europeni Elisa Ferreira, Mariya Gabriel şi Nicolas Schmit, precum şi lideri politici, parteneri sociali şi reprezentanţi ai societăţii civile.

Stabilit de preşedinţia portugheză a Consiliului UE ca o bornă a acestui semestru, Summitul Social de la Porto are în centru planul de acţiune privind drepturile sociale, prezentat de Comisia Europeană în luna martie. Acest plan are în vedere trei obiective majore pentru 2030: cel puţin 78% din populaţie să aibă un loc de muncă, 60% dintre lucrători să beneficieze de pregătire anuală şi scoaterea a 15 milioane de persoane, dintre care cinci milioane de copii, din categoria de risc de sărăcie şi excluziune socială.

Şeful statului a vorbit şi despre Summitul UE-India, aflat pe agenda întâlnirii.

“Este important şi pentru noi, fiindcă Uniunea Europeană şi India se pare că au din ce în ce mai multe în comun, ne apropiem în chestiuni de economie, în chestiuni de conectivitate, în zona digitală. Din păcate, pandemia, acum, în aceste zile şi săptămâni, face victime multe în India şi noi, România, am ajutat India, am fost chiar prima echipă din Uniunea Europeană care a ajuns în India cu ajutoare şi cred că vom lucra împreună la un parteneriat foarte solid”, a afirmat Iohannis.

Summitul UE-India are în vedere tematici care vizează consolidarea cooperării în efortul de combatere a pandemiei de COVID-19, reafirmarea interesului ambelor părți față de continuarea dezvoltării legăturilor comerciale, promovarea multilateralismului eficient, consolidarea cooperării în ceea ce privește principalele provocări în materie de politică externă și securitate, precum și încurajarea cooperării în domeniul conectivității.

Este avută în vedere agrearea unei Declarații politice comune UE-India, axate în principal pe aspecte legate de combaterea pandemiei de COVID-19 şi redresarea socio-economică durabilă și digitală.

Summitul UE-India are loc și în contextul în care India se confruntă cu o recrudescență a pandemiei de COVID-19, România numărându-se printre cele șase țări UE care au trimis în India un transport de urgență cu echipament medical, după ce autoritățile indiene au cerut ajutor prin Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

CONSILIUL EUROPEAN10 hours ago

Liderii europeni au convenit, la Porto, cel mai mare angajament social din istoria UE: Până în 2030, 78% dintre europeni ar trebui să aibă un loc de muncă

CONSILIUL EUROPEAN11 hours ago

Klaus Iohannis, în dezbatere cu partenerii sociali la Summitul UE de la Porto: Sistemele de educație trebuie să fie mai interconectate cu piața muncii

ȘTIRI POZITIVE14 hours ago

România, campioană mondială la robotică. Ministrul Bogdan Aurescu i-a primit pe membrii echipei AutoVortex care a câștigat medalia de aur

CONSILIUL EUROPEAN16 hours ago

Klaus Iohannis, înaintea Summitului Social al UE de la Porto: Banii pentru reconstrucție post-pandemie merg și către pilonul social și către educație

CHINA16 hours ago

Ambasadorul UE la Beijing: Uniunea nu dorește amplificarea tensiunilor cu China, iar situația acordului de investiții este „mai puțin dramatică” decât se crede

U.E.17 hours ago

Comisia Europeană: În UE, 30 de europeni sunt vaccinați împotriva COVID-19 în fiecare secundă

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR17 hours ago

Primarul Daniel Băluță, în plenul Comitetului European al Regiunilor: “Nevoile oamenilor să stea la baza redactării tuturor politicilor europene”

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR18 hours ago

Emil Boc, mesaj înaintea lansării Conferinței privind Viitorul Europei: Educația și cultura, cheia pentru protejarea valorilor noastre fundamentale

CONSILIUL EUROPEAN18 hours ago

Polonia și Ungaria au respins includerea expresiei ”egalitate de gen” în declarația finală a Summitului Social al UE de la Porto

U.E.18 hours ago

Strategia Terapeutică a UE: EMA a început evaluarea unui nou medicament anti-COVID

Dragoș Pîslaru20 hours ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI20 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

U.E.23 hours ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

Advertisement
Advertisement

Trending