Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European: Charles Michel propune un buget cu 26 de miliarde de euro mai mic pentru ca liderii UE să ajungă la un compromis asupra pachetului de peste 1.800 de miliarde

Published

on

© European Union 2020

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a propus vineri o variantă de compromis pentru viitorul buget multianual al UE (2021-2027) şi pentru fondul de redresare propus de Comisia Europeană, într-o încercare de a convinge statele din nord care susţin politici financiare riguroase, respectiv Austria, Olanda, Suedia şi Danemarca, deși provocări în calea unui acord pot fi ridicate și de state precum Grecia, Ungaria sau Polonia, care nu sunt de acord cu anumite condiționalități de reformă și privind statul de drept.

Am identificat cele șase obstacole ale unui posibil acord viitor. Și trebuie să găsim echilibrul potrivit pentru a ajunge la un acord politic final“, a spus Michel, enumerându-le: volumul total al Cadrului Financiar Multianual, rabaturile dorite de cele patru state frugale și Germania, dimensiunea fondului de redresare, echilibrul dintre subvenții și împrumuturi, alocarea de la nivelul Facilității de redresare și reziliență și aspectele de guvernanță și condiționalitate.

Michel a prezentat propunerea sa de compromis privind relansarea economică a Uniunii Europene, compusă dintr-un pachet de 750 de miliarde de euro prin instrumentul de redresare Next Generation EU și de 1.074 de miliarde de euro alocați prin Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Propunerea lui Michel, anunțată cu o săptămână înaintea unui summit crucial al liderilor UE, păstrează cele 750 de miliarde de euro propuse de Comisia Europeană la 27 mai, însă diminuează cu 26 de miliarde de euro propunerea privind bugetul multianual de 1.100 de miliarde de euro a executivului european, într-un gest considerat necesar pentru a facilita un compromis cu statele mai riguroase din punct de vedere bugetar. 

Pentru rambursarea sumelor pe care Comisia Europeană le va atrage de pe pieţele financiare în vederea constituirii fondului de redresare, ar urma, conform propunerii avansate de Michel, să fie instituită începând de anul viitor o taxă la nivelul UE pentru plasticul nereciclat de unică folosinţă, iar începând din 2023 o taxă asupra tranzacţiilor digitale şi încă una asupra produselor importate în UE din state care nu au obiective de mediu la fel de ambiţioase cum sunt cele pe care Comisia Europeană le-a înscris în Pactul Verde european. Ulterior ar urma să fie instituite şi alte taxe la nivel european, inclusiv o nouă schemă privind tranzacţiile cu emisiile de carbon în sectorul aviatic şi cel maritim, informează Agerpres.

Ca un alt gest conciliant faţă de cele patru state reticente, Charles Michel propune începerea rambursării sumelor din fondul de redresare din anul 2026, nu din 2028, cum propusese Comisia.

În schimb, suma de 750 de miliarde de euro propusă de Comisie pentru acest fond, din care 500 de miliarde subvenţii şi 250 de miliarde credite, rămâne neschimbată şi în propunerea şefului Consiliului European. Respectivele patru state cer reducerea ponderii subvenţiilor în favoarea creditelor şi Charles Michel a recunoscut că încă sunt divergenţe majore la acest punct între statele membre. De asemenea, cele 560 de miliarde incluse în Facilitatea de redresare și reziliență vor rămâne intacte.

Citiți și DOCUMENT Surse europene: Propunerea președintelui Consiliului European privind redresarea economică a UE securizează alocările României pentru politica de coeziune

Dată fiind opoziţia unor state membre faţă de iniţiativa Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, Charles Michel a propus atenuarea acestui mecanism, în schimbul sporirii finanţării pentru Biroul Procurorului Public European, printre altele.

De asemenea, statele membre ar urma să beneficieze în perioada 2021-2022 de 70% din sumele prevăzute în fondul de redresare, pe baza unui algoritm ce va ţine cont de rata şomajului, populaţia şi nivelul PIB-ului înainte de pandemie. Diferenţa de 30% ar urma să fie accesată începând din anul 2023 în funcţie de scăderea PIB-ului fiecărei ţări în 2020 şi 2021, ”pentru a exista o legătură reală între criză şi planul de redresare” şi pentru ca ”banii să meargă către sectoarele şi regiunile cele mai afectate” de pandemie, potrivit declaraţiei lui Michel.

Preşedintele Consiliului European mai propune ca o treime din ansamblul fondurilor să fie direcţionate către proiecte de combatere a schimbărilor climatice şi numai ţările care se angajează să atingă neutralitatea emisiilor de carbon până în anul 2050 să poată avea acces la Fondul de Tranziţie Justă.

În propunerea lui Charles Michel mai regăsim menţinerea rabaturilor de care beneficiază statele contributoare nete, crearea unui fond de ajustare pentru Brexit în valoare de 5 miliarde de euro destinat susţinerii Irlandei, Belgiei şi altor ţări, regiuni şi industrii dintre cele mai afectate de ieşirea Marii Britanii din UE.

În ceea ce priveşte condiţiile pentru accesarea banilor din fondul de redresare, Michel propune ca statele membre să prezinte Comisiei Europene planuri de ”redresare şi rezilienţă” pentru perioada 2021-2023, elaborate conform recomandărilor Bruxelles-ului. Apoi, aceste planuri vor trebui aprobate de celelalte state membre prin majoritate calificată.

Michel va prezenta propunerea de compromis celor 27 şefi de stat şi de guvern la summitul european care va avea loc săptămâna viitoare.

Un acord asupra fondului european de redresare şi asupra bugetului multianual necesită unanimitatea celor 27 de state membre. Pentru aceasta, ele trebuie să depăşească divergenţele ce privesc sumele alocate planului, durata acestuia, raportul între împrumuturi şi subvenţii, criteriile de repartiţie a acestora între state, precum şi delicata problemă a condiţionalităţii, adică reformele cerute în schimbul accesării fondurilor și legarea lor de criteriul privind statul de drept.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European: Războiul Rusiei este singurul vinovat pentru criza alimentară globală. UE nu va accepta o lume condusă de violență

Published

on

© Charles Michel / Twitter

Uniunea Europeană este alături de Ucraina și nu va accepta niciodată o lume condusă de violență brută și îi va trage la răspundere pe cei responsabili de crime și încălcări ale drepturilor omului, a transmis sâmbătă președintele Consiliului European, Charles Michel, în cadrul celui de-al doilea „Summit of First Ladies and Gentlemen on Ukraine and the World”, informează comunicatul oficial. 

„Voi, poporul ucrainean, luptați cu curaj pentru libertatea voastră. Iar noi vă susținem. Vă susținem și vă susținem țara. Încă din prima zi, am fost alături de voi în unitate și cu sprijin concret. Vom continua să oferim sprijin financiar Ucrainei. În luna mai, Consiliul European a decis asupra principiului unei noi asistențe macrofinanciare excepționale de până la 9 miliarde de euro. În urmă cu două săptămâni, Consiliul UE a adoptat o decizie de a oferi de urgență 1 miliard de euro. Acest lucru nu este suficient și știu că trebuie să facem mai mult”, a declarat Charles Michel. 

 

De asemenea, Charles Michel a precizat că Uniunea Europeană îi va trage la răspundere pe cei responsabili de crime și de încălcări ale drepturilor omului. 

„Sprijinim eforturile de colectare a probelor, deoarece impunitatea nu este o opțiune. Susținem pe deplin investigațiile efectuate atât de autoritățile judiciare ucrainene, cât și de cele internaționale. Și condamnăm, de asemenea, tratamentul ilegal și cinic al prizonierilor ucraineni de către Rusia. Vom apăra întotdeauna dreptul umanitar internațional”, a mai spus el. 

Potrivit acestuia, Kremlinului are un impact dramatic asupra securității alimentare globale.

„Trebuie să subliniem în mod clar minciunile Rusiei cu privire la cauzele crizei alimentare globale. Războiul Rusiei este singurul vinovat pentru această criză. UE nu are sancțiuni asupra sectorului agricol din Rusia și, de aceea, salutăm acordul de vineri sub auspiciile Națiunilor Unite, de deblocare a Mării Negre pentru exporturile de cereale și îngrășăminte. Iar acum, acesta trebuie să fie pus în aplicare rapid și cu bună credință”, a continuat Charles Michel. 

Citiți și: UE și ONU condamnă atacul rusesc asupra portului Odesa. Josep Borrell: Demonstrează disprețul total al Rusiei față de angajamentele internaționale

Ucraina și Rusia au semnat vineri două acorduri separate cu Turcia și ONU pentru a permite exportul a milioane de cereale prin porturile blocate de la Marea Neagră.

Kievul a refuzat să semneze direct textul cu Moscova, care s-a angajat la un acord identic cu Ankara şi secretarul general al ONU. 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel felicită cetățenii și autoritățile din Macedonia de Nord și din Albania pentru „realizarea mult așteptată”: Viitorul nostru este împreună

Published

on

© European Union, 2022

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a felicitat marți cetățenii și autoritățile din Macedonia de Nord și din Albania pentru „realizarea mult așteptată”, după ce statele membre UE au căzut de acord să înceapă negocierile de aderare cu cele două țări,  la o zi după ce Skopje și Sofia au semnat un protocol care a ridicat și ultimele obstacole din calea integrării acestor state din Balcanii de Vest. 

„Astăzi, am făcut în sfârșit pași importanți în deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania. Îmi dau seama că drumul până la acest punct a fost lung și dificil. După cum am văzut cu ochii mei, dezbaterea a fost deosebit de intensă în Macedonia de Nord, dar în cele din urmă a condus la un vot pozitiv. acedonia de Nord poate conta pe sprijinul meu deplin în această călătorie.Țara a întreprins reforme importante și știu că macedonenii sunt dedicați viitorului nostru comun în UE.”, a declarat Michel, potrivit comunicatului oficial. 

El s-a declarat „încâtat” că Albania se află acum„ pe calea negocierilor”, subliniind că această țară a depus eforturi susținute pentru a asigura rezultate în urma reformelor.

„Astăzi este o zi istorică și un moment pentru a sărbători, dar și un moment pentru a privi la provocările viitoare cu un obiectiv clar: să avansăm fără întârziere pe calea Uniunii Europene”, a continuat președintele Consiliului European. 

Citiți și: Ursula von der Leyen: Noi toți vom avea de câștigat când vom primi Albania și Macedonia de Nord ca membri cu drepturi depline ai UE

În paralel, Charles Michel a anunțat că Uniunea Europeană se va concentra pe „reenergizarea” procesului de extindere.

„În cadrul reuniunii liderilor UE-Balcanii de Vest și la Consiliului European din iunie, am decis să insuflăm o nouă dinamică și o nouă determinare de a merge mai departe împreună. Vom avansa în continuare integrarea treptată a UE și a regiunii. Locul Balcanilor de Vest este în UE, iar noi trebuie să facem acest lucru să se întâmple. Viitorul nostru este împreună, iar viitorul copiilor noștri va fi mai prosper și mai sigur pe măsură ce avansăm în proiectul nostru de valori comune”, a conchis șeful Consiliului European. 

Începerea negocierilor cu aceste două țări este posibilă după ce Bullgaria, prin ministrul său de externe, Teodora Genchovska, și Macedonia de Nord, reprezentată de șeful diplomației, Bujar Osmani, au semnat la Sofia un protocol „ce conține măsuri ambițioase pentru rezolvarea problemelor bilaterale”.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European: Africa și Europa împărtășesc ambiția de a construi împreună un spațiu comun de pace, securitate și prosperitate

Published

on

© Charles Michel/ Twitter

Africa și Europa reprezintă o forță puternică atunci când acționează împreună, împărtășind aceeași ambiție: să construim împreună, bucățică cu bucățică, un spațiu comun de pace, securitate, prosperitate și progres, a transmis președintele Consiliului European, Charles Michel, în discursul său susținut la cea de-a 4-a reuniune de coordonare la jumătatea anului a Uniunii Africane, găzduită de Lusaka, Zambia.

”În urmă cu cinci luni, liderii europeni și africani s-au reunit la Bruxelles în cadrul unui summit excepțional. Împreună am convenit o nouă paradigmă, un nou program pentru parteneriatul nostru strategic, un program ancorat în principiile respectului reciproc, intereselor comune, valorilor împărtășite și egalității între parteneri. Împărtășim aceeași ambiție: să construim împreună, bucățică cu bucățică, un spațiu comun de pace, securitate, prosperitate și progres. Aceasta este promisiunea noastră comună, aceasta trebuie să fie datoria noastră comună față de tinerele generații din Africa și Europa. Și acum trebuie să ne respectăm angajamentele și tocmai acest lucru am început să facem împreună, prin parteneriate de calitate. Scopul parteneriatului nostru este de a crea legături, nu dependențe, legături puternice pentru a face față provocărilor împreună”, a punctat Michel în intervenția sa.

Acesta a subliniat că ”securitatea și prosperitatea, pacea și prosperitatea” reprezintă ”două fețe ale aceleiași monede”, fundament pentru ”dezvoltare economică și socială”.

”Uniunea Europeană este pregătită să sprijine eforturile africane de prevenire și soluționare a conflictelor și de consolidare a păcii ori de câte ori v-ați exprimat dorința de a face acest lucru”, a dat asigurări oficialul european.

În încheiere, Charles Michel și-a exprimat sprijinul pentru a garanta ”Africii un loc în G20”.

” Împreună, Africa și Europa reprezintă un potențial de dezvoltare fără precedent în secolul XXI. Împreună avem dinamismul, talentul, cunoștințele și ingeniozitatea necesare pentru mai multă prosperitate și stabilitate. (…) Din nou, nu împărțim sărăcia, ci prosperitatea. Din acest motiv, doresc să subliniez în mod solemn că susțin pe deplin apelul președintelui Macky Sall, în numele Uniunii Africane, de a garanta Africii un loc în cadrul G20. Este corect ca continentul african să ocupe un loc deplin și să fie parte interesată în deciziile care îl influențează și îl modelează. Împreună, Africa și Europa pot forma un arc de pace, de prosperitate, de cooperare pentru acest secol. Leadershipul, respectul și încrederea reciproce pot fi coloana vertebrală a acestui parteneriat”, a conchis președintele Consiliului European.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL14 mins ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.25 mins ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA27 mins ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA1 hour ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.3 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA3 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

ROMÂNIA4 hours ago

Marcel Boloș: În ultimele trei luni am lansat măsuri de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri

ROMÂNIA4 hours ago

Președintele Adunării Naționale a Coreei de Sud a discutat cu Marcel Ciolacu despre exportul de reactoare nucleare şi despre cooperare în domeniul sănătății

FONDURI EUROPENE6 hours ago

MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

SUA6 hours ago

SUA vor oferi 89 milioane de dolari Ucrainei pentru eforturile de îndepărtare a rămășițelor explozive rusești

ROMÂNIA1 hour ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL6 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending