Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Franța și Germania propun organizarea unui summit între Uniunea Europeană și președintele Rusiei Vladimir Putin

Published

on

©️ Bundesregierung/Kugler

Germania și Franța au propus, miercuri, organizarea unui summit comun al liderilor Uniunii Europene cu președintele rus, Vladimir Putin, într-o încercare de a îmbunătăți relațiile glaciale ale Uniunii cu Rusia, relatează Reuters, citând surse diplomatice, potrivit Digi24.

Inițiativa vine pe fondul reuniunii Consiliului European ce va avea loc joi și vineri la Bruxelles. La acest summit va fi dezbătută starea precară a relațiilor dintre Uniunea Europeană și Moscova având ca punct de plecare comunicarea comună a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant privind relațiile cu Rusia, prezentată săptămâna trecută la solicitarea liderilor europeni. Documentul definește Moscova drept “o provocare strategică” și subliniază că “un parteneriat reînnoit între Uniunea Europeană și Rusia, care să permită o cooperare mai strânsă, pare o perspectivă îndepărtată”.

Avem nevoie de o discuție despre cum putem ieși din această spirală negativă, dar trebuie să o facem uniți”, a declarat un înalt diplomat european pentru Reuters, adăugând, însă, că țări precum statele baltice, mai precaute în ce privește Rusia, ar putea să nu accepte un astfel de summit.

În ce privește România, președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat la ultimul Consiliu European, din luna mai, pentru necesitatea elaborării unui document strategic al Uniunii, care să conțină opțiunile de politică privind abordarea viitoare a relațiilor cu Federația Rusă, apreciind necesară o implicare a Uniunii pentru consolidarea securității și stabilității partenerilor estici, prin toate politicile și instrumentele europene, și, în special, a Parteneriatului Estic.

Sursa citată de Reuters nu clarifică dacă acest eventual summit ar avea loc între toți cei 27 de șefi de state sau de guverne din UE și președintele Rusiei sau s-ar desfășura la nivelul liderilor instituțiilor UE, cu participarea doar a președintelui Consiliului European, Charles Michel, și a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, din partea Uniunii.

Summit-urile dintre Uniunea Europeană și Rusia au fost suspendate după anexarea ilegală a Crimeei în 2014 și destabilizarea estului Ucrainei. Mai mult, luni, miniștrii de externe din țările UE au decis să reînnoiască sancțiunile împotriva Rusiei până în iunie 2022 pe fondul anexării ilegale a Crimeei.

Însă, o sursă familiarizată cu propunerea franco-germană a declarat pentru Reuters că Berlinul și Parisul au această intenție deoarece “Merkel a menționat, anterior, că nu doar SUA ar trebui să discute cu Rusia și China la nivel înalt”.

De altfel, propunerea Franței și a Germaniei survine după summitul de săptămâna trecută de la Geneva dintre președinții american și rus, Joe Biden și Vladimir Putin. Reuniți vinerea trecută la Berlin în cadrul unui consiliu ministerial franco-german, cancelarul Angela Merkel și președintele Emmanuel Macron au salutat climatul de cooperare creat de Joe Biden afirmând deopotrivă că Rusia este o mare provocare, dar că dialogul cu Moscova este crucial pentru securitatea UE. De asemenea, cele mai importante țări din cadrul UE au formulat această idee în timp ce secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, se află într-un turneu în Europa, fiind primit miercuri la Berlin de cancelarul Angela Merkel și ministrul de externe Heiko Maas, urmând a se deplasa apoi la Paris, pentru discuții cu președintele Emmanuel Macron și omologul Jean-Yves Le Drian.

În același timp, președintele rus Vladimir Putin a pledat marți, în ziua când s-au împlinit 80 de ani de la invadarea Uniunii Sovietice de către Germania nazistă, pentru ”restabilirea” unei alianţe cu Europa şi pentru a lăsa în urmă ”neînţelegerile” şi ”nemulţumirile” din trecut, într-un editorial publicat de cotidianul Zeit.

Discutarea acestui subiect la summitul UE ar putea avea și o miză aparte pentru Angela Merkel, în condițiile în care Consiliul European de joi și vineri ar putea fi ultimul pentru cancelarul german, care nu va mai candida la viitoarele alegeri generale din Germania. Un subiect complicat care va atârna nefavorabil moștenirii lui Merkel este reprezentat de relațiile cu Rusia, în general, și de gazoductul Nord Stream 2, în particular. Deși Germania a fost un susținător al impunerii de sancțiuni împotriva Rusiei după anexarea Crimeei, a co-gestionat formatul Normandia și acordurile de la Minsk privind situația din Ucraina și a definit Moscova drept o provocare și o amenințare, Angela Merkel va lăsa în urma sa un nou gazoduct ruso-german, care va lega Rusia de Europa via Germania și va spori dependența europeană de gazul rusesc, resursă naturală utilizată ca armă geopolitică de către Moscova.

În ce privește Franța, președintele Emmanuel Macron s-a pronunțat în mai multe rânduri în favoarea unui spațiu european de securitate și cooperare de la Lisabona și Vladivostok, iar în luna mai, după summitul european extraordinar de la Bruxelles, a afirmat că politica de sancțiuni împotriva Rusiei nu mai este eficientă, deoarece nu a schimbat comportamentul autorităților ruse.

Pe de altă parte, președintele Consiliului European, Charles Michel, a afirmat în urmă cu două săptămâni, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin, că relațiile dintre Uniunea Europeană și Rusia sunt la un nivel scăzut, iar UE va rămâne unită și solidară în fața acțiunilor provocatoare ale Federației Ruse.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European ajunge mâine în China și se va întâlni cu președintele Xi Jinping, care se confruntă cu proteste istorice

Published

on

© European Union, 2022

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, pleacă marţi seară la Beijing unde se va întâlni joi cu preşedintele chinez, Xi Jinping, ce se confruntă cu manifestaţii de proporţii istorice împotriva restricţiilor sanitare şi pentru mai multă libertate, relatează presa străină și Agerpres.

„Charles Michel a fost invitat de preşedintele Xi. Când eşti invitat de preşedintele chinez, spui nu?”, a subliniat un responsabil european ca răspuns la criticile legate de o vizită considerată “inoportună”.

Politica „zero Covid” a Chinei, cu lockdown-urile sale draconice, a fost în ultimele zile ţinta unor vaste manifestaţii în mai multe oraşe din ţară, cea mai răspândită mişcare de contestare de la mobilizările pro-democraţie dur reprimate în 1989, ceea ce a condus cel mai înalt organism de securitate chinez să ceară marţi “represiunea” “forţelor ostile”.

Potrivit unui comunicat al instituției, această întâlnire are loc în urma discuției strategice privind relațiile dintre Uniunea Europeană și China, desfășurată cu prilejul întâlnirii șefilor de stat sau de guvern din luna octombrie.

”Pe fondul unui mediu geopolitic și economic tensionat, vizita reprezintă o ocazie oportună pentru UE și China de a se implica. Liderii UE și chinezi vor discuta despre provocările globale, precum și despre subiecte de interes comun”, este precizat în comunicat. 

Vizita oficialului european apare în contextul unei intense dezbateri în capitalele europene cu privire la gestionarea relației cu China, pe fondul unor îngrijorări referitoare la respectarea drepturilor omului sau la faptul că războiul rus din Ucraina ar putea reprezenta un model pentru Beijing în ceea ce privește Taiwanul.

De altfel, China nu a condamnat încă în termeni expliciți conflictul declanșat de Putin în Ucraina, deși ar putea juca un rol de mediere mai important, având în vedere apropierea dintre Xi Jinping și liderul de la Kremlin, conform opiniei lui Emmanuel Macron, care a discutat cu omologul chinez despre această chestiune, cu prilejul unei întâlniri în contextul summitului G20, dar și a cancelarului german, Olaf Scholz devenit primul lider european care a efectuat o vizită la Beijing după ce Xi Jinping a fost reconfirmat președinte al Partidului Comunist, consolidându-și prin această decizie puterea.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Summitul G20: Președintele Consiliului European consideră că singurul mod de a pune capăt crizei alimentare și celei energetice este ca Rusia să oprească războiul din Ucraina

Published

on

© Charles Michel/ Twitter

Singurul mod de a pune capăt crizei alimentare și energetice este ca Rusia să pună capăt acestui război fără sens și să respecte Carta ONU, și-a început discursul președintele Consiliului European, Charles Michel, susținut înainte de summitul G20, găzduit de Bali, Indonezia, care se desfășoară într-o ”lume foarte diferită” de cea de anul trecut, de la Roma.

”Rusia, un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU și membru al G20, atacă Ucraina, o națiune liberă și suverană. Războiul Rusiei ne afectează pe toți, indiferent unde trăim, din Europa până în Africa sau Orientul Mijlociu. Iar cel mai bun mod de a pune capăt crizei acute de alimente și energie este ca Rusia să pună capăt acestui război fără sens și să respecte Carta ONU”, a amintit Michel.

Acesta a atras atenția asupra numărului în creștere de persoane care ”se confruntă cu foamete severă și malnutriție”, fapt alimentat de hotărârea Kremlinului de a ”transforma alimentele în arme, sporind foametea, sărăcia și instabilitatea”.

”Acest lucru are, de asemenea, consecințe globale dramatice asupra lumii în curs de dezvoltare, inclusiv aici, în Asia. Și permiteți-mi să fiu clar, repet încă o dată, sancțiunile UE adoptate împotriva Rusiei nu vizează agricultura și produsele alimentare și nu vizează exportul de îngrășăminte din Rusia. Pe de altă parte, Rusia a impus restricții asupra exportului propriilor produse alimentare și, chiar înainte de a lansa războiul, a impus restricții asupra îngrășămintelor. În UE, depunem eforturi susținute pentru a aborda consecințele globale ale acestui război și de aceea mobilizăm fonduri de 8 miliarde de euro pentru a aborda securitatea alimentară, în special pentru țările în curs de dezvoltare”, a punctat președintele Consiliului European.

Într-o pledoarie pentru menținerea în vigoare a Inițiativei privind exportul de cereale prin porturile de la Marea Neagră, Charles Michel a amintit că, înainte de război, Ucraina a exportat 45 de miliarde de tone de produse agricole în lume prin intermediul culoarelor de solidaritate ale UE.

”Trebuie să abordăm, de asemenea, problema creșterii prețurilor la îngrășăminte și a întreruperii aprovizionării cu îngrășăminte, și aștept cu nerăbdare să particip mâine la un eveniment secundar dedicat acestui subiect. Sunt în continuare convins că putem și ar trebui să sprijinim țările în curs de dezvoltare să își producă propriile îngrășăminte durabile la nivel local, așa cum am făcut cu vaccinurile COVID”, și-a exprimat convingerea oficialul european.

Făcând trimitere la ”criza energetică” ale cărei efecte se răsfrâng asupra familiilor și companiilor, Charles Michel a evidențiat că G20 are ”responsabilitatea colectivă de a ne asigura că lumea dispune de energie durabilă, sigură și la prețuri accesibile pentru toți”.

”Neutralitatea climatică până în 2050 este și rămâne busola noastră călăuzitoare. UE a rămas, în mod colectiv, cel mai mare contribuabil la fondurile publice pentru climă, care s-au ridicat la 23 de miliarde de euro în 2021. În calitate de G20, ar trebui să depunem eforturi pentru a direcționa o contribuție la fondurile pentru climă și trebuie să duce la îndeplinire (n.r. angajamentul) de 100 de miliarde de dolari pe an. Este timpul ca și ceilalți parteneri dezvoltați să își plătească partea lor echitabilă. Sprijinim, de asemenea, țările să decarbonizeze industria. Încercăm să le ajutăm să își accelereze tranziția către energia și tehnologia verde”, a conchis Charles Michel.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel îi cere Ursulei von der Leyen să vină urgent cu propuneri legislative pentru plafonarea temporară a prețului gazelor folosite în producția de electricitate

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președintele Consiliului European, Charles Michel, îi solicită președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să vină urgent cu propuneri legislative pentru plafonarea temporară a prețului gazului folosit în producția de energie electrică, susținute de o analiză cost-beneficiu.

Prezent în Parlamentul European, care a dezbătut miercuri concluziile summitului Consiliului European din 20-21 octombrie, Michel a semnalat că ”prețul gazului pe piața internațională a scăzut substanțial din august, dar rămâne mult mai mare decât înainte de războiul din Ucraina”.

”Este esențial să reducem aceste prețuri, asigurându-ne în același timp securitatea aprovizionării. Comisia Europeană are sarcina de a pregăti un nou cadru de referință până la începutul anului 2023. Acest cadru ar trebui să reflecte mai bine realitatea pieței europene a gazelor naturale. De asemenea, Comisia este însărcinată să elaboreze cât mai curând posibil un coridor dinamic al prețurilor pentru a reduce volatilitatea prețurilor în tranzacțiile cu gaze naturale”, a detaliat președintele Consiliului European.

Făcând referire la cursa subvențiilor, Charles Michel a semnalat că este nevoie de o coordonare strânsă privind politicile naționale, în contextul unor prime astfel de stimulente pentru ca întreprinderile să își relocheze activitatea, în special peste Atlantic.

El a amintit și de ”dezbaterea strategică, absolut esențială, privind relația dintre Uniunea Europeană și China”, ce a avut loc la scurtă distanță după ce Xi Jinping a fost reales lider al Partidului Comunist, consolidându-și astfel puterea.

”Dorim să observăm că sistemul politic și instituțional chinez, este evident, complet diferit de modelul pe care îl avem la nivel european. În calitate de europeni, susținem drepturile omului, aceste valori ale libertăților personale fundamentale: libertatea presei, libertatea de exprimare. Cenzura nu își are locul în Uniunea Europeană și toți liderii și-au reafirmat angajamentul de a se ridica întotdeauna, de a nu privi niciodată în jos atunci când vine vorba de susținerea acestor valori fundamentale, deoarece credem că avem responsabilitatea de a apăra întotdeauna drepturile omului, principiile democratice”, a mai spus Michel.

Șefii de stat sau de guvern, reuniți luna trecută la Bruxelles, au stabilit o foaie de parcurs pentru a răspunde crizei energetice și creșterii prețurilor la energie.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE13 hours ago

Joe Biden și prințul William au discutat despre schimbările climatice la Boston, oraș simbol al colonialismului britanic până la independența SUA

SUA14 hours ago

SUA și-au prezentat noul bombardier strategic B-21, invizibil și capabil să efectueze lovituri nucleare cu rază lungă de acțiune

CHINA16 hours ago

SUA și UE, noi runde de dialog privind China și Indo-Pacificul: Nu am fost niciodată “mai aliniate strategic” în “hotărârea transatlantică comună pentru apărarea libertății”

G717 hours ago

UE, G7 și Australia au ajuns la un acord să plafoneze prețul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

SCHENGEN1 day ago

Guvernul Olandei a adoptat ”o poziție pozitivă față de aderarea României la Schengen”. Singura țară care mai are obiecții este Austria

U.E.1 day ago

Klaus Iohannis a discutat cu omologul grec despre sprijinirea Republicii Moldova, o țară afectată de o criză energetică gravă

SCHENGEN1 day ago

Parlamentul Suediei spune “da” aderării României la Schengen. Ministrul Bogdan Aurescu: Demersurile noastre au avut succes

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Alianța Verde UE-Japonia: Părțile intensifică cooperarea în domeniul hidrogenului regenerabil și cu emisii reduse de CO2

S&D1 day ago

Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, anunță eurodeputatul Victor Negrescu

NATO2 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO3 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO3 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO3 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO3 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO3 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL4 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO4 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO4 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Team2Share

Trending