Germania și Franța au propus, miercuri, organizarea unui summit comun al liderilor Uniunii Europene cu președintele rus, Vladimir Putin, într-o încercare de a îmbunătăți relațiile glaciale ale Uniunii cu Rusia, relatează Reuters, citând surse diplomatice, potrivit Digi24.
Inițiativa vine pe fondul reuniunii Consiliului European ce va avea loc joi și vineri la Bruxelles. La acest summit va fi dezbătută starea precară a relațiilor dintre Uniunea Europeană și Moscova având ca punct de plecare comunicarea comună a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant privind relațiile cu Rusia, prezentată săptămâna trecută la solicitarea liderilor europeni. Documentul definește Moscova drept “o provocare strategică” și subliniază că “un parteneriat reînnoit între Uniunea Europeană și Rusia, care să permită o cooperare mai strânsă, pare o perspectivă îndepărtată”.
“Avem nevoie de o discuție despre cum putem ieși din această spirală negativă, dar trebuie să o facem uniți”, a declarat un înalt diplomat european pentru Reuters, adăugând, însă, că țări precum statele baltice, mai precaute în ce privește Rusia, ar putea să nu accepte un astfel de summit.
În ce privește România, președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat la ultimul Consiliu European, din luna mai, pentru necesitatea elaborării unui document strategic al Uniunii, care să conțină opțiunile de politică privind abordarea viitoare a relațiilor cu Federația Rusă, apreciind necesară o implicare a Uniunii pentru consolidarea securității și stabilității partenerilor estici, prin toate politicile și instrumentele europene, și, în special, a Parteneriatului Estic.
Sursa citată de Reuters nu clarifică dacă acest eventual summit ar avea loc între toți cei 27 de șefi de state sau de guverne din UE și președintele Rusiei sau s-ar desfășura la nivelul liderilor instituțiilor UE, cu participarea doar a președintelui Consiliului European, Charles Michel, și a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, din partea Uniunii.
Summit-urile dintre Uniunea Europeană și Rusia au fost suspendate după anexarea ilegală a Crimeei în 2014 și destabilizarea estului Ucrainei. Mai mult, luni, miniștrii de externe din țările UE au decis să reînnoiască sancțiunile împotriva Rusiei până în iunie 2022 pe fondul anexării ilegale a Crimeei.
Însă, o sursă familiarizată cu propunerea franco-germană a declarat pentru Reuters că Berlinul și Parisul au această intenție deoarece “Merkel a menționat, anterior, că nu doar SUA ar trebui să discute cu Rusia și China la nivel înalt”.
De altfel, propunerea Franței și a Germaniei survine după summitul de săptămâna trecută de la Geneva dintre președinții american și rus, Joe Biden și Vladimir Putin. Reuniți vinerea trecută la Berlin în cadrul unui consiliu ministerial franco-german, cancelarul Angela Merkel și președintele Emmanuel Macron au salutat climatul de cooperare creat de Joe Biden afirmând deopotrivă că Rusia este o mare provocare, dar că dialogul cu Moscova este crucial pentru securitatea UE. De asemenea, cele mai importante țări din cadrul UE au formulat această idee în timp ce secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, se află într-un turneu în Europa, fiind primit miercuri la Berlin de cancelarul Angela Merkel și ministrul de externe Heiko Maas, urmând a se deplasa apoi la Paris, pentru discuții cu președintele Emmanuel Macron și omologul Jean-Yves Le Drian.
În același timp, președintele rus Vladimir Putin a pledat marți, în ziua când s-au împlinit 80 de ani de la invadarea Uniunii Sovietice de către Germania nazistă, pentru ”restabilirea” unei alianţe cu Europa şi pentru a lăsa în urmă ”neînţelegerile” şi ”nemulţumirile” din trecut, într-un editorial publicat de cotidianul Zeit.
Discutarea acestui subiect la summitul UE ar putea avea și o miză aparte pentru Angela Merkel, în condițiile în care Consiliul European de joi și vineri ar putea fi ultimul pentru cancelarul german, care nu va mai candida la viitoarele alegeri generale din Germania. Un subiect complicat care va atârna nefavorabil moștenirii lui Merkel este reprezentat de relațiile cu Rusia, în general, și de gazoductul Nord Stream 2, în particular. Deși Germania a fost un susținător al impunerii de sancțiuni împotriva Rusiei după anexarea Crimeei, a co-gestionat formatul Normandia și acordurile de la Minsk privind situația din Ucraina și a definit Moscova drept o provocare și o amenințare, Angela Merkel va lăsa în urma sa un nou gazoduct ruso-german, care va lega Rusia de Europa via Germania și va spori dependența europeană de gazul rusesc, resursă naturală utilizată ca armă geopolitică de către Moscova.
În ce privește Franța, președintele Emmanuel Macron s-a pronunțat în mai multe rânduri în favoarea unui spațiu european de securitate și cooperare de la Lisabona și Vladivostok, iar în luna mai, după summitul european extraordinar de la Bruxelles, a afirmat că politica de sancțiuni împotriva Rusiei nu mai este eficientă, deoarece nu a schimbat comportamentul autorităților ruse.
Pe de altă parte, președintele Consiliului European, Charles Michel, a afirmat în urmă cu două săptămâni, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin, că relațiile dintre Uniunea Europeană și Rusia sunt la un nivel scăzut, iar UE va rămâne unită și solidară în fața acțiunilor provocatoare ale Federației Ruse.