Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Franța și Germania propun organizarea unui summit între Uniunea Europeană și președintele Rusiei Vladimir Putin

Published

on

©️ Bundesregierung/Kugler

Germania și Franța au propus, miercuri, organizarea unui summit comun al liderilor Uniunii Europene cu președintele rus, Vladimir Putin, într-o încercare de a îmbunătăți relațiile glaciale ale Uniunii cu Rusia, relatează Reuters, citând surse diplomatice, potrivit Digi24.

Inițiativa vine pe fondul reuniunii Consiliului European ce va avea loc joi și vineri la Bruxelles. La acest summit va fi dezbătută starea precară a relațiilor dintre Uniunea Europeană și Moscova având ca punct de plecare comunicarea comună a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant privind relațiile cu Rusia, prezentată săptămâna trecută la solicitarea liderilor europeni. Documentul definește Moscova drept “o provocare strategică” și subliniază că “un parteneriat reînnoit între Uniunea Europeană și Rusia, care să permită o cooperare mai strânsă, pare o perspectivă îndepărtată”.

Avem nevoie de o discuție despre cum putem ieși din această spirală negativă, dar trebuie să o facem uniți”, a declarat un înalt diplomat european pentru Reuters, adăugând, însă, că țări precum statele baltice, mai precaute în ce privește Rusia, ar putea să nu accepte un astfel de summit.

În ce privește România, președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat la ultimul Consiliu European, din luna mai, pentru necesitatea elaborării unui document strategic al Uniunii, care să conțină opțiunile de politică privind abordarea viitoare a relațiilor cu Federația Rusă, apreciind necesară o implicare a Uniunii pentru consolidarea securității și stabilității partenerilor estici, prin toate politicile și instrumentele europene, și, în special, a Parteneriatului Estic.

Sursa citată de Reuters nu clarifică dacă acest eventual summit ar avea loc între toți cei 27 de șefi de state sau de guverne din UE și președintele Rusiei sau s-ar desfășura la nivelul liderilor instituțiilor UE, cu participarea doar a președintelui Consiliului European, Charles Michel, și a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, din partea Uniunii.

Summit-urile dintre Uniunea Europeană și Rusia au fost suspendate după anexarea ilegală a Crimeei în 2014 și destabilizarea estului Ucrainei. Mai mult, luni, miniștrii de externe din țările UE au decis să reînnoiască sancțiunile împotriva Rusiei până în iunie 2022 pe fondul anexării ilegale a Crimeei.

Însă, o sursă familiarizată cu propunerea franco-germană a declarat pentru Reuters că Berlinul și Parisul au această intenție deoarece “Merkel a menționat, anterior, că nu doar SUA ar trebui să discute cu Rusia și China la nivel înalt”.

De altfel, propunerea Franței și a Germaniei survine după summitul de săptămâna trecută de la Geneva dintre președinții american și rus, Joe Biden și Vladimir Putin. Reuniți vinerea trecută la Berlin în cadrul unui consiliu ministerial franco-german, cancelarul Angela Merkel și președintele Emmanuel Macron au salutat climatul de cooperare creat de Joe Biden afirmând deopotrivă că Rusia este o mare provocare, dar că dialogul cu Moscova este crucial pentru securitatea UE. De asemenea, cele mai importante țări din cadrul UE au formulat această idee în timp ce secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, se află într-un turneu în Europa, fiind primit miercuri la Berlin de cancelarul Angela Merkel și ministrul de externe Heiko Maas, urmând a se deplasa apoi la Paris, pentru discuții cu președintele Emmanuel Macron și omologul Jean-Yves Le Drian.

În același timp, președintele rus Vladimir Putin a pledat marți, în ziua când s-au împlinit 80 de ani de la invadarea Uniunii Sovietice de către Germania nazistă, pentru ”restabilirea” unei alianţe cu Europa şi pentru a lăsa în urmă ”neînţelegerile” şi ”nemulţumirile” din trecut, într-un editorial publicat de cotidianul Zeit.

Discutarea acestui subiect la summitul UE ar putea avea și o miză aparte pentru Angela Merkel, în condițiile în care Consiliul European de joi și vineri ar putea fi ultimul pentru cancelarul german, care nu va mai candida la viitoarele alegeri generale din Germania. Un subiect complicat care va atârna nefavorabil moștenirii lui Merkel este reprezentat de relațiile cu Rusia, în general, și de gazoductul Nord Stream 2, în particular. Deși Germania a fost un susținător al impunerii de sancțiuni împotriva Rusiei după anexarea Crimeei, a co-gestionat formatul Normandia și acordurile de la Minsk privind situația din Ucraina și a definit Moscova drept o provocare și o amenințare, Angela Merkel va lăsa în urma sa un nou gazoduct ruso-german, care va lega Rusia de Europa via Germania și va spori dependența europeană de gazul rusesc, resursă naturală utilizată ca armă geopolitică de către Moscova.

În ce privește Franța, președintele Emmanuel Macron s-a pronunțat în mai multe rânduri în favoarea unui spațiu european de securitate și cooperare de la Lisabona și Vladivostok, iar în luna mai, după summitul european extraordinar de la Bruxelles, a afirmat că politica de sancțiuni împotriva Rusiei nu mai este eficientă, deoarece nu a schimbat comportamentul autorităților ruse.

Pe de altă parte, președintele Consiliului European, Charles Michel, a afirmat în urmă cu două săptămâni, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin, că relațiile dintre Uniunea Europeană și Rusia sunt la un nivel scăzut, iar UE va rămâne unită și solidară în fața acțiunilor provocatoare ale Federației Ruse.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis i-a mulțumit lui Viktor Orban pentru ajutorul oferit pacienților români: Este un gest de adevărată solidaritate europeană

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Preşedintele Klaus Iohannis a avut, vineri, o convorbire telefonică cu prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, în care i-a mulţumit pentru ajutorul oferit de autorităţile ţării vecine pentru pacienţii români bolnavi de COVID-19, care au fost transferaţi la Szeged şi Debrecen.

Preşedintele Klaus Iohannis i-a mulţumit prim-ministrului Viktor Orban pentru ajutorul oferit de autorităţile ungare pacienţilor români, care reprezintă un gest de adevărată solidaritate europeană în aceste momente dificile ale pandemiei de COVID-19. Preşedintele României a apreciat în mod deosebit realizarea rapidă a transferului unor bolnavi de COVID-19, aflaţi în stare critică, pentru tratament în spitale din Ungaria, la Szeged şi Debrecen“, a transmis Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, convorbirea telefonică a avut loc la iniţiativa părţii române.

România a început săptămâna trecută discuţiile cu autorităţile din Ungaria în vederea transferului pentru tratament a pacienţilor COVID-19 aflaţi în stare gravă, după ce Ungaria s-a oferit să preia din România 50 de pacienți infectați cu COVID-19, care au nevoie de îngrijire la terapie intensivă.

Opt pacienţi infectaţi cu SARS-CoV-2 au fost transferaţi joi la clinici din Ungaria, a precizat ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila.

Vineri, Ministerul Sănătății a informat că alţi 12 pacienţi infectaţi cu SARS-CoV-2 aflaţi în stare critică sunt transferaţi în unităţi sanitare din Ungaria.

Mai mult, o aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a adus marți, din Milano, Italia, circa 5.200 de doze de anticorpi monoclonali, care fac parte din schema de tratament împotriva COVID-19, a anuțat Ministerul Apărării Naționale.

În paralel, România va mai primi alte 250 de concentratoare de oxigen din partea Olandei și Poloniei și prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene, iar autoritățile de la București au solicitat și sprijinul țărilor NATO pentru astfel de dispozitive și medicamente. În plus, 15 ventilatoare și 8 concentratoare de oxigen vor fi direcționate din Danemarca către România prin mecanismul UE.

De la începutul, dar și pe parcursul situației pandemice, România s-a remarcat printr-o politică de solidaritate la nivel european și aliat, trimițând echipe de medici și specialiști în țări precum ItaliaSlovaciaRepublica Moldova sau SUA, găzduind rezerva strategică de echipamente medicale a UE și oferindu-se să găzduiască o unitate similară la nivelul NATO. De asemenea, România a fost primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian NATO în contextul COVID-19.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, la Forumul de la Malmö: Vom înființa în România un premiu național pentru personalităţi române şi internaţionale care contribuie la educaţia privind Holocaustul

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat, miercuri, la Forumul dedicat Comemorării Holocaustului şi Combaterii Antisemitismului, care are loc în Suedia, la Malmö, o serie de angajamente pe care România le susţine “cu fermitate”, între care se numără înfiinţarea unui premiu naţional anual pentru personalităţi române şi internaţionale care contribuie la educaţia privind Holocaustul, cercetarea şi comemorarea acestuia, precum şi la prevenirea şi combaterea antisemitismului.

“În prezent, suntem angajaţi într-un proces amplu de revizuire a programelor de educaţie privind Holocaustul pentru tânăra generaţie. În acelaşi timp, actualizăm şi programele de pregătire pentru învăţătorii, profesorii şi instructorii care predau despre Holocaust. De asemenea, se depun eforturi pentru inaugurarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România. Autorităţile responsabile au selectat recent consorţiul care va elabora conceptul expoziţiilor sale permanente. Consorţiul include companii care au contribuit la înfiinţarea unora dintre cele mai prestigioase muzee şi memoriale ale Holocaustului din lume. Sunt convins că, având sprijinul acestora, Muzeul din Bucureşti va deveni un etalon de referinţă internaţională şi va contribui la prezervarea adevărului şi la lupta împotriva negării Holocaustului. Un alt angajament important pe care ni l-am asumat este înfiinţarea unui premiu naţional anual pentru personalităţi române şi internaţionale care contribuie la educaţia privind Holocaustul, cercetarea şi comemorarea Holocaustului, precum şi la prevenirea şi combaterea antisemitismului“, a afirmat preşedintele, care a susținut o intervenție cadrul sesiunii interactive “Promoting remembrance, fighting distortion” de la Forumul de la Malmö.

Şeful statului a amintit că România a adoptat, în luna mai, prima sa Strategie naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, precum şi planul de acţiune asociat acesteia. El a arătat că planul de acţiune include 36 de proiecte concrete, structurate pe cei trei piloni principali ai strategiei: protecţia grupurilor vulnerabile; creşterea rezilienţei societăţii româneşti, prin programe culturale şi educaţionale, inclusiv promovarea vieţii evreieşti şi consolidarea cooperării internaţionale.

“Strategia română este un document complementar Strategiei UE privind combaterea antisemitismului şi promovarea vieţii evreieşti, care a fost adoptată recent”, a evocat Klaus Iohannis.

De asemenea, președintele a menţionat că, din ianuarie, Guvernul României a numit un Reprezentant Special pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei.

“Toate aceste măsuri vor oferi şi mai multă consistenţă angajamentului ferm al României cu privire la asumarea trecutului, precum şi la recunoaşterea tragediei Holocaustului”, a punctat șeful statului.

Conform președintelui, în contextul în care sunt provocări tot mai intense şi mai complexe, este momentul potrivit ca angajamentul pentru susţinerea educaţiei privind Holocaustul, cercetării şi comemorării acestuia, precum şi pentru prevenirea şi combaterea antisemitismul să fie întărit.

“Încercările de a nega sau distorsiona Holocaustul devin tot mai periculoase şi mai subtile, fiind folosite diverse metode concrete precum: estomparea responsabilităţii participanţilor la Holocaust şi a colaboratorilor lor, ducerea în derizoriu a suferinţelor cauzate de Holocaust şi dezumanizarea victimelor. Comemorarea este cel mai important element, este premisa pentru eforturile noastre actuale de a contracara distorsionarea Holocaustului şi, de aceea, se află atât de sus pe lista priorităţilor noastre. Avem nevoie de instrumente noi şi inovatoare de diseminare a mărturiilor supravieţuitorilor, precum şi de resursele adecvate pentru a întreprinde acest demers, diseminarea fiind una dintre cele mai eficiente modalităţi de a contribui la educaţia privind Holocaustul şi prevenirea repetării unei astfel de tragedii”, a mai spus președintele Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a participat miercuri, la invitația prim-ministrului Suediei, Stefan Löfven, la Forumul Internațional dedicat Comemorării Holocaustului și Combaterii Antisemitismului, organizat la Malmö.

Participarea președintelui Klaus Iohannis la Forumul Internațional de la Malmö se înscrie în seria demersurilor întreprinse de statul român în ceea ce privește consolidarea educației despre Holocaust, prezervarea memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, rasismului, xenofobiei, precum și pentru promovarea valorilor europene, a toleranței și a respectului față de drepturile și libertățile fundamentale.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel: UE trebuie să conducă lupta împotriva antisemitismului. Solidaritatea și toleranța, chintesența proiectului european

Published

on

© European Union

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a participat la Forumul internațional de la Malmö (Suedia) privind Holocaustul și comemorarea victimelor. Cu acest prilej, oficialul european a transmis că UE consolidează drastic legislația și mijloacele pentru a combate ura online, noul „câmp de luptă” pentru atacurile antisemite.

„Uniunea noastră a fost concepută și construită ca un proiect de solidaritate, cooperare și toleranță. Aceste valori sunt chintesența proiectului nostru, ancorate în demnitatea fiecărei ființe umane. Ele reprezintă răspunsul nostru la o oroare în care a fost negat însuși principiul umanității”, a transmis Charles Michel în discursul său.

Președintele Consiliului European subliniază că la trei sferturi de secol de la Holocaust, patologia antisemitismului rămâne adânc înrădăcinată: „Nu este doar o dramă pentru poporul evreu. Este o dramă pentru noi toți, pentru toate societățile noastre din Europa, care trebuie să se bazeze pe toleranță și solidaritate.”

„Holocaustul ne-a învățat un adevăr simplu: tăcerea este primul pas spre acceptare. Iar noi nu trebuie să tăcem niciodată. Tăcerea înseamnă complicitate. Cu toții, ne asumăm o responsabilitate sacră. De a da nume și de a denunța public cel mai mic cuvânt care răspândește, sau chiar banalizează, antisemitismul”, a mai adăugat acesta.

Charels Michel susține că UE trebuie să conducă lupta împotriva antisemitismului: „Și de aceea, Consiliul European a solicitat un plan de acțiune concret și ambițios. Comisia Europeană tocmai a prezentat o strategie de combatere a antisemitismului și de susținere a vieții evreiești. Inclusiv o componentă esențială pentru a sprijini educația și comemorarea Shoah.”

„Eforturile noastre trebuie să garanteze siguranța evreilor europeni. Securitatea și bunăstarea lor. Este o rușine că elevii, vizitatorii muzeelor sau credincioșii trebuie să fie protejați de oameni înarmați. Doar pentru că sunt evrei”, a conchis acesta în discursul său.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO51 mins ago

Pentagonul, înainte de vizita secretarului apărării Lloyd Austin la București: România face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO

NEWS3 hours ago

Recep Tayyip Erdogan anunță că Turcia discută cu SUA pentru a achiziționa avioane de luptă F-16, după ce țara sa a fost exclusă din programul F-35

MAREA BRITANIE3 hours ago

Regatul Unit dorește să-și revizuiască legislația privind drepturile omului pentru a împiedica CEDO ”să-i dea ordine”

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Republica Moldova trimite luni la Lețcani, Iași, o echipă formată din 22 de medici și asistenți medicali pentru a ajuta România în lupta cu pandemia

CONSILIUL UE6 hours ago

Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe de la Luxemburg. Relațiile UE cu statele din regiunea Golfului și perspectivele Parteneriatului Estic, temele principale pe agendă

PARLAMENTUL EUROPEAN7 hours ago

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară (18-21 octombrie). Situația statului de drept în Polonia și accelerarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice, printre principalele teme

U.E.9 hours ago

”Operațiunea Santinela”: Europol, OLAF, Parchetul European, Eurojust și 19 state membre, printre care și România, își unesc forțele pentru a preveni fraudarea fondurilor NextGenerationEU

U.E.11 hours ago

În ultima vizită oficială în Turcia, Angela Merkel a salutat ”foarte buna colaborare” cu acest ”important partener”, fără a omite criticile privind drepturile omului și libertățile individuale

Dan Motreanu1 day ago

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

POLITICĂ1 day ago

Președintele PMP: Agențiile Standard & Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, iar ratingul stabil nu se datorează unor politici deștepte

ROMÂNIA1 day ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA2 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA2 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA2 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA3 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending