Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European informal din Salzburg, o oportunitate de avansare a agendei europene în domeniile securității interne, migrației și Brexitului

Published

on

Astăzi va avea loc în Salzburg reuniunea informală a șefilor de stat și de guvern din UE. Aceștia vor discuta despre securitate internă, migrație și Brexit în cadrul unui summit găzduit de Sebastian Kurz, cancelarul țării care acum deține președinția Consiliului UE.

Summitul va fi prezidat de Donald Tusk, președintele Consiliului UE, cel care alături de Jean-Claude Juncker va reprezenta UE.

Potrivit Consiliului European, summitul face parte din Agenda liderilor și se va concentra pe securitatea internă. Șefii de stat sau de guvern vor trece în revistă progresele înregistrate în ceea ce privește:  aprofundarea cooperării polițienești și judiciare, consolidarea securității frontierelor, consolidarea rezilienței în spațiul cibernetic.

În această seară liderii se vor întâlni la un dineu de lucru informal al cărui subiect principal va fi migrația. Liderii vor discuta despre cele mai recente evoluții din acest domeniu. De asemenea, ei vor evalua progresele înregistrate în vederea reducerii numărului de sosiri neregulamentare și a cooperării cu țările terțe.

Citiți și 

Președintele Klaus Iohannis participă la reuniunea informală a Consiliului European de la Salzburg. Pe agendă se află teme precum Brexit-ul, migrația, securitatea internă a UE

Negocieri intense la Consiliul European. Liderii UE s-au angajat să pună capăt migrației ilegale și să creeze plaftorme de debarcare în afara granițelor UE

Mâine, pe 20 septembrie, reuniunea se va concentra asupra Brexitului într-un format de UE 27. ceasta va fi o ocazie de a trece în revistă progresele înregistrate în cadrul negocierilor cu Regatul Unit și de a discuta despre calea de urmat. Cei 27 de lideri se vor axa pe viitorul parteneriat dintre UE și Regatul Unit, modalități de organizare a fazei finale a negocierilor, inclusiv posibilitatea de a convoca un alt summit în noiembrie, necesitatea unei soluții de rezervă operaționale din punct de vedere juridic privind Irlanda.

Președintele României, Klaus Iohannis, va participa de asemenea la acest summit informal, prilej cu care va pleda pentru continuarea discuţiilor privind Regulamentul Dublin în vederea obţinerii unei soluţii consensuale, care să asigure un echilibru între solidaritatea şi responsabilitatea statelor membre, cu păstrarea caracterului voluntar al oricărei forme de relocare a persoanelor aflate în nevoie de protecţie internaţională, conform Administrației Prezidențiale.

Klaus Iohannis va arăta că România susţine demersurile de consolidare a coordonării dintre statele membre şi instituţiile europene pentru o gestionare eficientă a numeroaselor provocări de securitate cu care se confruntă UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, nemulțumit de propunerile președinției Finlandei privind bugetul UE: ”Nu voi fi de acord să avem reduceri la politica agricolă și la politica de coeziune”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis s-a declarat nemulțumit cu privire la evoluția negocierilor pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și la modul cum președinția finlandeză a Consiliului UE gestionează acest dosar, care se află pe agenda șefilor de stat sau de guvern din UE la reuniunea Consiliului European ce are loc joi și vineri la Bruxelles.

”Vom avea mâine o discuție pe așa-numitul MFF, Cadrul financiar multianual și pot să vă spun că am nemulțumiri aici. Președinția noastră a făcut progrese, cu bună-credință, cu parteneri împreună, s-au făcut progrese pe acest Cadru financiar multianual. Acum, Președinția finlandeză mi se pare că nu procedează corect fiindcă practic au solicitat să se meargă înapoi la ce a fost înainte de Președinția noastră și au venit cu niște propuneri pe care nu le agreez și nu le sprijin sub nicio formă”, a spus șeful statului, la sosirea la Consiliu European, răspunzând unei întrebări din partea corespondentului CaleaEuropeană.ro.

Iohannis a făcut aceste precizări în condițiile în care Germania, sprijinită de Olanda și de Suedia, ar dori să limiteze viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 la 1% din Venitul Naţional Brut al UE, sub nivelul de 1,11% (circa 1.100 de miliarde de euro) propus de Comisia Europeană, în timp ce principalele state beneficiare ale bugetului UE, îndeosebi cele din Est, nu vor reducerea fondurilor destinate politicilor agricolă comună și de coeziune.

În context, ministrul finlandez al afacerilor europene, Tytti Tuppurainen, a descris miercuri propunerile Germaniei și Comisiei Europene ca fiind ”nerealiste”.

Nu pot să fiu de acord să avem reduceri pe politica agricolă și pe politica de coeziune. Aceste lucruri mi se par greșite, este o abordare pe care nu o sprijină România și acest lucru îl voi spune foarte clar când ajungem la acest capitol. În ce privește alocarea, de către state, dacă este 1% din PIB sau 1,1% sau cum a cerut Parlamentul 1,3%, care este greu de conceput, asta va rezulta din negocieri, dar, după părerea mea, nu putem să aruncăm pur și simplu, așa în spațiu niște cifre fără să ținem cont de statele membre și cam asta a făcut Președinția finlandeză”, a conchis președintele, în condițiile în care, potrivit propunerii de buget a Comisiei Europene, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% a fondurilor și reprezintă echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Comisia Europeană și Parlamentul European au solicitat, săptămâna trecută, țărilor UE să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

În propunerea sa de buget cifrat la peste 1.000 de miliarde de euro pentru șapte ani publicată în mai 2018, Comisia Europeană a luat în calcul o cotă de 1,11% din venitul național brut pentru fiecare stat membru. Parlamentul European a cerut o alocare 1,3%, un procent care pare nefezabil, în timp ce țările UE au venit la disputa tradițională între contributori și beneficiară.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete, însă situația este complicată și mai mult de procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un stat contributor net la bugetul Uniunii. Mai mult, statele beneficiare nete se tem că noile priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual – precum migraţia, apărarea sau mediul -, ceea ce ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună.

Un alt obstacol este propunerea Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, propunere dezaprobată de unele ţări est-europene. De pildă, Ungaria, stat împotriva căruia Parlamentul European a activat articolul 7 pentru riscul încălcării statului de drept, a avertizat că va vota împotriva bugetului UE dacă fondurile alocate vor fi supuse unui criteriu precum statul de drept.

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis s-a întâlnit, la Bruxelles, cu Ursula von der Leyen: Nu pot să accept ca un guvern demis să facă o propunere de comisar european

Published

on

© Klaus Iohannis/ Twitter

Corespondență din Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, la Bruxelles, cu președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cei doi oficiali discutând cu privire la portofoliul alocat României în cadrul Comisiei Europene, în contextul în care țara noastră, alături de Franța și Ungaria, trebuie să facă noi propuneri de candidați pentru viitorul executiv european, al cărui debut de mandat a fost amânat până la 1 decembrie.

O foarte bună întâlnire cu președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, înaintea unui Consiliu European intens”, a scris Iohannis, pe Twitter.

Anterior, cei doi au sosit în același timp la lucrările Consiliului European, șeful statului precizând în declarațiile de presă făcute că va discuta cu Ursula von der Leyene despre propunerea de comisar european din partea României.

“Este din partea noastră, din păcate, un blocaj, care se numeşte Guvernul Dăncilă. Am mai spus acest lucru și din păcate trebuie să repet”, a spus șeful statului jurnaliștilor. 

Întrebat cum vede posibilitatea ca actualul guvern interimar și demis săptămâna trecută de Parlament să propună un nou comisar european, președintele a refuzat categoric.

”Eu o să mă opun ferm la așa ceva, fiindcă un guvern care a fost demis de Parlamentul României nu poate să facă propunere în numele României pentru următorul mandat al Comisiei în care, cu certitudine, acest guvern nu va avea niciun rol”, a afirmat Iohannis.

Klaus Iohannis a precizat că nu va discuta cu Ursula von der Leyen despre nume de posibile propuneri pentru viitorul comisar european din partea României.

Îi voi spune foarte clar doamnei președinte ales că nu pot să accept ca un guvern demis să facă o propunere care să fie și acceptată, iar despre portofoliu eu am mai discutat cu doamna von der Leyen și m-a asigurat că portofoliul care a fost alocat pentru România rămâne valabil și nu am niciun motiv să cred că acum apar schimbări unilaterale”, a asigurat președintele

În context, șeful statului a negat că a existat sau că va exista o discuție și o înțelegere pe o rocadă de portofolii, după ce în spațiul public de la București și de la Bruxelles s-a speculat că România, care a primit portofoliul transporturilor, ar putea face schimb de portofolii cu Ungaria, care are atribuit portofoliul pentru vecinătate și extindere.

Tema următorului ciclul instituțional pune o presiune suplimentară pe agenda europeană în condițiile în care Comisia Ursulei von der Leyen nu își poate prelua mandatul la 1 noiembrie, după ce trei candidați pentru funcția de comisar european – cei ai Franței, României și Ungariei – au fost respinși în Parlamentul European.

Respingerea candidatului Franței, o premieră negativă pentru acest stat fondator al UE, l-a determinat pe președintele francez Emmanuel Macron să acuze un ”joc politic” și să avertizeze împotriva unei ”crize politice” profunde care nu trebuie lăsată să se instaleze și să dezvolte.

Între timp, Parlamentul European a luat act de situația de fapt și a amânat votul programat pentru data de 23 octombrie în plenul de la Strasbourg în care ar fi trebuit validată noua Comisie Europeană.

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după acordul Brexit între UE și Marea Britanie: Sunt optimist că vom aproba acordul, ceea ce pentru românii din Marea Britanie înseamnă să le fie asigurate toate drepturile

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis s-a arătat optimist că șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană vor aproba acordul la care au ajuns negociatorii UE și cei ai Marii Britanii în privința Brexit, un acord care trebuie aprobat ulterior și de Parlamentul britanic pentru ca ieșirea Regatului Unit din UE să se producă.

La sosirea la Consiliul European de toamnă, șeful statului a arătat că, ”pentru românii din Marea Britanie, acest acord înseamnă ce a însemnat și prima formă a acordului”.

În acord, lucrurile care au fost negociate și acceptate de ambele părți nu s-au schimbat. Ele au fost păstrate. Ceea ce s-a renegociat și a fost schimbat de ambele părți este partea numită backstop, deci înțelegerea pe granița între Irlanda și Irlanda de Nord. Sunt foarte bucuros că s-au făcut progrese semnificatie. Acum să vedem dacă reușim în Consiliu, și sunt optimist, să aprobăm acordul. Pe urmă să vedem dacă la Londra se va găsi susținere pentru a aproba acest acord. Cea mai bine variantă este un Brexit cu acord, ceea ce pentru românii din Marea Britanie înseamnă să le fie asigurate toate drepturile”, a afirmat președintele.

Uniunea Europeană și Marea Britanie au ajuns la un acord privind Brexit, au anunțat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și premierul Marii Britanii, Boris Johnson, șeful executivului european recomandându-le șefilor de stat sau de guvern din UE, care se reunesc joi și vineri la Bruxelles, să susțină acest acord.

Cu toate acestea, președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele francez, Emmanuel Macron, au îndemnat la ”prudență”, în condițiile în care înțelegerea anunțată de Jean-Claude Juncker și Boris Johnson are nevoie de aprobarea Parlamentului britanic, acolo unde premierul conservator nu mai are majoritate.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending