Președintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au făcut joi un apel la “pornirea apărării europene și la “o apărare europeană” care să reflecte nivelul de ambiție al “Uniunii noastre geopolitice”.

Cei doi lideri instituționali s-au adresat reuniunii anuale a Agenției Europene de Apărare.

“Liderii vor să le transmită clar cetățenilor lor că vom fi alături de ei pentru a le asigura siguranța și securitatea. Avem nevoie de o adevărată apărare europeană pentru mai multă securitate. Trebuie să construim un triunghi virtuos – de obiective comune și capacități operaționale îmbunătățite”, a spus Charles Michel, într-un discurs.

Șeful Consiliului European consideră că a sosit momentul să creăm o adevărată uniune a apărării, însoțită de o “veritabilă piață unică a apărării”.

Această piață unică a apărării ar trebui să se concentreze asupra a două obiective în viitor, și anume sprijinul militar pentru Ucraina și clădirea apărării europene.

În ceea ce o privește, Ursula von der Leyen, șefa Comisiei, a indicat în discursul ei că pentru pregătirea industrială în domeniul apărării este necesar “un reflex european mai puternic”, de la planificare la achiziții.

“Strategia industrială europeană în domeniul apărării va sprijini acest reflex pe patru direcții”, a spus ea, enumerându-le: concentrare strategică, reguli mai bune, dublă utilizare și finanțare.

Preşedintele francez Emmanuel Macron îi va primi marţi pe preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi pe mai mulţi premieri din UE în cadrul unui dineu informal la Elysée pentru a stabili Agenda Strategică pentru perioada 2024-2029 după alegerile europene din iunie, a anunţat luni preşedinţia franceză.

Premierii Mark Rutte (Olanda), Antonio Costa (Portugalia), Kaja Kallas (Estonia) şi Luc Frieden (Luxemburg) vor fi prezenţi.

Preşedintele francez “va aminti importanţa de a continua să reducem dependenţele noastre în domeniile securităţii şi apărării, energiei, sănătăţii, inteligenţei artificiale şi alimentaţiei în special”, a anunţat Elysée, relatează AFP.

Şefii de stat şi de guvern “vor discuta şi despre mijloacele de acţiune ale Uniunii Europene pentru atingerea acestor obiective”, a adăugat sursa citată, potrivit Agerpres.

Înainte de dineu, Emmanuel Macron se va întâlni cu Charles Michel pentru a pregăti Consiliul European din 14 şi 15 decembrie şi cu noul premier luxemburghez Luc Frieden, la conducerea unui guvern de coaliţie conservator-liberal, conchide sursa citată.

Reuniunea de la Paris este ultima dintr-o serie de patru convocate de președintele Consiliului European, Charles Michel, pentru definirea Agendei Strategice a UE.

Charles Michel lansat astfel o nouă abordare pentru definirea Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029, invitându-i pe liderii celor 27 de state membre ale UE la o serie de dineuri restrânse organizate în luna noiembrie la Berlin, Copenhaga, Zagreb și Paris, potrivit unei scrisori pe care liderul care prezidează summit-urile a transmis-o șefilor de stat sau de guvern din Uniune.

“Suntem martorii unor vremuri tumultoase – de la dezastrele climatice din întreaga lume până la tulburările tehnologice provocate de evoluțiile digitale de ultimă oră și fragmentarea ordinii multilaterale bazate pe reguli. În acest context, trebuie să reflectăm asupra capacității UE de a acționa și de a-și atinge obiectivele”, a transmis Michel, înaintea reuniunilor.

Prima a avut loc la Berlin, fiind găzduită de cancelarul german Olaf Scholz, cea de-a doua la Copenhaga, sub auspiciile premierului danez Mette Frederiksen și următoarea la Zagreb, avându-l drept amfitrion pe premierul croat Andrej Plenkovic.

Citiți și

Declarația de la Granada: Liderii europeni statuează că “extinderea UE este o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”

Charles Michel dă startul discuțiilor între liderii UE privind următoarea agendă strategică 2024-2029, cu “extinderea UE în centrul dezbaterilor”: Să decidem ce putere geopolitică vrem să fim, cu peste 30 de state membre

Șeful Consiliului European a subliniat că întrebările cheie care vor putea fi abordate de lideri vizează politicile UE, finanțarea și procesul decizional.

“Ce politici și programe trebuie îmbunătățite pentru a consolida poziția globală a UE și cum? Ce politici sectoriale trebuie reformate în contextul viitoarei extinderi și cum? Unde ar trebui să ne concentrăm bugetul comun? Cum ne putem asigura cel mai bine că acesta sprijină prioritățile noastre comune? Cum finanțăm acest buget în practică? Cum ne putem îmbunătăți procesul decizional pentru a rămâne agili? Ar trebui să revizuim regulile de vot și cum?“, a exemplificat el.

“Discuțiile din timpul dineurilor vor alimenta pregătirile în curs ale agendei strategice, care vor continua în cadrul Consiliului European, de acum până în vara anului 2024. Trebuie să fim deschiși, pragmatici și realiști în ceea ce privește schimbările și provocările care ne așteaptă. Sunt încrezător că le vom face față cu succes împreună și vom găsi modalități de a ne consolida în continuare unitatea”, a conchis Charles Michel.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, va merge luni în Ungaria pentru a dezamorsa tensiunile cu premierul ungar Viktor Orban care ameninţă că va bloca deciziile cheie privind Ucraina la summitul UE de la jumătatea lui decembrie, notează AFP, potrivit Agerpres.

“Luni, Charles Michel se va deplasa în Ungaria pentru o întâlnire bilaterală cu Viktor Orban în vederea pregătirii Consiliului European” din 14 şi 15 decembrie, a anunţat joi seară Ecaterina Casinge, purtătoarea de cuvânt a preşedintelui instanţei statelor membre ale UE, într-un mesaj postat pe X (ex-Twitter).

❗️On Monday, @eucopresident @CharlesMichel will be travelling to Hungary for a bilateral meeting with @PM_ViktorOrban in preparation of the European Council.

— Ecaterina Casinge (@ecasinge) November 23, 2023

Premierul ungar este acuzat că ameninţă cu dreptul de veto împotriva unui ajutor european acordat Ucrainei pentru a obţine deblocarea de fonduri europene destinate ţării sale. Viktor Orban i-a scris săptămâna trecută lui Charles Michel pentru a cere o “discuţie urgentă” asupra strategiei europene faţă de această ţară atacată de Rusia. În dificultate pe teren militar, Ucraina aşteaptă noi livrări de arme, sprijin financiar, dar şi deschiderea negocierilor de aderare cu UE.

În scrisoare, adresată șefului Consiliului European, Charles Michel, liderul ungar spune că nicio decizie privind finanțarea Ucrainei, deschiderea negocierilor de aderare la UE sau noi sancțiuni împotriva Rusiei nu poate fi luată până când această “discuție strategică” nu va avea loc atunci când liderii se vor reuni la Bruxelles, la mijlocul lunii decembrie.

“Consiliul European ar trebui să facă un bilanț al implementării și eficacității politicilor noastre actuale față de Ucraina, inclusiv a diferitelor programe de asistență”, scrie Orban în scrisoare, care nu este datată, dar poartă ștampila biroului său.

Orban și Michel s-au întâlnit săptămâna trecută la Berlin, ca parte a consultărilor pe care președintele Consiliului European le-a lansat pentru adoptarea Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029.

Joi, Ungaria a fost autorizată să primească 900 de milioane de euro în fonduri europene ca avans la planul său de redresare. Însă plăţile din planul ungar, în valoare totală de 10,4 miliarde de euro (6,5 miliarde granturi şi 3,9 miliarde împrumuturi) rămân supuse progresului în domeniul statului de drept. Iar avansul plătit poate fi recuperat dacă plăţile nu sunt în cele din urmă validate de Uniunea Europeană. Fondurile pentru acest plan sunt blocate aşteptând ca Ungaria să îndeplinească o serie de condiţii stabilite de Comisie, în special în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi normele privind achiziţiile publice.

Pe lângă planul de redresare, aproximativ 22 de miliarde de euro fonduri de coeziune destinate Ungariei în cadrul bugetului 2021-2027 sunt, de asemenea, blocate de Bruxelles, suspendate de reforme pentru îmbunătăţirea independenţei justiţiei, drepturilor persoanelor LGBT+, independenţei academice a universităţilor în special.