Preşedintele Consiliului European Charles Michel a denunţat luni „lipsa de loialitate” din partea SUA în criza submarinelor pe care o traversează cu Franţa, informează Agerpres.

Uniunea Europeană cere Washingtonului o „clarificare pentru a încerca să înţeleagă mai bine care sunt intenţiile din spatele anunţului parteneriatului strategic între SUA, Regatul Unit şi Australia, întrucât este de neînţeles”, le-a spus el jurnaliştilor la New York, pe marginea Adunării generale a ONU.

„Principiile elementare pentru o alianță sunt loialitatea și transparența. Observăm o lipsă clară de transparență și loialitate”, a declarat președintele Consiliului European, potrivit Politico.eu. 

Tot în acest sens, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a considerat luni drept “inacceptabil” modul în care a fost tratată Franţa prin alianța trilaterală de securitate încheiată între SUA, Australia şi Regatul Unit și prin care Canberra a renunțat la submarinele cu propulsie convențională franceze în detrimentul celor nucleare produse de Statele Unite.

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat miercuri un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. 

Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare la Paris. Mai mult, premierul australian Scott Morrison a afirmat duminică că guvernul francez știa că Canberra avea “îngrijorări profunde și grave” în legătură cu submarinele franceze.

În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice.

Afacerea franco-australiană privind submarinele a fost semnificativ tulburată de ani de zile, cu tensiuni între constructorul naval francez Naval Group și Canberra din cauza exploziilor de costuri, a modificărilor de design și a implicării industriei locale în proiectul de construire a 12 submarine diesel Shortfin Barracuda, anunțat în aprilie 2016.

Acest scandal al submarinelor a provocat furie și indignare la Paris. Mai întâi, miniștrii francezi de externe și de apărare au acuzat o “lovitură în spate” din partea aliaților.

Pentru a-şi transmite nemulţumirea, preşedintele Emmanuel Macron a rechemat ambasadorii francezi la Canberra şi Washington pentru consultări, într-un gest fără precedent în raport cu aliații Franței și urmează să discute “în următoarele zile” cu omologul său american, Joe Biden,

De asemenea, Parisul a anulat o reuniune între ministrul francez al apărării, Florence Parly, şi omologul său britanic Ben Wallace.

Jean-Yves le Drian, şeful diplomaţiei franceze care va susţine un discurs de la tribuna ONU, le reproşează liderilor celor trei state semnatare ale pactului AUKUS că şi-au ascuns negocierile timp de luni de zile şi a denunţat “o ruptură majoră de încredere” între aliaţii din cadrul NATO. 

Președintele Consiliului European, Charles Michel, în timpul vizitei sale la Roma, s-a întâlnit cu Papa Francisc la Vatican, astăzi 11 septembrie.

Potrivit oficialului european, cei doi au purtat un dialog pe actualele provocări globale.

„Dialog pe tema provocărilor globale cu Papa Francisc astăzi. Viitorul UE este o activitate în continuă evoluție. Valorile noastre de a proteja și de a îmbunătăți viața oamenilor sunt acum mai esențiale ca niciodată. Evoluțiile recente din Afganistan și Etiopia necesită sprijinul nostru neîncetat”, a scris Charles Michel pe contul de Twitter.

Dialogue on global challenges with @Pontifex today.

The future of the #EU is a work of constant progress.

Our values to protect and improve peoples’ lives are now more essential than ever.

The recent developments in Afghanistan and Ethiopia require our unrelenting support. pic.twitter.com/XALZTqNcFy

— Charles Michel (@eucopresident) September 11, 2021

Reamintim că în urmă cu patru luni, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut și ea o întrevedere cu Papa Francisc la Vatican. 

Efortul haotic de evacuare din Afganistan a subliniat urgența unei autonomii strategice europene, a declarat miercuri președintele Consiliului European, Charles Michel, într-un interviu pentru Groupe d’études géopolitiques, informează Politico.eu. 

Michel și-a exprimat îngrijorarea cu privire la incapacitatea Uniunii Europene de a oferi „asistența necesară pentru evacuarea cetățenilor săi și a afganilor care i-au sprijinit”, fără ajutorul americanilor.

„O autonomie strategică europeană mai mare nu este bună doar pentru Europa, ci și pentru restul lumii, deoarece valorile pe care le susținem sunt valorile universale ale demnității și drepturilor omului”, a punctat acesta.

Mai mult, președintele Consiliului European a transmis că  situația tragică din Afganistan „trebuie să ne determine pe noi, europenii, să ne privim în oglindă și să ne întrebăm: Cum putem avea în viitor mai multă influență în sfera geopolitică decât avem astăzi?”. 

În cadrul interviului, Charles Michel a remarcat că, în timp ce majoritatea țărilor europene au sprijinit SUA după atacurile din 11 septembrie – când a fost invocat pentru prima dată articolul 5 din tratatul NATO – Administrațiile Trump și Biden au făcut „foarte puține consultări, poate chiar niciuna, cu partenerii lor europeni” atunci când SUA s-au angajat pentru prima dată cu talibanii, anul trecut, sau când au anunțat retragerea din Afganistan.

„Statele Unite sunt un mare aliat al Uniunii Europene, nu există nicio îndoială în această privință. Înțelegerea democrației liberale ne leagă, chiar dacă democrațiile liberale se confruntă cu presiuni, cu noi amenințări și pericole care le erodează puterea. Cu toate acestea, am observat că, în ultimii ani, la nivel geopolitic, există diferențe atunci când vine vorba de interese sau de modul de atingere a obiectivelor. Acest lucru nu se limitează la Afganistan, ci se referă și la alte chestiuni internaționale, în special Siria sau Iran”, a detaliat Michel. 

În continuare, președintele Consiliului European s-a declarat convis că administrația Biden este „sinceră în favoarea integrării europene”. 

„Sunt destul de convins de acest lucru după ce am vorbit direct cu președintele american la reuniunea G7 și în timpul Summitului bilateral UE-SUA. L-am găsit foarte implicat și sincer. Bilanțul său politic atestă acest lucru. Este foarte diferit fașă de administrația Trump, care a avut o viziune binară și simplistă asupra lumii”, a mai spus el. 

De asemenea, Michel a reamintit că odată cu revenirea Statelor Unite la Acordul de la Paris, s-au înregistrat progrese semnificative, iar, în ceea ce privește chestiunile geopolitice, a fost restabilit un dialog mai intens, „care practic dispăruse odată cu administrația anterioară”.

„Acestea fiind spuse, mi se pare că există o tendință structurală în Statele Unite – care a existat înainte de Donald Trump, deși acesta a făcut-o mult mai vizibilă – de a da prioritate intereselor americane. Trebuie să fim foarte conștienți de această realitate, care este legitimă. Pot înțelege argumentele interne care l-au determinat pe președintele Biden să mențină retragerea”, a declarat Charles Michel.

Președintele Consiliului European a participat marți dimineață la Digital Summit din Tallinn, locul în care liderii națiunilor digitale conduc conversația globală despre digitalizare, iar cu acest prilej a reiterat importanța unei noi strategii digitale care să facă UE mai puțin dependentă și mai mult influentă.

Ultimii soldaţi americani au părăsit Afganistanul după un război de 20 de ani, cel mai lung din istoria Statelor Unite, declanșat ca urmare a atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001.

Prin această retragere, Statele Unite au lăsat astfel ţara în mâinile talibanilor, duşmanii lor de 20 de ani, cei care au preluat puterea în țară la jumătatea lunii august, însă armata americană a precizat că a făcut inutilizabile avioane, vehicule blindate şi un sistem de apărare antirachetă care au rămas în urmă.