Liderii celor 27 de state membre ale UE, reuniţi joi la Bruxelles în cadrul summitului Consiliului European, au decis să sancţioneze acţiunile “ilegale şi agresive” ale Turciei în Marea Mediterană împotriva Greciei şi Ciprului, a informat purtătorul de cuvânt al președintelui Consiliului European într-o postare pe Twitter.
Măsura vine în timp ce Reuters a relatat că SUA sunt pregătite să-și impună propriile sancțiuni împotriva Turciei în urma achiziției sale de anul trecut a sistemelor rusești de apărare aeriană S-400, ceea ce înseamnă că Ankara s-ar putea confrunta în curând cu măsuri restrictive din partea celor doi parteneri cheie occidentali.
“Măsurile hotărâte vor fi sancţiuni individuale şi se vor putea decide măsuri suplimentare dacă Turcia îşi continuă acţiunile”, a explicat un diplomat european, conform AFP, informează Agerpres și Politico Europe. “Ideea este să strângem şurubul treptat”, a precizat acesta.
O listă de nume va fi întocmită în următoarele săptămâni şi va fi supusă aprobării statelor membre, conform concluziilor adoptate de cei 27 de șefi de state sau de guverne.
Liderii europeni l-au mandatat pe Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, să le raporteze până cel târziu în martie 2021 cu privire la evoluţia situaţiei şi să propună în acel moment, dacă va fi necesar, extinderea sancţiunilor la alte persoane sau companii.
Concluziile includ și un limbaj diplomatic pozitiv, liderii europeni subliniind că “oferta unei agende pozitive UE-Turcia rămâne pe masă”.
At #EUCO conclusions were adopted on Eastern Mediterranean pic.twitter.com/y7djq3BWRd
— Barend Leyts (@BarendLeyts) December 11, 2020
Textul include, de asemenea, o nouă poziționare privind Cipru, care spune că Consiliul European “susține reluarea rapidă a negocierilor” pentru reunificarea insulei în cadrul ONU și “se așteaptă ca Turcia să procedeze la fel”.
Unii diplomați au spus că UE a căutat să ajungă la un echilibru cu Ankara – un membru NATO și un aliat cheie privind migrația – folosind atât o poziție dură, cât și o abordare conciliantă pentru a încerca să evite escaladarea.
Subiectele de dispută cu Turcia s-au înmulţit pentru Uniunea Europeană, după Ankara s-au angajat în acţiuni provocatoare împotriva Greciei şi a Ciprului în Mediterana de Est, dar şi militar în conflictele din Libia, Siria şi Nagorno-Karabah.
Decizia sancțiunilor vine ca urmare a concluziilor Consiliului European din 1-2 octombrie, când liderii UE au decis adoptarea unei noi tactici față de Turcia, una prin care europenii oferă o șansă dialogului politic, dar nu mai permit depășirea liniilor roșii. “Ne dorim foarte mult să oferim dialogului politic o șansă de a avansa către o stabilitate mai mare”, a spus președintele Consiliului European în octombrie, când a anunțat că liderii UE vor face un bilanț al situației privind relațiile cu Turcia la summitul din decembrie. Săptămâna trecută, Michel a anunțat că Uniunea Europeană este pregătită să sancţioneze Turcia din cauza continuării “acţiunilor unilaterale şi a retoricii ostile” a Ankarei.
Șefii de stat sau de guvern din UE sunt reuniți joi și vineri la Bruxelles, unde au deblocat veto-ul Poloniei și al Ungariei asupra bugetului UE, planului de relansare și condiționalității privind statul de drept și au adoptat concluzii privind relațiile UE-SUA și prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei, principalul impas rămânând asumarea țintelor climatice pentru reducere cu 55% a emisiilor până în 2030 și pentru decarbonizare până în 2050.
