Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Consiliul European pentru Inovare: CE deschide primele apeluri în valoare de 1 mld. de euro pentru finanțarea IMM-urilor inovatoare

Published

on

© European Union, 2011/ Source: EC - Audiovisual Service

După lansarea Consiliului European pentru Inovare (EIC) și anunțarea primelor oportunități de finanțare, astăzi Comisia deschide primele apeluri EIC Accelerator. Finanțarea în valoare de peste 1 miliard EUR vizează să contribuie la extinderea întreprinderilor noi și a întreprinderilor mici și mijlocii care au un potențial de impact ridicat, potrivit unui comunicat.

În timp ce peste jumătate din finanțare este deschisă inovațiilor în orice domeniu, 495 milioane EUR sunt alocate inovațiilor care susțin Pactul Verde European, precum și tehnologiilor digitale și de sănătate.

„Acceleratorul EIC este un instrument unic de finanțare al UE. Sprijină dezvoltarea de inovații revoluționare prin participarea investitorilor privați și oferirea de servicii de sprijin pentru extindere. Va conduce Europa la vârful inovării și a noilor tehnologii și ne va ajuta să abordăm provocările din domeniul sănătății, mediului și societății cu care ne confruntăm”, a declarat Mariya Gabriel, comisar pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Acceleratorul EIC acționează ca un catalizator pentru a aduna alți investitori necesari pentru a amplifica amploarea inovațiilor.

Un model unic de finanțare oferă start-up-urilor și IMM-urilor subvenții de până la 2,5 milioane EUR, combinate cu investiții proprii de capital, prin intermediul Fondului EIC, de la 500.000 EUR la 15 milioane EUR. În plus față de sprijinul financiar, toate proiectele beneficiază de o serie de Servicii de Accelerare a Afacerilor care oferă acces la expertiză de vârf, companii, investitori și actori ai ecosistemului.

Tot astăzi, Comisia deschide programul EIC Pathfinder, cu un buget de 168 milioane EUR.

Echipele interdisciplinare de cercetători pot aplica pentru granturi de cercetare și inovare, care îi vor sprijini să-și realizeze ideile revoluționare și să aibă un efect transformator pozitiv asupra economiei și societății noastre. Subvențiile care variază de la 3 la 4 milioane EUR se vor concentra pe tehnologii de vârf, care vor aborda provocările globale și vor îmbunătăți calitatea vieții.

Lansat în martie 2021 cu un buget de peste 10 miliarde EUR pentru 2021-2027, Consiliul European pentru Inovare este un ghișeu unic pentru inovatori. Oferă sprijin pentru cercetarea științifică privind tehnologiile avansate încă din stadiu incipient, până la tranziția rezultatelor cercetării în oportunități comerciale, precum și pentru dezvoltarea și extinderea întreprinderilor noi și a IMM-urilor inovatoare.

O noutate cheie a programului Orizont Europa, EIC se bazează pe o fază pilot de succes care a durat 2 ani, în perioada 2018-2020, și pe Instrumentul privind IMM-urile și programele de tehnologii viitoare și emergente, care au sprijinit peste 5.000 de IMM-uri și start-up-uri și peste 330 de proiecte de cercetare.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la principiile și valorile UE în spațiul digital

Published

on

©Digital EU/ Twitter

Comisia Europeană a lansat joi o consultare publică privind formularea unui set de principii pentru promovarea și susținerea valorilor Uniunii Europene în spațiul digital, ca urmare a Comunicării privind deceniul digital al Europei, prezentată la 9 martie, informează comunicatul oficial al Executivului.

Consultarea, care va rămâne deschisă până la 2 septembrie, vizează lansarea unei dezbateri societale ample și colectarea opiniilor din partea cetățenilor, a organizațiilor neguvernamentale și a organizațiilor societății civile, a întreprinderilor, a administrațiilor și a tuturor părților interesate. Aceste principii vor ghida UE și statele membre în elaborarea unor norme și reglementări digitale care să le ofere tuturor cetățenilor beneficiile digitalizării.

„Un mediu digital echitabil și sigur, care oferă oportunități pentru toată lumea. Acesta este angajamentul nostru. Principiile digitale vor ghida această abordare europeană centrată pe factorul uman în domeniul digital și ar trebui să servească drept etalon pentru acțiunile viitoare în toate domeniile. Iată de ce vrem să ascultăm opiniile cetățenilor UE”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

De asemenea, comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a amintit că ne aflăm în deceniul digital al Europei, iar toată lumea ar trebui să aibă posibilitatea de a beneficia de soluții digitale pentru a se conecta, a explora, a lucra și a-și îndeplini ambițiile, atât online, cât și offline. „Dorim să stabilim împreună principiile digitale pe baza cărora se vor construi o economie și o societate digitale reziliente”, a adăugat acesta.

Pe data de 9 martie, Comisia și-a prezentat viziunea pentru transformarea digitală a Europei până în 2030 în comunicarea intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală: modelul european pentru deceniul digital” și a propus compilarea unui set de principii digitale. Această comunicare acoperă domenii precum accesul la servicii de internet, la un mediu online sigur și de încredere, la servicii digitale de sănătate și la servicii publice și administrative digitale centrate pe factorul uman.

Toate persoanele și părțile interesate își pot împărtăși, de asemenea, opiniile cu privire la educația și competențele digitale necesare pentru ca cetățenii să joace un rol activ în societate și în procesele democratice, la principiile etice pentru algoritmii centrați pe factorul uman, la protecția și capacitarea copiilor și a tinerilor în spațiul online sau la sistemele și dispozitivele digitale care respectă mediul înconjurător. Participanții la consultare sunt invitați, totodată, să propună formulări alternative sau să prezinte, eventual, și alte principii.

Principiile respective vor veni în completarea drepturilor existente, care îi protejează și îi capacitează deja pe cetățenii europeni în mediul online, cum ar fi protecția datelor cu caracter personal și a vieții private, libertatea de exprimare, libertatea de a înființa și a desfășura o activitate comercială online sau protecția creațiilor intelectuale.

Această abordare este aliniată și la recenta propunere privind inteligența artificială, prin care Comisia urmărește să se asigure că utilizarea acestei tehnologii în UE este fiabilă și centrată pe factorul uman.

Contribuțiile la consultarea publică vor fi integrate într-o propunere a Comisiei privind o declarație interinstituțională comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind principiile digitale. Se preconizează că această propunere va fi prezentată până la sfârșitul anului 2021.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Florin Cîțu, după întâlnirile cu vicepreședinții Comisiei Europene: Sunt recunoscător pentru sprijin și cooperare privind PNRR

Published

on

© Guvernul României

Premierul Florin Cîţu s-a declarat “recunoscător” Comisiei Europene pentru “sprijin, îndrumare şi cooperare”, după discuţia cu privire la priorităţile României prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe care a avut-o, miercuri, la Bruxelles, cu Margrethe Vestager, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene.

“Am avut o discuţie detaliată cu Margrethe Vestager, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, cu privire la priorităţile României prevăzute de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Sunt recunoscător Comisiei Europene pentru sprijin, îndrumare şi cooperare”, a scris Florin Cîţu pe Facebook.

Anterior, premierul s-a întâlnit cu Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi, în cadrul întrevederii fiind detaliate proiectele de infrastructură prevăzute în PNRR

De asemenea, Florin Cîţu a reconfirmat, în cadrul întrevederii pe care a avut-o cu Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, miercuri, la Bruxelles, obiectivul Guvernului de la Bucureşti de a asigura “o relansare economică şi o creştere economică durabilă post-pandemie”, cu accent pe “reforme şi investiţii”.

“Reforme şi investiţii, pe asta am insistat! O discuţie excelentă cu Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, privind aspectele fiscale şi bugetare ale Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Am reconfirmat obiectivul Guvernului de a asigura o relansare economică şi o creştere economică durabilă post-pandemie”, a scris şeful Executivului pe Facebook.


Programul premierului a debutat marți seară cu o cină de lucru cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aceasta din urmă afirmând că executivul european lucrează împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil.

Prim-ministrul Florin Cîțu, ministrul finanțelor Alexandru Nazare și ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea au efectuat în această săptămână o vizită la Bruxelles, au avut întrevederi cu membrii Comisiei Europene pentru a discuta și negocia Planul Național de Redresare și Reziliență pe care România urmărește să-l depună oficial la Comisia Europeană la 31 mai, deși jumătate din statele membre ale UE au trimis acest plan până la 30 aprilie-3 mai.

De altfel, ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a avut luni o întrevedere cu comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, la Bruxelles, iar cu acest prilej ministrul român a discutat despre măsurile adoptate de România înaintea prognozei de primăvară a Comisiei Europene.

Reamintim că ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat la 26 aprilie că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

Ulterior, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a avut o întrevedere virtuală cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, în cadrul căreia au discutat, alături de experți din cadrul MIPE și de ambasadorul României la UE, Luminița Odobescu, despre PNRR.

Atât prim-ministrul Florin Cîțu, cât și președintele Klaus Iohannis au dat asigurări că ”până la sfârşitul lui mai vom avea un plan bine pus la punct, agreat cu Comisia Europeană”. Iohannis a afirmat că negocierile legate de PNRR vor continua “până se ajunge la forma care va fi implementată”.

La finalul lunii trecute, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen s-a adresat României și celorlalte state membre într-un mesaj în care a subliniat că executivul european se va asigura ca planurile naționale de redresare să reflecte nivelul înalt de ambiție.

În cazul României, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Premierul Florin Cîțu a purtat discuții ”detaliate” la Bruxelles cu comisarul european Adina Vălean despre proiectele de transport prevăzute de PNRR

Published

on

© Florin Cîțu - Twitter

Premierul Florin Cîțu, aflat în vizita sa de lucru la Bruxelles, a avut astăzi o întâlnire cu comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean.

Cu această ocazie, prim-ministrul România a reiterat importanța infrastructurii de transport pentru relansarea economică a țării noastre post-pandemie.

„O mare plăcere să mă întâlnesc din nou cu, Adina Vălean, Comisar UE pentru transport. Discuție detaliată despre proiectele de transport prevăzute de PNRR. Infrastructura de transport rămâne o prioritate strategică a RO, cu impact direct asupra relansării economice post-pandemie”, a scris șeful Guvernului pe contul de Twitter.

Citiți și: Ursula von der Leyen, după cina de lucru cu Florin Cîțu: Lucrăm împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil

Prim-ministrul Florin Cîțu, ministrul finanțelor Alexandru Nazare și ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea efectuează în această săptămână o vizită la Bruxelles, unde vor avea întrevederi cu membrii Comisiei Europene pentru a discuta și negocia Planul Național de Redresare și Reziliență pe care România urmărește să-l depună oficial la Comisia Europeană la 31 mai, deși jumătate din statele membre ale UE au trimis acest plan până la 30 aprilie-3 mai.

De altfel, ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a avut luni o întrevedere cu comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, la Bruxelles, iar cu acest prilej ministrul român a discutat despre măsurile adoptate de România înaintea prognozei de primăvară a Comisiei Europene.

Separat, miercuri, prim-ministrul Florin Cîțu va avea o întrevederi cu vicepreședintele executiv pentru o economie care funcționează pentru cetățeni Valdis Dombrovskis, cu vicepreședintele executiv pentru o Europă digitală Margrethe Vestager, și cu comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean.

Reamintim că ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat la 26 aprilie că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

Ulterior, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a avut o întrevedere virtuală cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, în cadrul căreia au discutat, alături de experți din cadrul MIPE și de ambasadorul României la UE, Luminița Odobescu, despre PNRR.

Atât prim-ministrul Florin Cîțu, cât și președintele Klaus Iohannis au dat asigurări că ”până la sfârşitul lui mai vom avea un plan bine pus la punct, agreat cu Comisia Europeană”. Iohannis a afirmat că negocierile legate de PNRR vor continua “până se ajunge la forma care va fi implementată”.

La finalul lunii trecute, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen s-a adresat României și celorlalte state membre într-un mesaj în care a subliniat că executivul european se va asigura ca planurile naționale de redresare să reflecte nivelul înalt de ambiție.

În cazul României, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

FONDURI EUROPENE4 mins ago

Ce reforme au agreat România și Comisia Europeană: 50% din fondurile PNRR merg în domeniile transporturilor, educației și sănătății; 600 de milioane de euro alocate digitalizării mediului de afaceri

Dragoș Pîslaru59 mins ago

Dragoș Pîslaru susține crearea unei Bănci Naționale de Dezvoltare care să reducă dependența de instituțiile financiare internaționale

POLITICĂ1 hour ago

Marcel Ciolacu: Am discutat cu Frans Timmermans. Comisia Europeană a dat dreptate PSD și l-a trimis pe Florin Cîțu să prezinte PNRR în Parlament

FONDURI EUROPENE1 hour ago

Florin Cîțu, după vizita la Bruxelles: România va depune la Comisia European un PNRR cu toată suma alocată – 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la principiile și valorile UE în spațiul digital

U.E.3 hours ago

Organizația Europeană de Cancer: Din cauza pandemiei, un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate, la nivel european

SUA3 hours ago

Joe Biden a transmis sprijinul SUA pentru securitatea Israelului și pentru dreptul său de a se apăra

ROMÂNIA3 hours ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccin produs de compania Moderna, constând în 128.400 de doze, a ajuns în România

ROMÂNIA3 hours ago

Noul Ambasador al României la Londra: Aprofundarea relațiilor româno-britanice și a Parteneriatului Strategic, una dintre prioritățile mele

S&D3 hours ago

Miniștrii educației din PES: Redresarea trebuie să restaureze oportunitățile educaționale pentru toți și să sprijine stagiarii și ucenicii în cadrul economiei fragile a UE

Mircea Hava2 days ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO3 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO3 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending