Secretarul de stat american Antony Blinken a încurajat duminică Armenia și Azerbaidjanul să continue discuțiile lor în vederea unor acord de pace, în urma unor proteste din partea armeană, anunță AFP, citat de Agerpres.

Conform unor comunicate ale Departamentului de Stat al SUA, Blinken a avut discuții cu preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, şi cu premierul armean, Nikol Paşinian.

Secretarul de stat a salutat decizia la care au ajuns Armenia și Azerbaidjanul de a folosi declarația de la Alma Ata din 1991 ca bază pentru delimitarea frontierelor și ”a subliniat importanța acesteia pentru ca cele două părți să încheie o pace durabilă și demnă”.

De la căderea Uniunii Sovietice, Armenia și Azerbaidjanul au dus lupte pentru regiunea disputată Nagorno-Karabah – în urma cărora au fost ucise peste 30.000 de persoane – în timp ce se transformau în țări independente, potrivit Radio Free Europe.

Anul trecut, Azerbaidjanul și-a proclamat victoria în urma unei ofensive militare fulgerătoare în Nagorno-Karabah, forțând peste 100.000 de etnici armeni care trăiesc în regiunea separatistă să își părăsească locuințele.

Mișcarea a atras criticile Occidentului, fie că vorbim de o rezoluție prin care Parlamentul European solicita Uniunii Europene să-și revizuiască relațiile cu Azerbaidjan, fie că aduce în vedere poziția G7, care a solicitat Baku ”să-și respecte obligațiile”, conform Radio Free Europe. 

Aceleași țări din G7 au cerut Armeniei și Azerbaidjanului să rămână ”pe deplin angajate” în procesul de pace. 

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un nou apel către comunitatea internațională să se grăbească și să livreze mai multe sisteme de apărare antiaeriană, să înceapă discuții oficiale pentru ca țara sa să intre în Uniunea Europeană și să invite Ucraina să adere la NATO, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Forțele ucrainene se confruntă cu o poziție din ce în ce mai dificilă în estul țării și așteaptă livrarea de arme americane după ce, la 23 aprilie, Congresul a aprobat un pachet de ajutor de 61 miliarde de dolari, după luni de întârziere. Zelenski a pledat în repetate rânduri pentru mai multe sisteme de apărare antiaeriană, în special pentru sistemul Patriot.

Zelenski a declarat că tocmai a vorbit cu liderul minorității din Camera Reprezentanților din SUA, Hakeem Jeffries, și a mulțumit Congresului pentru aprobarea pachetului de ajutor, dar a adăugat că Ucraina lucrează cu toți partenerii pentru a obține o viteză de livrare care să îi permită să-și mențină pozițiile și să perturbe planurile de război ale Rusiei.

„Încă așteptăm livrările promise Ucrainei”, a declarat el în discursul său video de duminică seara. „Așteptăm acele volume și anvergură care pot schimba situația de pe câmpul de luptă în interesul Ucrainei”.

El a adăugat: „În conversația mea cu domnul Jeffries, am subliniat că este nevoie de sisteme Patriot și cât mai curând posibil”.

În ceea ce privește intrarea în Uniunea Europeană, liderul de la Kiev a declarat că Ucraina a îndeplinit toate condițiile pentru începerea negocierilor de aderare, „iar acum UE trebuie să își îndeplinească obligațiile”.

Ucraina, care a primit un sprijin consistent din partea majorității națiunilor europene de când Rusia a lansat o invazie la scară largă a teritoriului său în urmă cu doi ani, este un candidat pentru a adera la Uniunea Europeană cu 27 de membri, dar procesul va dura ani de zile.

În ceea ce privește intrarea în NATO, președintele ucrainean a declarat că fiecare țară care împărtășește valori comune și este pregătită să le apere „merită o invitație la Alianță”.

El și-a exprimat optimismul cu privire la perspectivele de pace, făcând referire la un viitor summit de pace care va avea loc în Elveția la 15-16 iunie. Rusia nu este invitată la această reuniune și a considerat că o astfel de întâlnire este lipsită de sens fără participarea Moscovei.

Președintele american Joe Biden i-a reiterat premierului Benjamin Netanyahu într-o discuție telefonică desfășurată duminică ”poziția clară” față de o posibilă invazie a Israelului în Rafah, informează Casa Albă într-un comunicat citat de Politico Europe.

Luna trecută, liderul american a atras atenția că o invazie în Rafah ar putea reprezenta ”o linie roșie” pentru administrația sa, presând Israelul să nu demareze campania militară în regiune fără un plan credibil menit să protejeze civilii din zonă.

Doar că recentele atacuri ale Iranului au complicat și mai mult dialogul dintre aliați, care urma să aibă loc la Washington înainte de acest atac al Teheranului, condamnat de comunitatea internațională.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby, liderii israelieni le-au spus oficialilor americani că o astfel de invazie nu va avansa cel puțin până când SUA nu vor avea ocazia să se pronunțe.

”Ne-au asigurat că nu vor intra în Rafah până când nu vom avea șansa de a le împărtăși cu adevărat perspectivele și preocupările noastre”, a declarat Kirby în timpul unui interviu în cadrul emisiunii ”This Week” de la ABC.

În convorbirea cu Netanyahu, Biden a mai ”trecut în revistă discuțiile în curs pentru a asigura eliberarea ostaticilor împreună cu o încetare imediată a focului în Gaza” și ”a discutat despre creșterea livrării de asistență umanitară în Gaza, inclusiv prin intermediul pregătirilor pentru deschiderea unor noi puncte de trecere din nord începând din această săptămână”, potrivit Casei Albe.

Citiți și: Liderii din 18 țări, între care Joe Biden, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, fac un apel la eliberarea imediată a tuturor ostaticilor din Gaza

În timpul interviului acordat postului ABC, Kirby a precizat: ”Există încă provocări pe teren în ceea ce privește livrarea (ajutorului) în nord, dar acest lucru începe să se întâmple, iar israelienii au început să respecte angajamentele pe care președintele Biden le-a cerut să le îndeplinească”.

Ajutorul umanitar reprezintă, de altfel, o temă centrală a noului turneu pe care secretarul de stat american Antony Blinken urmează să îl efectueze în Orientul Mijlociu, în perioada 29 aprilie-1 mai, și care cuprinde opriri în Arabia Saudită, Iordania și Israel.

Potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat al SUA, secretarul de stat va discuta despre eforturile în curs de desfășurare pentru a obține o încetare a focului în Gaza care să asigure eliberarea ostaticilor și despre faptul că organizația teroristă Hamas este cea care se află între poporul palestinian și încetarea focului.

El va discuta despre creșterea recentă a asistenței umanitare furnizate în Gaza și va sublinia importanța de a se asigura că această creștere este susținută.

De asemenea, secretarul de stat va sublinia importanța prevenirii extinderii conflictului și va discuta despre eforturile în curs de desfășurare în vederea obținerii unei păci și a unei securități durabile în regiune, inclusiv prin intermediul unei căi către un stat palestinian independent, cu garanții de securitate pentru Israel.

Un oficial de rang înalt al Hamas a declarat duminică agenției franceze de știri AFP că delegația va transmite răspunsul Hamas la ultima contrapropunere a Israelului pentru o încetare a focului, conform Deutsche Welle.

Site-ul american de știri Axios a afirmat că ultima propunere a Israelului include o deschidere pentru a discuta despre ”restabilirea unui climat de calm durabil” în Gaza după eliberarea ostaticilor, citând doi oficiali israelieni. Site-ul a afirmat că este pentru prima dată când Israelul a dat de înțeles că este dispus să discute despre încetarea războiului.

”Hamas este deschis să discute pozitiv noua propunere”, a declarat pentru AFP o altă sursă Hamas apropiată negocierilor.

Sursa a adăugat că gruparea este ”dornică să ajungă la un acord care să garanteze o încetare permanentă a focului, întoarcerea liberă a persoanelor strămutate, un acord acceptabil pentru schimbul [de prizonieri] și asigurarea încetării asediului (din Gaza)”.

Sâmbătă, ministrul israelian de externe a declarat că ofensiva planificată în Rafah ar putea fi suspendată dacă se ajunge la un acord pentru eliberarea ostaticilor israelieni.