Consiliul Uniunii Europene a adoptat poziția de negociere cu privire la regulamentul care va impune tarife pentru restul produselor agricole din Rusia și Belarus, precum și pentru anumite îngrășăminte pe bază de azot.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, se așteaptă ca tarifele să reducă veniturile din exporturile rusești, limitând astfel capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul de agresiune împotriva Ucrainei.

Produsele agricole afectate de noile tarife reprezintă 15% din totalul importurilor agricole din Rusia (în 2023). Odată cu intrarea în vigoare a noilor tarife, toate importurile agricole din Rusia vor fi supuse tarifelor UE.

În 2023, importurile de îngrășăminte în cauză din Rusia reprezentau peste 25% din importurile totale ale Uniunii: aproximativ 3,6 milioane de tone în valoare de 1,28 miliarde de euro.

”Vom monitoriza cu atenție punerea în aplicare a acestor tarife pentru a ne asigura că industria de îngrășăminte și agricultorii din UE sunt protejați, reducând în același timp dependențele UE, menținând securitatea alimentară globală și slăbind și mai mult economia de război a Rusiei”, a decplarat Krzysztof Paszyk, ministrul dezvoltării și tehnologiei din Polonia, țară care asigură președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Tarifele urmăresc să reducă dependența de Rusia și Belarus, să stimuleze producția internă și să sprijine industria de îngrășăminte a UE, asigurându-se în același timp că Rusia nu beneficiază din punct de vedere comercial de continuarea exporturilor către Uniune.

Acestea vor permite, de asemenea, diversificarea aprovizionării din țări terțe pentru a crea o aprovizionare stabilă cu îngrășăminte și, în mod esențial, pentru a garanta că îngrășămintele rămân accesibile pentru agricultorii din UE.

Majorările tarifare pentru îngrășăminte vor avea loc treptat, pe parcursul unei perioade de tranziție de trei ani.

Propunerea include, de asemenea, măsuri de atenuare a impactului asupra agricultorilor din UE, în cazul unei creșteri semnificative a prețurilor la îngrășăminte.

Odată ce Parlamentul European își va fi adoptat poziția, ambele instituții vor trebui să convină asupra unui text comun. Consiliul va adopta apoi în mod formal regulamentul cu majoritate calificată.

Citiți și: UE propune tarife pentru produse agricole și îngrășăminte din Rusia și Belarus: Scopul nostru este de a slăbi și mai mult economia de război a Moscovei

Vestea vine după ce Consiliul Uniunii Europene a decis vineri să prelungească cu șase luni măsurile restrictive ce îi vizează pe cei responsabili pentru subminarea și amenințarea integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei.

Citiți și: Ursula von der Leyen anunță extinderea sancțiunilor UE împotriva Moscovei pentru alte 2.400 de persoane și entități rusești

Măsurile restrictive existente prevăd restricții de călătorie pentru persoanele fizice, înghețarea activelor și interdicția de a pune la dispoziția persoanelor și entităților enumerate fonduri sau alte resurse economice. Sancțiunile vor continua să se aplice la aproape 2 400 de persoane și entități vizate ca răspuns la agresiunea militară nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei.

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a participat la reuniunea Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), unde a pledat pentru creșterea capacității de apărare a Uniunii Europene, cu utilizarea garanțiilor de la bugetul UE, pentru a asigura cele mai bune condiții posibile de finanțare, cu un impact redus asupra bugetelor naționale.

„Susţinem creşterea capacității de apărare al Uniunii Europene, în același timp, consolidarea bugetară rămâne o prioritate pentru România, alături de creșterea competivității prin debirocratizare și investiții în fiecare sector economic. Uniunea Europeană are nevoie de o capacitate sporită de apărare”, a transmis Ministrul Finanțelor într-o postare publicată pe pagina de Facebook.

De asemenea, ministrul Tanczos Barna a dat asigurări că pentru România rămâne o prioritate consolidarea bugetară: „Contiunăm construcția de autostrăzi și spitale, dezvoltarea comunităților locale și sprijinirea afacerilor, pentru care am alocat fonduri record anul acesta.”

„La nivel european, creșterea competitivității trebuie susținută și prin reducerea sarcinilor administrative ale companiilor, iar România sprijină implementarea cât mai rapidă a propunerilor Comisiei în acest sens.  De exemplu, simplificarea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) este esențială pentru sectoarele cu emisii mari de carbon. Propunerea sprijnită și de România vizează exceptarea micilor importatori (sub 50 tone anual) din sectoarele de ciment, îngrășăminte, electricitate, aluminiu, fier și oțel din domeniul de aplicare”, a mai transmis Tanczos Barna.

Tot astăzi, 11 martie, Consiliul Uniunii Europene a aprobat o decizie care oferă Băncii Europene de Investiții (BEI) o flexibilitate sporită în gestionarea capacității sale de investiții, o măsură care reprezintă un pas esențial pentru ca BEI să crească capacitatea de creditare, inclusiv pentru a răspunde provocărilor geopolitice și a contribui la pacea și securitatea Europei.

Decizia adoptată de miniștrii de finanțare din UE vine la o săptămână după ce președinta Comisiei Europene a prezentat planul “ReArm Europe” de 800 de miliarde de euro pentru apărarea și securitatea europeană, un plan avizat joia trecută de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE, întruniți la Bruxelles pentru un summit extraordinar consacrat apărării și înarmării.

Președinta Băncii Europene de Investiții, Nadia Calvino, anunțase săptămâna trecută că, pentru anul 2025, BEI își propune să atingă un nivel record de finanțări în sectorul apărării și securității europene, precizarea fiind făcută în cadrul celei de-a de-a treia ediții a Forumului Grupului BEI.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat o decizie care oferă Băncii Europene de Investiții (BEI) o flexibilitate sporită în gestionarea capacității sale de investiții, o măsură care reprezintă un pas esențial pentru ca BEI să crească capacitatea de creditare, inclusiv pentru a răspunde provocărilor geopolitice și a contribui la pacea și securitatea Europei, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Decizia adoptată de miniștrii de finanțare din UE vine la o săptămână după ce președinta Comisiei Europene a prezentat planul “ReArm Europe” de 800 de miliarde de euro pentru apărarea și securitatea europeană, un plan avizat joia trecută de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE, întruniți la Bruxelles pentru un summit extraordinar consacrat apărării și înarmării.

“Această decizie marchează un pas esențial pentru Banca Europeană de Investiții. Ea permite Consiliului guvernatorilor BEI să crească capacitatea de creditare a băncii, gestionând în același timp riscurile în mod eficient. Acest lucru va permite BEI să răspundă mai bine nevoilor de investiții ale Europei, să răspundă provocărilor globale și să își consolideze rolul în peisajul geopolitic în schimbare, contribuind la productivitatea, coeziunea socială, acțiunile climatice, pacea și securitatea Europei”, a declarat Andrzej Domański, ministrul de finanțe al Poloniei, țară care asigură președinția rotativă a Consiliului UE.

Statutul BEI include în prezent un plafon al ratei de îndatorare care limitează dimensiunea expunerii nominale globale a Grupului BEI la 250%.

La 21 iunie 2024, Consiliul guvernatorilor BEI a decis în unanimitate să crească rata de îndatorare la 290%. Această creștere este condiționată de intrarea în vigoare a deciziei actuale a Consiliului.

Odată cu modificarea convenită de miniștrii de finanțe, statutul va prevedea că valoarea totală a împrumuturilor și garanțiilor acordate de bancă nu va depăși un raport maxim în raport cu capitalul subscris, rezervele, provizioanele nealocate și excedentul contului de profit și pierdere, astfel cum a fost stabilit de Consiliul guvernatorilor în unanimitate.

Președinta Băncii Europene de Investiții, Nadia Calvino, anunțase săptămâna trecută că, pentru anul 2025, BEI își propune să atingă un nivel record de finanțări în sectorul apărării și securității europene, precizarea fiind făcută în cadrul celei de-a de-a treia ediții a Forumului Grupului BEI.

Într-o scrisoare către liderii europeni, Calvino și-a asumat că instituția financiară pe care o conduce și a cărei acționari sunt guvernele din statele membre ale UE, va elimina actualele limite pentru finanțarea proiectelor din sectorul apărării și va extinde domeniul de aplicare pentru proiectele eligibile.

Scrisoarea lui Calvino a urmat celei trimise liderilor europeni și de președinta executivului european, Ursula von der Leyen, în care a enunțat cele cinci puncte cardinale ale “ReArm Europe”.

Prima parte a Planului ReArm Europe vizează activarea clauzei de scutire națională din Pactul de Stabilitate și Creștere, care va permite statelor membre să-și crească semnificativ cheltuielile pentru apărare fără a declanșa procedura de deficit excesiv, ceea ce ar putea crea un spațiu fiscal de aproape 650 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani în bugetele naționale de apărare cumulate ale tuturor statelor membre.  A doua propunere vizează crearea unui nou instrument care va furniza 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru investiții în apărare. Al treilea element este utilizarea bugetului UE prin mecanisme suplimentare și stimulente pentru ca statele membre să poată folosi fondurile de coeziune pentru a-și spori cheltuielile pentru apărare. Ultimele două măsuri vizează mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii Piețelor de Capital și prin Banca Europeană de Investiții.

Reuniți pe 6 martie la Bruxelles pentru un summit anticipat a fi unul de cotitură pentru apărarea și înarmarea Uniunii Europene, liderii celor 27 de state membre au dat undă verde planului “ReArm Europe”. Concluziile șefilor de stat sau de guvern statuează că “Europa trebuie să devină mai suverană, mai responsabilă pentru propria apărare și mai bine echipată pentru a acționa și a face față în mod autonom provocărilor și amenințărilor imediate și viitoare, cu o abordare la 360°” și că UE va “accelera mobilizarea instrumentelor și a finanțării necesare”, reafirmând totodată că o UE a securității și apărării este “complementară NATO”, alianță care rămâne “fundamentul apărării colective” pentru statele sale membre.