Consiliul Uniunii Europene a adoptat Actul privind infrastructura gigabit care va înlocui Directiva privind reducerea costurilor aferente tehnologiilor în bandă largă (BCRD) din 2014 și care asigură o desfășurare mai rapidă a infrastructurii rețelelor digitale în întreaga Europă.

Potrivit unui comunicat al instituției, noua lege vizează simplificarea și accelerarea implementării rețelelor de mare viteză, cum ar fi fibra optică și 5G, în vederea atingerii obiectivelor și țintelor de conectivitate ale Europei stabilite în Busola Digitală pentru acest deceniu.

”Adoptarea Actului privind infrastructura gigabit reflectă angajamentul nostru de a aborda problema poverii administrative și de a stimula implementarea rețelelor de mare viteză. Acest lucru le va permite cetățenilor noștri să navigheze mai repede și să aibă o experiență digitală mai bună folosind fibra optică sau 5G”, a declarat Petra De Sutter, viceprim-ministru belgian și ministru al administrației publice, întreprinderilor publice, telecomunicațiilor și serviciilor poștale.

Noul regulament vizează reducerea costurilor inutil de ridicate ale implementării rețelelor de mare capacitate, cauzate parțial de procedurile de acordare a autorizațiilor. Acestea din urmă vor fi simplificate printr-un mecanism obligatoriu de conciliere între organismele din sectorul public și operatorii de telecomunicații.  În plus, noua legislație va oferi mai multă transparență și va asigura o planificare eficientă pentru operatorii de rețele publice de comunicații electronice.

Pentru a asigura un acces mai bun al publicului și al întreprinderilor la serviciile societății informaționale, Actul privind infrastructura gigabit se referă, de asemenea, la implementarea și accesul la infrastructura fizică din interiorul clădirilor.

În plus, noua lege permite un anumit grad de flexibilitate pentru statele membre, cum ar fi derogări pentru infrastructura națională critică.

În cele din urmă, având în vedere că actualul plafon al prețurilor cu amănuntul pentru comunicațiile intra-UE reglementate va expira la 14 mai 2024, plafoanele actuale de 0,19 EUR pe minut pentru apeluri și de 0,06 EUR pe mesaj SMS sunt prelungite până la 30 iunie 2032 pentru a asigura protecția, în special pentru consumatorii vulnerabili.

Textul va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE în zilele următoare și va intra în vigoare la trei zile după această publicare. Noua lege se va aplica la 18 luni de la intrarea sa în vigoare, unele dispoziții specifice urmând să se aplice ulterior.

Ungaria intenţionează să se axeze în cele şase luni în care va deţine preşedinţia Consiliului UE pe probleme care sunt importante pentru Europa Centrală, precum combatarea migraţiei ilegale, extinderea UE spre Balcanii de Vest şi securitatea energetică, a declarat vineri ministrul de externe Peter Szijjarto, într-o conferinţă de presă comună cu omologul ceh Jan Lipavsky, transmite MTI.

Szijjarto a remarcat că întrevederea are loc într-o perioadă extrem de dificilă, în care lumea să confruntă cu grave provocări, însă aceasta ar putea ajuta la întărirea experienţei comune a ţărilor Europei Centrale, pentru că acestea sunt cele mai afectate de consecinţele războiului din vecinătatea lor.

Unul din obiectivele principale ale viitoarei preşedinţii ungare a Consiliului UE, în a doua jumătate a anului, va fi să stopeze declinul comunităţii, iar celălalt să exercite o adevărată preşedinţie central-europeană, ceea ce înseamnă că Ungaria se va concentra pe teme care sunt importante pentru Europa Centrală, a spus Szijjarto, potrivit Agerpres.

O atenţie specială va fi acordată succesului luptei împotriva migraţiei ilegale, accelerării extinderii UE în Balcanii de Vest şi garantării securităţii energetice, a arătat el.

Comentând cu privire la extinderea UE în Balcanii de Vest, Szijjarto a criticat faptul că ţări candidate din regiune aşteaptă de peste 14 ani, ceea ce, în opinia sa, subminează credibilitatea politicilor UE.

“Aceasta este o situaţie care trebuie rezolvată, de aceea preşedinţia ungară (a Consiliului UE) are o agendă clară de a ajuta ţările din Balcanii de Vest să accelereze procesul de aderare”, a spus Szijjarto.

El a vorbit şi despre securitatea energetică, afirmând că atât Ungaria, cât şi Cehia au în plan dezvoltarea energiei nucleare şi, prin urmare, vor continua să se opună discriminării negative faţă de energia nucleară din partea Bruxellesului.

Tot potrivit lui Szijjarto, cooperarea în cadrul grupului de la Vişegrad – Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria – a jucat şi continuă să joace un rol important în strategia de politică externă a Budapestei. “Cooperarea în cadrul grupului de la Vişegrad contribuie la creşterea competitivităţii şi securităţii Europei Centrale şi ne aduce pe toţi mai aproape de realizarea obiectivelor noastre naţionale”, a subliniat el.

Consiliul Uniunii Europene a decis vineri să prelungească până la 29 aprilie 2025 măsurile restrictive împotriva persoanelor responsabile de acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Măsurile restrictive ale UE se aplică în prezent unui număr total de 11 persoane și unei entități.

Persoanele enumerate în cadrul regimului de sancțiuni al UE fac obiectul unei înghețări a activelor. De asemenea, este interzisă generarea de fonduri sau accesul la resursele economice puse la dispoziția acestora, fie direct, fie indirect. În plus, persoanelor fizice enumerate li se aplică o interdicție de călătorie, împiedicându-le să intre și să tranziteze teritoriile UE.

În concluziile sale din 21-22 martie 2024, Consiliul European și-a reafirmat angajamentul de a oferi tot sprijinul relevant Republicii Moldova pentru a face față provocărilor cu care se confruntă ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și de a consolida reziliența, securitatea și stabilitatea țării în fața activităților destabilizatoare ale Rusiei și ale reprezentanților săi.

Măsurile restrictive ale UE au fost introduse pentru prima dată în aprilie 2023, la cererea Republicii Moldova, pentru a viza persoanele responsabile de sprijinirea sau punerea în aplicare a acțiunilor care subminează sau amenință suveranitatea și independența acesteia, precum și democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea țării.

La 14 decembrie 2023, Consiliul European a convenit să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova, după ce liderii UE i-au acordat statutul de țară candidată la 23 iunie 2022.