Connect with us

CONSILIUL UE

Consiliul JAI: miniștrii de interne UE dezbat problematica migrației. Când va fi adoptată decizia finală a cotelor pentru refugiați

Published

on

Miniștrii de interne ai statelor UE se vor reuni astăzi (n.r. – 16 iunie 2015) la Luxembourg pentru a dezbate schema migrației și problematica distribuirii locațiilor de azil în Europa pentru migranți. Pentru acestea, miniștrii vor lua în calcul criterii precum Produsul Intern Brut și dimensiunea populației, scrie EuObserver.

Europeancouncilbuilding

Obținerea unei decizii și a unui consens în această speță este o problemă delicată, ținând cont de avertismentele venite din partea premierului italian Matteo Renzi, Italia fiind una dintre țările cele mai afectate de fenomenul migrației. În acest context, guvernul italian a anunțat că, dacă nu se va obține o înțelegere, va demara proceduri de suspendare a vizelor pentru migranți. Numai anul acesta se preconizează că 60000 de persoane au venit dinspre Libia în Italia.

De la anunțul Comisiei Europene privind planul pentru cotele de refugiați, mai multe state membre UE (Franța, Polonia) au respins această propunere. Documentul, inclus în Agenda pentru Migrație, calculează cotele de refugiați pentru fiecare țară în parte având în vedere PIB-ul fiecărei țări, populația ei, rata șomajului și numărul de refugiați deja găzduiți. Conform unei scheme preliminare, Germania ar urma să preia 18,42% dintre refugiați, Franța — 14,17% și Italia — 11,84%, Spania — 10%, Suedia (care găzduiește deja mulți refugiați) — circa 3%. Marea Britanie, Irlanda și Danemarca sunt singurele state ce nu sunt obligate să accepte aceste cote, dat fiind drepturile de „opt-in” și „opt-out”.

România ar urma să găzduiască o cotă de 3.29% dintre refugiați, ceea ce însumează 657 de persoane.

Circa 10 țări din estul Europei, alături de Spania și Portugalia, doresc ca propunerea de redistribuire să nu aibă caracter obligatoriu, a afirmat un diplomat european sub rezerva anonimatului. Acest lucru ar însemna ca povara majorității imigranților să fie suportată de țările din sudul Europei. Acest fapt l-a determinat pe șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, să afirme că opoziția față de acest plan demonstrează „ipocrizie”.

În acest context al cotelor pentru refugiați o decizie importantă ar urma să fie adoptată la Consiliul European din iunie.

Reuniunea miniștrilor de interne are loc sub auspiciile formațiunii Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE. Ieri (n..r. – 15 iunie 2015), miniștrii de justiție au căzut de acord asupra unei abordări comune în ceea ce privește protecția datelor pe internet, promovarea liberei circulații prin simplificarea procedurii de prezentare a documentelor publice și au căzut de acord asupra primelor 16 articole din propunerea de regulament pentru înființarea Biroului Procurorului European.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ministrul de externe al Ucrainei salută propunerea lui Bogdan Aurescu: Suntem pregătiți să primim o reuniune a miniștrilor de externe ai UE la Kiev

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a salutat luni propunerea omologului său român Bogdan Aurescu privind organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe din țările Uniunii Europene la Kiev pentru a demonstra solidaritatea UE cu Ucraina pe fondul concentrărilor de forțe militare rusești la frontiera ruso-ucraineană și riscurile generate de aceasta la adresa securității europene.

“Dragă prietene Bogdan Aurescu , îți mulțumesc pentru această idee minunată. Am făcut apel la partenerii Ucrainei la începutul lunii decembrie să facă exact acest lucru: vizite la nivel înalt în Ucraina în ianuarie-februarie. Suntem pregătiți să primim miniștrii de externe ai UE la Kiev pentru o reuniune a Consiliului Afaceri Externe al UE”, a scris Kuleba pe Twitter.

Situaţia generată de acţiunile agresive ale Rusiei în proximitatea Ucrainei şi în regiunea Mării Negre a fost inclusă pe agenda reuniunii Consiliul Afaceri Externe (CAE) care a avut loc la Bruxelles şi la care au participat miniştrii afacerilor externe din statele membre ale UE.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, ministrul Bogdan Aurescu a salutat includerea temei pe agenda CAE şi adoptarea de concluzii ale Consiliului Afaceri Externe, acestea fiind “expresia unităţii statelor membre, astfel cum a rezultat şi în urma reuniunii informale din urmă cu zece zile, de la Brest”.

Totodată, oficialul român a propus examinarea posibilităţii organizării unei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe la Kiev, ca expresie a solidarităţii UE cu Ucraina, şi a reluat importanţa sprijinirii consolidării rezilienţei Ucrainei şi a celorlalţi parteneri estici, precum şi sporirea implicării UE în identificarea de soluţii politice la conflictele prelungite din regiunea Mării Negre.

În acest context, Aurescu a reamintit principalele poziţii ale României pe acest subiect, cu accent pe menţinerea susţinerii puternice de către UE a principiilor care stau la baza actualei arhitecturi europene de securitate, precum şi a actualelor formate de soluţionare a conflictelor, respingerea folosirii conceptului “sferelor de influenţă”, nevoia de dezescaladare concretă, pe teren, a situaţiei de securitate şi continuarea pregătirii de măsuri ferme şi credibile de descurajare a Rusiei. Astfel, a reiterat nevoia ca UE să accelereze pregătirea de măsuri restrictive (sancţiuni), sectoriale şi individuale, la adresa Rusiei, atât cu scopul de descurajare, cât şi în vederea pregătirii unui răspuns adecvat, proporţional, în cazul unei escaladări suplimentare a tensiunilor. A subliniat necesitatea continuării coordonării strânse cu SUA pe pregătirea sancţiunilor şi, mai larg, pe dosar, precum şi cu ceilalţi parteneri like-minded.

Miniştrii de externe europeni au stabilit să se coordoneze cu privire la menţinerea personalului diplomatic al misiunilor din Ucraina, neexistând, până la acest moment, intenţia evacuării acestuia, menţionează MAE.

De asemenea, miniştrii de externe europeni au participat la o sesiune de coordonare cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, referitoare la situaţia de securitate.

“Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a evidenţiat importanţa consultării strânse UE-SUA în ceea ce priveşte pregătirea unui pachet de măsuri ferme şi credibile de sancţionare a Rusiei. De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat mulţumirile României pentru anunţul preşedintelui american Joseph R. Biden cu privire la creşterea prezenţei militare americane pe Flancul Estic, inclusiv în România, în cazul unei deteriorări a situaţiei de securitate, arătând că angajamentul SUA are o importanţă deosebită pentru securitatea euroatlantică în ansamblul său, din care regiunea Mării Negre face parte integrantă. A subliniat că procesul de consolidare a posturii NATO pe Flancul Estic este necesar cât mai curând, având în sine un efect important de descurajare. De asemenea, s-a referit la următoarea reuniune ruso-americană la nivel ministerial, ca follow-up la reuniunea de la Geneva de vinerea trecută şi a salutat continuarea dialogului, subliniind şi importanţa continuării dialogului în formatul Consiliului NATO-Rusia, fiind necesar un răspuns responsabil, pozitiv, al părţii ruse. (…) Totodată, în acest context, a reiterat mulţumirile României pentru disponibilitatea Franţei de a participa militar la prezenţa înaintată a NATO în România”, a mai precizat MAE..

Continue Reading

CONSILIUL UE

Statele membre UE resping conceptul ”sferelor de influență” și reafirmă că securitate europeană este indivizibilă: Rusia va suferi ”costuri majore” în caz de nouă agresiune militară împotriva Ucrainei

Published

on

© European Union, 2021

Statele membre UE transmit în concluziile adoptate luni că securitatea europeană este indivizibilă și că orice provocare la adresa ordinii europene de securitate afectează securitatea UE, respingând astfel conceptul de ”sfere de influență”, care nu își are locul în secolul XXI.

În comunicatul dat publicității, Consiliul Uniunii Europene condamnă acțiunile agresive și amenințările continue ale Moscovei împotriva Ucrainei și face apel la Rusia să detensioneze situația, să respecte dreptul internațional și să se angajeze în mod constructiv în dialog prin intermediul mecanismelor internaționale stabilite.

Totodată, Uniunea Europeană reconfirmă sprijinul de neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a altor parteneri din vecinătatea estică, în cadrul frontierelor recunoscute internațional și cere Moscovei să se revină în mod constructiv în mecanismele internaționale existente pentru soluționarea pașnică a conflictelor.

De altfel, România, prin vocea șefului diplomației, Bogdan Aurescu, a propus organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE la Kiev tocmai pentru a întări acest mesaj de susținere a Ucrainei în fața agresiunii Rusiei. 

Consiliul reafirmă abordarea unitară a UE și cooperarea coordonată solidă și continuă cu Statele Unite, NATO, Ucraina și alte țări partenere.

Instituția amintește de poziția șefilor de stat sau de guvern din UE, adoptată în decembrie 2021, potrivit căreia orice nouă agresiune militară a Rusiei împotriva Ucrainei va avea consecințe masive și costuri grave.

Statele membre reiterează importanța continuării consolidării capacității de reziliență și de reacție a UE și a partenerilor să apropiați, inclusiv când vine vorba de combaterea atacurilor cibernetice și hibride, a manipulării și interferențelor, inclusiv a dezinformării.

Secretarul de stat american urmează să participe astăzi la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE (Consiliul Afaceri Externe/CAE), care va avea loc la Bruxelles sub auspiciile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene.

Înainte de întrevedere, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a pledat pentru o Uniune Europeană ”vizibilă și vocală” și să pregătească sancțiuni împotriva Rusiei, ca metodă de descurajare.

Uniunea Europeană este parte a acestui dialog și datorită faptului că membrii săi, cu excepția Finlandei și Suediei, sunt și membri ai NATO. Cu toate acestea UE nu este cea care coordonează discuțiile, acestea desfășurându-se până în prezent ori între Washington și Moscova, NATO-Rusia, sau sub auspiciile OSCE. 

Acesta este motivul pentru ca Franța, țară care asigură președinția Consiliului Uniunii Europene, insistă pentru ”un dialog direct și ferm” UE-Rusia privind arhitectura de securitate europeană.

Amintim în acest context de pledoaria  președintelui francez, Emmanuel Macron, pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO în vederea unei  “noi ordini de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”, idee respinsă de Înaltul Reprezent al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Washingtonul va prezenta Moscovei săptămâna aceasta răspunsul său la propunerile înaintate de aceasta, la finalul a două săptămâni intense ale diplomației ce s-a încheiat cu ”discuții sincere și substanțiale” desfășurate la Geneva între secretarul de stat american, Antony Blinken și omologul rus, Serghei Lavrov.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Securitatea europeană: România propune organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina

Published

on

© European Union 2021

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a propus luni organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe din țările Uniunii Europene la Kiev pentru a demonstra solidaritatea UE cu Ucraina pe fondul concentrărilor de forțe militare rusești la frontiera ruso-ucraineană și riscurile generate de aceasta la adresa securității europene.

În timpul reuniunii CAE de astăzi cu privire la situația de securitate îngrijorătoare din proximitatea Ucrainei, am reiterat poziția României privind nevoia de dialog, dar și de descurajare. (…) Am sugerat examinarea posibilității organizării unei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina“, a scris Aurescu, pe Twitter.

O altă mostră de solidaritate cu Ucraina a venit și din partea Comisiei Europene, care a anunțat un nou pachet de sprijin financiar de 1,2 miliarde de euro pentru Ucraina în contextul situației tensionate de securitate.

Șeful diplomației a mai subliniat că este necesar “un progres rapid” în pregătirea unor sancțiuni “ferme și credibile” din partea UE, după ce a făcut afirmații similare și la sosirea la reuniunea de la Bruxelles a miniștrilor de externe europeni.

În opinia lui Aurescu, Uniunea Europeană trebuie să fie vizibilă și vocală cu privire la situația de securitate din Europa și acumulările de trupe rusești în apropierea Ucrainei și în regiunea Mării Negre, pledând din nou pentru “accelerarea pregătirii sancțiunilor” europene la adresa Moscovei, dacă regimul de la Kremlin avansează militar în Ucraina.

El a respins, asemenea omologilor săi și a șefului diplomației UE, conceptul de sfere de influență promovat de pe Rusia, pe care îl consideră “învechit” și care “nu ar trebui să fie utilizat în contextul actual în contextul securității europene”.

Drept urmare, în concluziile adoptate luni la Bruxelles, miniștrii de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au statuat că noțiunile de “sfere de influență” nu-și mai au locul în secolul al XXI-lea.

Ei au reafirmat abordarea unitară a UE și cooperarea coordonată solidă și continuă cu Statele Unite, NATO, Ucraina și alte țări partenere și au reafirmat concluziile adoptate de Consiliul European în decembrie 2021, conform cărora “orice nouă agresiune militară a Rusiei împotriva Ucrainei va avea consecințe masive și costuri grave”.

Șeful diplomației române participă luni la reuniunea miniștrilor de externe din statele membre ale UE, pe a cărei agendă figurează în principal situația de securitate din Europa și o întrevedere în regim videoconferință cu secretarul de stat american Antony Blinken.

Însă, la nivel european, limbajul politic privind sancțiunile este contradictoriu, deși Statele Unite au anunțat deja sancțiuni împotriva a patru agenți ruși pentru imixtiunea lor în Ucraina în încercarea de a provoca destabilizare și au afirmat că “Rusia nu are forța Occidentului unit“.

Precum România, Polonia a făcut apel la o poziție europeană fermă și unită de susținere a Ucrainei în fața Rusiei și respinge ”conceptul sferelor de influenţă”.

Dar, cancelarul Germaniei a cerut Statelor Unite şi Uniunii Europene să reflecteze cu atenţie când iau în calcul sancţiuni împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni a acesteia contra Ucrainei, subliniind că “trebuie să luăm în considerare consecinţele (sancţiunilor) asupra noastră”. Un ton similar i-a aparținut și ministrului de externe al Austriei, care dorește ca livrările de gaz rusesc și Nord Stream 2 să fie excluse de la sancțiunile împotriva Moscovei.

Franța, țara ce asigură președinția Consiliului UE, respinge, în consonanță cu România și Polonia, conceptul sferelor de influență, însă Parisul insistă pentru “dialog direct și ferm” UE-Rusia privind arhitectura de securitate europeană.

Președintele Emmanuel Macron s-a distins deja prin prezentarea, în plenul Parlamentului European, a priorităților președinției franceze a Consiliului UE, prilej cu care a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei.

“În următoarele luni ar trebui să venim cu o propunere europeană pentru a construi o nouă ordine de securitate și stabilitateAr trebui să construim acest lucru ca europeni, lucrând cu alți europeni, lucrând cu aliații noștri din NATO, și apoi să îl propunem spre negociere cu Rusia“, a punctat președintele francez, arătându-se nemulțumit de faptul că, anul trecut, o propunere de-a sa și a fostului cancelar german Angela Merkel pentru un summit UE – Rusia a fost respinsă de ceilalți lideri europeni.

O astfel de propunere de securitate a fost, însă, declinată de șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, chiar dacă acesta nu are nicio putere instituțională în a impune înlăturarea unui astfel de subiect de pe agenda europeană.

Continue Reading

Facebook

NATO8 hours ago

Securitatea europeană: Joe Biden îi reunește într-o “videoconferință securizată” pe liderii UE, NATO, Franței, Germaniei, Italiei, Marii Britanii și Poloniei

CONSILIUL UE8 hours ago

Ministrul de externe al Ucrainei salută propunerea lui Bogdan Aurescu: Suntem pregătiți să primim o reuniune a miniștrilor de externe ai UE la Kiev

Dragoș Pîslaru11 hours ago

Dragoș Pîslaru, ales președinte al Comisiei pentru Ocuparea forței de muncă și Afaceri Sociale din PE: Un semnal că România câștigă o reputație tot mai bună în UE!

SUA12 hours ago

Un fost ambasador al SUA în România a devenit ambasadorul Statelor Unite la UE: Mark Gitenstein, primit la Bruxelles de Ursula von der Leyen

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană dă startul consultărilor privind ecologizarea și digitalizarea ecosistemului de mobilitate, transport și automobile

CONSILIUL UE13 hours ago

Statele membre UE resping conceptul ”sferelor de influență” și reafirmă că securitate europeană este indivizibilă: Rusia va suferi ”costuri majore” în caz de nouă agresiune militară împotriva Ucrainei

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană emite obligațiuni verzi NextGenerationEU în valoare de 2,5 miliarde de euro prin intermediul primei sale licitații de acest fel

CONSILIUL UE13 hours ago

Securitatea europeană: România propune organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

UE anunță un nou pachet de sprijin financiar de 1,2 mld. euro pentru Ucraina în contextul conflictului cu Rusia

NATO14 hours ago

NATO trimite avioane și nave, inclusiv la Marea Neagră, pentru a apăra Europa de Est: Înainte de anexarea Crimeei de către Rusia, nu existau forțe NATO în partea estică a Alianței

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda4 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE6 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.6 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE6 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.6 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending