Țările membre UE au convenit marți să identifice o modalitate legală prin care să împiedice firmele rusești să trimită gaze lichefiate spre blocul european, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Propunerea sprijinită de miniștrii Energiei din UE prevede opțiunea prin care guvernele vor putea să împiedice, temporar, exportatorii de gaze din Rusia și Belarus să depună în avans pentru capacităţi pe infrastructura necesară pentru a livra gaze lichefiate în Europa.

Propunerea face parte din poziţia de negociere cu privire la noile reguli de pe piaţa gazelor din UE. Propunerea nu este definitivă şi va trebui negociată cu Parlamentul European, un proces care se poate întinde pe mai multe luni.

Recent, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a sfătuit țările și companiile din Uniunea Europeană să nu mai semneze noi contracte de achiziție de gaze naturale lichefiate rusești, punând în astfel în aplicare strategia blocului european de a-și reduce dependența energetică de Moscova.

Chiar dacă livrările prin conducte au fost reduse, fapt relevat de cel mai recent Eurostat, livrările de gaze naturale lichefiate rusești spre Europa au înregistrat o creștere anul trecut, până la 22 miliarde metri cubi, de la 16 miliarde metri cubi în 2021, potrivit unei analize realizată de UE şi consultată de Reuters.

Cu toate acestea, cantităţile de gaze lichefiate livrate de Rusia sunt mult mai mici decât cele 155 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe care Moscova le livra anual Europei prin conducte, înainte de declanşarea războiului din Ucraina.

Chiar dacă Uniunea Europeană a ieșit cu bine din această iarnă, aceasta a demarat deja pregătirile pentru iarna următoare, existând îngrijorări determinate de riscul unui deficit de gaze de până la 30 de miliarde de metri cubi.

Astfel, Comisia Europeană a propus ca legislația privind reducerea consumului de gaz cu 15% să fie prelungită cu un an, până în martie 2024, pentru ca UE să fie pregătită pentru iarna următoare.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat marți, în mod oficial și în cele din urmă, o legislație care prevede eliminarea treptată a vânzărilor de mașini și camionete noi poluante până în 2035, punând capăt opoziției de ultim moment a Germaniei și a unui mic grup de aliați, anunță Politico Europe.

Prețul plătit de Uniunea Europeană pentru această înțelegere a fost un acord de culise încheiat săptămâna trecută între Comisia Europeană și Berlin, care va duce la publicarea ulterioară a unei legislații tehnice suplimentare care va stabili o soluție pentru combustibilii sintetici, o alternativă mai ecologică pentru  benzină care emite CO2 pe țeava de eșapament.

Cu toate acestea, o astfel de portiță va trebui să fie aprobată de instituțiile UE. Angajamentul Comisiei de a revizui standardele de emisii de CO2 în cazul în care soluția tehnică va fi respinsă va depinde, de asemenea, de aprobarea Parlamentului European și a țărilor membre.

Normele care au primit undă verde finală reprezintă o parte esențială a pachetului legislativ ecologic “Fit for 55” al UE, menit să abordeze problema creșterii emisiilor din transportul rutier.

Pe lângă stabilirea obiectivului privind vehiculele nepoluante pentru 2035, legislația ridică obiectivul intermediar de reducere a emisiilor pentru 2030, ceea ce va obliga producătorii de automobile să intensifice vânzarea de vehicule electrice în următorii ani.

A fost propusă o legislație separată care să acopere emisiile provenite de la camioane, autocare și autobuze, în timp ce se discută, de asemenea, un pachet extins de norme care să acopere toți poluanții non-CO2 ale vehiculelor, în conformitate cu standardele Euro 7.

Regulamentul urmează să fie publicat în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării sale.

România susține dezvoltarea programului nuclear civil pentru că decarbonizare fără energie nucleară nu se poate, reiterează ministrul Energiei, Virgil Popescu.

Acesta se află la Bruxelles pentru a participa la reuniunea Consiliului Transporturi, Telecomunicații și Energie.

”La prima oră am participat la o întâlnire cu mai mulți miniștrii din statele UE pentru a discuta detalii despre măsurile de susținere a energiei nucleare. România susține dezvoltarea programului nuclear civil, pentru că decarbonizare fără energie nucleară nu se poate.  De aceea este nevoie de cooperare la nivelul statelor UE pentru a putea să ne atingem țintele asumate”, a precizat oficialul român într-un mesaj publicat pe Facebook.

Între timp, Germania, Austria, Spania și alte șapte țări membre au organizat înaintea reuniunii mai sus amintite o întâlnire cu comisarul european pentru energie, Kadri Simson, pentru a discuta despre obiectivele privind implementarea energiei regenerabile în UE.

”Regenerabil înseamnă regenerabil”, dezvăluie Reprezentanța Austriei la UE poziția centrală a celor zece țări.

„Renewable means renewable“

Ahead of today’s #EnergyCouncil @lgewessler invited ministers of 🇧🇪 🇪🇪 🇪🇸 🇩🇪 🇩🇰 🇮🇪 🇱🇺 🇵🇹 🇳🇱 🇱🇻 met with @KadriSimson 🇪🇺 to discuss the targets regarding the deployment of renewable energy in the #RenewableEnergyDirective #RED. pic.twitter.com/Ox1aIG4S8A

— Austria at EU (@AustriaatEU) March 28, 2023

La mijlocul lunii martie, șapte state membre Austria, Danemarca, Germania, Irlanda, Luxemburg, Portugalia şi Spania) au trimis o scrisoare preşedinţiei sudeze a UE în care cer ca sursele non-regenerabile să nu fie luate în calcul pentru atingerea obiectivelor privind energiile regenerabile.

”Includerea hidrogenului low-carbon şi a combustibilor low-carbon în țintele privind energiile regenerabile în 2030 ar însemna o diluare a ambiţiilor şi ar încetini dezvoltarea regenerabilelor, ceea ce, pe cale de consecinţă, ar pune în pericol atingerea obiectivelor climatice”, scriau atunci miniștrii în scrisoarea trimisă preşedinţiei suedeze şi consultată de Reuters, exprimându-și astfel opoziția față de eforturile Franței de a include energia nucleară în obiectivele UE privind energia regenerabilă.

11 țări membre, în frunte cu Franța și România, și-au reafirmat la finalul lunii februarie voința de a ”consolida cooperarea europeană” în domeniul energiei nucleare pentru a dezvolta ”noi proiecte”, insistând asupra rolului energiei atomice în decarbonizarea economiei.

Cele 11 ţări (Franţa, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Finlanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Olanda şi Ungaria) s-au declarat de acord să îşi unească forţele pentru ”a susţine noi proiecte nucleare, bazate în special pe tehnologiile inovatoare” precum şi ”exploatarea centralelor existente”.

Textul acordului prevede proiecte comune de pregătire, ”posibilităţi de cooperare ştiinţifică extinsă” şi ”introducerea coordonată a celor mai bune practici în materie de securitate”.

Să nu uităm că executivul european a decis să includă pe lista investițiilor verzi energia nucleară și gazele, în pofida nemulțumirilor exprimate de unele state care au decis să atace în justiție această hotărâre.

Cert este că Franța conduce această cavalcadă și nu doar la nivel european. Nu mai târziu de luna decembrie, această țară și Statele Unite, parteneri ai României, au căzut de acord să promoveze energia nucleară civilă la nivel mondial. 

Este lesne de înțeles de ce. 67% din producția totală a electricității din Franța provine din surse nucleare, conform Eurostat. Și în România, energia nucleară reprezintă o cincime din totalul energiei produse.