Connect with us

U.E.

Consiliul JAI: UE amână decizia privind cotele obligatorii de refugiați. Echipaje Frontex vor fi desfășurate la granițele externe “sensibile”

Published

on

Consiliul JAI nu a ajuns, luni, la o soluţie concretă privind redistribuirea valurilor de imigranţi care au intrat în ultima lună în spaţiul Schengen. Miniștrii de Interne și de Justiție din UE au stabilit relocarea a doar 40.000 de imigranţi.

O decizie finală cu privire la cotele obligatorii de refugiați propuse de Comisia Europeană se va discuta la reuniunea programată pe 8 octombrie, scrie The Wall Street Journal.

EU flags

Poziția ROMÂNIEI

Vicepremierul Gabriel Oprea a transmis, la Consiliul JAI, că România va participa la mecanismul de relocare şi va prelua 1.705 solicitanţi de azil din Italia şi Grecia, precum şi încă 80 de persoane din afara Uniunii Europene, dar nu este de acord cu impunerea unor cote obligatorii de către CE, conform unui comunicat MAI.

În intervenţia sa, vicepremierul Gabriel Oprea a declarat că România susţine nevoia unei abordări comune a problemei migraţiei, cu care se confruntă unele state europene, apreciind ca necesară coerenţa cu orientările strategice date de Consiliul European extraordinar din 23 aprilie în ceea ce priveşte caracterul voluntar al măsurilor de solidaritate ale Uniunii Europene, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Interne.

Totodată, ministrul Gabriel Oprea a menţionat că pentru asumarea unui nou angajament politic în privinţa relocării intra-UE este necesară o foarte atentă cuantificare a tuturor aspectelor de natură practică la care obligă o astfel de măsură, cum ar fi implicaţiile financiare, situaţia capacităţilor naţionale de recepţie, integrarea persoanelor relocate în ţările-gazdă, durata de relocare şi aspectele privind returnarea.

În cadrul discuţiilor cu miniştrii de Interne din Uniunea Europeană şi membrii Comisiei Europene, vicepremierul Gabriel Oprea a subliniat că România contribuie activ la securitatea comună a Uniunii Europene, fiind pe locul II ca număr de experţi care activează în FRONTEX şi, în special, prin securizarea a 2.070 de kilometri de frontieră externă a Uniunii Europene, lucru pe care îl face cu responsabilitate, acţionând ca un membru de facto al spaţiului Schengen.

Referindu-se la situaţia înregistrată în statele europene, vicepremierul Gabriel Oprea a susţinut că este nevoie de o strategie amplă, integratoare şi finanţată corespunzător, care să vizeze atât intervenţia la sursă a cauzelor, cu măsuri de natură economică, socială şi educaţională, cât şi cooperarea cu ţările de tranzit, care joacă un rol crucial în limitarea plecărilor masive spre Europa.

Vicepremierul Gabriel Oprea a apreciat ca extrem de importantă intensificarea tuturor măsurilor de combatere a traficului ilegal de persoane prin consolidarea şi intensificarea schimbului de informaţii şi date, şi a anunţat că România este dispusă să contribuie suplimentar la activităţile operative ale FRONTEX şi ale altor agenţii ale Uniunii Europene din domeniul securităţii.

De asemenea, Gabriel Oprea a apreciat ca extrem de importantă luarea cu celeritate a măsurilor de triere pentru identificarea persoanelor care nu se califică pentru obţinerea protecţiei internaţionale şi returnarea acestora conform standardelor în materie.

Ministrul Afacerilor Interne a menţionat că este necesară monitorizarea permanentă a evoluţiei situaţiei şi în alte zone de conflict care ar putea genera fluxuri masive de refugiaţi, referindu-se la Ucraina. Totodată, este importantă şi consolidarea cooperării cu Organizaţia Naţiunilor Unite din cel puţin două considerente – al sprijinului umanitar pe care îl poate oferi în zonele de conflict şi al misiunilor de menţinere a păcii pe care le poate lansa sau consolida în zonele de interes pentru Uniunea Europeană.

“Am susţinut permanent aplicarea principiului solidarităţii, iar România ştie să fie solidară cu partenerii săi din Uniunea Europeană”, a declarat vicepremierul Gabriel Oprea, în încheierea intervenţiei sale la Consiliul JAI.

Ce s-a stabilit la JAI, potrivit WSJ:

  • Relocarea celor 40.000 de refugiați din Grecia și Italia va începe rapid, în următoarele săptămâni
  • Pentru fiecare refugiat, statele care-i vor prelua vor primi 6.000 de euro
  • Mecanismul se va aplica doar persoanelor „aflate în nevoie evidentă de protecţie internaţională”, care au intrat sau intră pe teritoriile acestor două state în intervalul 15 august 2015 – 16 septembrie 2017
  • În Grecia și Italia, principalele state de intrare în Europa a imigranților vor fi construite din fonduri europene tabere de primire în care se va face înregistrarea și amprentarea, pentru identificarea celor care au nevoie de protecție și a celor care vor fi returnați (migranții economici)
  • Tabere pentru imigranți vor fi finanțate și în afara Europei
  • Imigranții economici, cărora li se vor respinge cererile de azil, vor fi deportați în state sigure din afara Europei
  • Cei care refuză deportarea voluntară, vor fi arestați și trimiși în tabere din afara Europei
  • Vor fi înființate echipe Frontex de intervenție rapidă la frontierele externe sensibile
  • Suplimentarea cu 120.000 a cotelor și obligativitatea acestora se va discuta pe 8 octombrie
  • Accelerarea porcesului de repatriere în cazul imigranților care nu se califică pentru statutul de refugiat
  • Extinderea liste de state sigure, care acum cuprinde doar țări balcanice

Concluziile președinției Consiliului JAI din 14 septembrie (potrivit site-ului oficial):

1.Statele membre și Comisia au convenit să dezvolte în continuare posibilități de relocare.

2. Consiliul a subliniat că un control eficient la frontieră este imperativ pentru gestionarea fluxurilor de migrație.

3. S-a reiterat angajamentul de a consolida operațiunile aflate deja în curs de desfășurare, în special Frontex, TRITON 2015, Poseidon 2015 și EUNAVFOR MED.

4. Consiliul a fost de acord că este necesar a se îmbunătăți, fără întarziere, capacitatea de răspuns a Uniunii Europene la granițele externe sensibile în consultare cu statele membre în cauză și în conformitate cu Regulamentul Frontex. Măsurile vor fi proiectate pentru a sprijini țările din prima linie si de tranzit.

5. Provocările cu care se confruntă Grecia sunt cele europene. Pentru a aborda aceste provocări împreună, Consiliul, în paralel cu măsuri rapide și eficiente de relocare, a fost de acord că Grecia ar trebui să fie sprijinită în eforturile sale de a consolida capacitățile de primire, sistemul de azil și de gestionare a frontierelor externe, cu respectarea deplină a drepturilor omului . Resurse financiare adecvate trebuie să-i fie puse la dispozitie.

6. Să se marească sprijinul financiar și logistic necesar întăririi capacității țărilor din Balcanii de Vest de a gestiona frontierele, să primească și să asigure corect fluxurile de proces ale migranților.

7. UE să intensifice cooperarea cu Turcia, recunoscând că această țară a primit foarte multi refugiați și este principala țară de tranzit.

 

.

.

Continue Reading
4 Comments

CONSILIUL UE

Cătălin Predoiu: România este mai bine plasată, față de 2023, pentru aderarea la spațiul Schengen cu frontierele terestre

Published

on

© Cătălin Predoiu/ Facebook

România este mai bine plasată faţă de anul trecut în privinţa finalizării procesului de aderare deplină la spaţiul Schengen, a declarat, luni, ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, în contextul participării sale la reuniunea informală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne de la Budapesta.

Vicepremierul din partea PNL a făcut precizarea într-o intervenţie telefonică la Euronews România, fiind întrebat, după participarea la Consiliul informal JAI de la Budapesta, dacă pentru România sunt şanse de aderare la spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre.

“Suntem mai bine plasaţi decât anul trecut, pentru că anul trecut eram un stat non-membru şi acum suntem un stat membru Schengen. Da, e adevărat, doar cu două din trei frontiere, dar suntem totuşi în interiorul Schengen şi uitându-ne la precedente, nu a existat nicio situaţie în care un stat membru Schengen să intre parţial cu una sau două frontiere şi să întârzie foarte mult intrarea cu cea de a treia frontieră”, a afirmat Predoiu, citat de Agerpres.

El a avansat un termen de un an, fiind întrebat ce înseamnă foarte mult.

“Peste un an, de exemplu. Nici nu sunt astfel de precedente, deşi au fost situaţii. România nu este singurul sau primul stat care intră în spaţiul Schengen etapizat, mai întâi cu o parte din frontieră şi apoi complet. Nu suntem primul stat, dacă nu mă înşel, chiar şi Austria a experimentat acelaşi gen de aderare şi experienţa practică arată că procesul este ireversibil, odată intrat. Deci, faţă de anul trecut, suntem, da, mai bine plasaţi”, a explicat Predoiu.

Citiți și Cătălin Predoiu primește asigurări din partea Ungariei privind obținerea, până la finele anului, a deciziei JAI de accedere a României în Schengen și cu frontierele terestre

Pe de altă parte, acesta a punctat faptul că, în paralel sau în comparaţie cu anul trecut, este o situaţie mai complexă din punct de vedere politic anul acesta, pentru că urmează formarea Comisiei Europene, proces care se va finaliza probabil în toamnă.

“În acelaşi timp, sunt alegeri în multe state europene, inclusiv în România, dar acum sunt în România, sunt şi în alte state care ridică toate discuţii politice, probleme politice, probleme de poziţionări. Olanda a avut recent alegeri, are un nou guvern. Acesta urmează să îşi poziţioneze opiniile faţă de diverse dosare în perioada următoare. Să nu uităm că nu suntem singuri în acest proces, este şi Bulgaria, deci sunt o serie de variabile pe tabla de şah a acestui dosar, care nu ţin de Ministerul de Interne român, ţin de un întreg context politic electoral, instituţional, la nivel de Comisie, la nivelul statelor membre şi lucrurile sunt în permanentă dinamică. Evident că eu am în vedere toate aceste aspecte şi pe zona de minister de Interne nu omit niciun fel de acţiune diplomatică ce ne-ar putea aduce puncte şi argumente în acest proces complet”, a mai declarat Predoiu.

Continue Reading

U.E.

Uniunea Europeană devine participant cu drepturi depline în cadrul Registrului Daunelor pentru Ucraina

Published

on

© CoE

Uniunea Europeană devine participant cu drepturi depline în cadrul Registrului Daunelor pentru Ucraina după adoptarea de către Consiliu, astăzi, a deciziei de a schimba statutul Uniunii de la membru asociat la participant.

Registrul Daunelor servește ca o arhivă de dovezi și informații privind cererile de despăgubire pentru daune, pierderi sau vătămări cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Scopul acestuia este de a asigura o compensare completă și eficientă pentru Ucraina și poporul său. Registrul a fost instituit de Consiliul Europei la 12 mai 2023, până în prezent aderând 43 de state și UE, inclusiv 26 de state membre ale UE.

La 30 mai 2024, Comisia a propus Consiliului să modifice statutul Uniunii pentru a consolida și mai mult angajamentul Uniunii față de activitățile Registrului. Devenind un participant cu drepturi depline, Uniunea își menține și își consolidează angajamentul de a se asigura că toate încălcările dreptului internațional comise de Rusia vor fi compensate în mod corespunzător. Schimbarea statutului contribuie, de asemenea, la stabilitatea financiară a Registrului, deoarece Uniunea se angajează să furnizeze o contribuție financiară anuală obligatorie.

Din aprilie 2024, au început să fie înregistrate primele cereri de despăgubire legate de deteriorarea sau distrugerea proprietății rezidențiale, cu un total preconizat de 300 000-600 000 de cereri în această categorie. Până în august, alte 12 categorii de cereri vor putea fi depuse, inclusiv cele ale persoanelor celor mai afectate de război și cererile legate de deteriorarea sau distrugerea infrastructurii critice a Ucrainei.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Meta are termen până la 1 septembrie să prezinte Comisiei Europene soluții pentru a îmbunătăți modelul de ”plată sau consimțământ” impus consumatorilor din UE, altfel riscă sancțiuni

Published

on

© Calea Europeană

Rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorilor (Consumer Protection Cooperation – CPC) a publicat luni o scrisoare în urma preocupărilor legate de faptul că modelul Meta conform căruia utilizatorul ori plătește, ori își dă consimțământul ar putea încălca legislația UE privind protecția consumatorilor.

Potrivit unui comunicat, Comisia Europeană a coordonat această acțiune, desfășurată sub conducerea Direcției Generale pentru Concurență, Consumatori și Prevenirea Fraudei din Franța.

”Nu putem să privim cu brațele încrucișate cum se recurge la practici neloiale care induc în eroare consumatorii. Suntem mândri de legislația noastră puternică în materie de protecție a consumatorilor, care îi împuternicește pe cetățenii europeni să aibă dreptul de a fi informați cu exactitate despre modificări precum cea propusă de Meta. În UE, consumatorii sunt în măsură să facă realmente alegeri în cunoștință de cauză, iar acum luăm măsuri pentru a garanta acest drept”, a declarat Věra Jourová, vicepreședintă pentru valori și transparență.

Acțiunea a fost inițiată în 2023, imediat după ce Meta le-a solicitat consumatorilor, de pe o zi pe alta, fie să se aboneze pentru a utiliza Facebook și Instagram contra unei taxe, fie să își dea consimțământul ca Meta să le utilizeze datele cu caracter personal pentru a le prezenta anunțuri publicitare personalizate, permițând Meta să obțină venituri în acest mod („utilizatorul ori plătește, ori își dă consimțământul”).

Autoritățile de protecție a consumatorilor au evaluat mai multe elemente care ar putea constitui practici înșelătoare sau agresive, în special dacă Meta le-a furnizat în prealabil consumatorilor informații exacte, clare și suficiente. Aceste autorități au analizat dacă informațiile respective le permiteau consumatorilor să înțeleagă implicațiile pe care decizia lor de a plăti sau de a accepta prelucrarea datelor lor cu caracter personal în scopuri comerciale le are asupra drepturilor lor în calitate de consumatori. Mai mult, îngrijorarea autorităților din cadrul CPC este legată de faptul că mulți consumatori ar fi putut fi expuși unor presiuni nejustificate de a alege rapid între cele două modele, de teamă să nu piardă imediat accesul la conturi și la rețeaua lor de contacte.

Această acțiune coordonată desfășurată de rețeaua CPC împotriva Meta se adaugă altor proceduri în curs la nivelul UE și la nivel național legate de același model. Acțiunea de astăzi se axează în special pe evaluarea practicilor Meta din perspectiva legislației UE privind protecția consumatorilor și nu are legătură cu actualele investigații împotriva acestei societăți desfășurate de Comisie care vizează modelul Meta conform căruia utilizatorul ori plătește, ori își dă consimțământul, model care reprezintă o posibilă încălcare a Regulamentului privind piețele digitale (Digital Markets Act – DMA), cu cererea oficială de informații a Comisiei în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA) și nici cu evaluarea efectuată de Comisia pentru Protecția Datelor din Irlanda în temeiul Regulamentului general privind protecția datelor (RGPD).

Principalele elemente ale acțiunii împotriva Meta:

Autoritățile CPC au identificat, în contextul implementării de către Meta a noului său model de afaceri, mai multe practici care suscită îngrijorare și ar putea fi considerate neloiale și contrare Directivei privind practicile comerciale neloiale (DPCN) și Directivei privind clauzele contractuale abuzive:

  • inducerea în eroare a consumatorilor prin utilizarea cuvântului „gratuit”, în condițiile în care Meta le cere utilizatorilor care nu doresc să plătească un abonament să accepte că Meta poate obține venituri utilizându-le datele cu caracter personal pentru a le prezenta anunțuri publicitare personalizate;
  • provocarea unei stări de confuzie în rândul utilizatorilor care au fost obligați să navigheze pe ecrane diferite în cadrul aplicației Facebook sau Instagram sau al versiunii web și să facă clic pe hyperlinkuri care îi direcționează către diferite părți ale condițiilor de utilizare sau ale politicii de confidențialitate pentru a afla cum va utiliza Meta preferințele lor, datele lor cu caracter personal și datele generate de utilizatori pentru a le prezenta anunțuri publicitare personalizate;
  • utilizarea unor termeni și a unui limbaj impreciși, cum ar fi „informațiile dumneavoastră”, pentru a face referire la „datele cu caracter personal” ale consumatorilor sau a sugestiei potrivit căreia consumatorii care decid să plătească nu vor vedea deloc anunțuri publicitare, deși ar putea totuși să vadă anunțuri publicitare atunci când interacționează cu conținutul partajat pe Facebook sau Instagram de alți membri ai platformei;
  • presiunile exercitate asupra consumatorilor care au utilizat mereu gratuit Facebook/Instagram până la momentul introducerii noului model de afaceri și pentru care Facebook/Instagram constituie, în numeroase cazuri, o parte semnificativă a vieții lor sociale și a interacțiunilor lor sociale pentru a-i îndemna să opteze imediat, fără a le adresa o avertizare prealabilă și fără a le acorda suficient timp și o posibilitate reală de a evalua modul în care această alegere le-ar putea afecta relația contractuală cu Meta, neacordându-le acces la conturile lor înainte de a lua o decizie.

Până la 1 septembrie 2024, Meta trebuie să răspundă la scrisoarea rețelei CPC și a Comisiei și să propună soluții. În cazul în care Meta nu ia măsurile necesare pentru a soluționa problemele semnalate, autoritățile CPC pot decide să ia măsuri de asigurare a respectării legislației, inclusiv aplicarea de sancțiuni.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
CONSILIUL UE7 mins ago

Cătălin Predoiu: România este mai bine plasată, față de 2023, pentru aderarea la spațiul Schengen cu frontierele terestre

U.E.15 hours ago

Uniunea Europeană devine participant cu drepturi depline în cadrul Registrului Daunelor pentru Ucraina

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Meta are termen până la 1 septembrie să prezinte Comisiei Europene soluții pentru a îmbunătăți modelul de ”plată sau consimțământ” impus consumatorilor din UE, altfel riscă sancțiuni

CHINA17 hours ago

Ministrul ucrainean de externe merge la Beijing la invitația omologului chinez Wang Yi. Va fi discutat rolul Chinei în obținerea unei „păci stabile și drepte” în războiul cu Rusia

CONSILIUL UE17 hours ago

UE este alături de Ucraina și reînnoiește sancțiunile economice contra Rusiei pentru încă 6 luni, până la 31 ianuarie 2025

ROMÂNIA18 hours ago

Reacția României la retragerea lui Biden din cursa pentru Casa Albă: SUA sunt și rămân partener strategic pentru România și UE

CONSILIUL UE19 hours ago

România sprijină menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și va continua să colaboreze cu Ucraina și R. Moldova pentru a îmbunătăți interconectarea în sectorul energetic, subliniază Luminița Odobescu

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Netanyahu: Israel va rămâne cel mai puternic aliat al SUA în Orientul Mijlociu indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale

ENERGIE19 hours ago

Secretarul american al energiei vine la București. România găzduiește reuniunea ministerială a Parteneriatului transatlantic pentru energie și cooperare în domeniul climei

U.E.19 hours ago

Șeful diplomației ungare, pregătit pentru confruntarea cu omologii din UE: Criticile Bruxelles-ului sunt motivate de frustrare și invidie

CONSILIUL UE19 hours ago

România sprijină menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și va continua să colaboreze cu Ucraina și R. Moldova pentru a îmbunătăți interconectarea în sectorul energetic, subliniază Luminița Odobescu

U.E.3 days ago

Borrell: Estonia este un model de urmat pentru toate țările UE și NATO în privința cheltuielilor pentru apărare

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen, realeasă președintă a Comisiei Europene de Parlamentul European, după un prim mandat de “cinci ani ca niciun altul din istoria UE”

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere Ursulei von der Leyen să pună Europa socială în centrul acțiunilor viitoarei Comisii Europene: Avem nevoie de un buget consolidat și de o capacitate de investiții mai mare

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Vicepreședintele PPE Siegfried Mureșan echivalează votul pentru Ursula von der Leyen la șefia CE cu un vot pentru democrație și valori europene

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Strategia de securitate economică va deveni pilon al politicii externe UE. von der Leyen: Cursa cu rivalii sistemici a început. Europa trebuie să schimbe viteza și să aprofundeze piața unică

COMISIA EUROPEANA5 days ago

UE are nevoie de o schimbare a tratatului, transmite Ursula von der Leyen în plenul Parlamentului European: Reformele devin indispensabile pentru extinderea UE

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen propune crearea unui panel al cetățenilor europeni care să recomande politici Comisiei: “Ne aflăm într-o perioadă de anxietate profundă pentru europeni”

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Von der Leyen propune pentru următorii cinci ani în fruntea CE consolidarea competitivității UE printr-un Acord Industrial Ecologic și un Fond European pentru Competitivitate

COMISIA EUROPEANA5 days ago

O “veritabilă UE a apărării” cu “NATO pilon al apărării”: Către un nou mandat, Ursula von der Leyen propune o “piață unică pentru apărare” și un “scut aerian european”

Trending