Connect with us

U.E.

Consiliul JAI: UE amână decizia privind cotele obligatorii de refugiați. Echipaje Frontex vor fi desfășurate la granițele externe “sensibile”

Published

on

Consiliul JAI nu a ajuns, luni, la o soluţie concretă privind redistribuirea valurilor de imigranţi care au intrat în ultima lună în spaţiul Schengen. Miniștrii de Interne și de Justiție din UE au stabilit relocarea a doar 40.000 de imigranţi.

O decizie finală cu privire la cotele obligatorii de refugiați propuse de Comisia Europeană se va discuta la reuniunea programată pe 8 octombrie, scrie The Wall Street Journal.

EU flags

Poziția ROMÂNIEI

Vicepremierul Gabriel Oprea a transmis, la Consiliul JAI, că România va participa la mecanismul de relocare şi va prelua 1.705 solicitanţi de azil din Italia şi Grecia, precum şi încă 80 de persoane din afara Uniunii Europene, dar nu este de acord cu impunerea unor cote obligatorii de către CE, conform unui comunicat MAI.

În intervenţia sa, vicepremierul Gabriel Oprea a declarat că România susţine nevoia unei abordări comune a problemei migraţiei, cu care se confruntă unele state europene, apreciind ca necesară coerenţa cu orientările strategice date de Consiliul European extraordinar din 23 aprilie în ceea ce priveşte caracterul voluntar al măsurilor de solidaritate ale Uniunii Europene, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Interne.

Totodată, ministrul Gabriel Oprea a menţionat că pentru asumarea unui nou angajament politic în privinţa relocării intra-UE este necesară o foarte atentă cuantificare a tuturor aspectelor de natură practică la care obligă o astfel de măsură, cum ar fi implicaţiile financiare, situaţia capacităţilor naţionale de recepţie, integrarea persoanelor relocate în ţările-gazdă, durata de relocare şi aspectele privind returnarea.

În cadrul discuţiilor cu miniştrii de Interne din Uniunea Europeană şi membrii Comisiei Europene, vicepremierul Gabriel Oprea a subliniat că România contribuie activ la securitatea comună a Uniunii Europene, fiind pe locul II ca număr de experţi care activează în FRONTEX şi, în special, prin securizarea a 2.070 de kilometri de frontieră externă a Uniunii Europene, lucru pe care îl face cu responsabilitate, acţionând ca un membru de facto al spaţiului Schengen.

Referindu-se la situaţia înregistrată în statele europene, vicepremierul Gabriel Oprea a susţinut că este nevoie de o strategie amplă, integratoare şi finanţată corespunzător, care să vizeze atât intervenţia la sursă a cauzelor, cu măsuri de natură economică, socială şi educaţională, cât şi cooperarea cu ţările de tranzit, care joacă un rol crucial în limitarea plecărilor masive spre Europa.

Vicepremierul Gabriel Oprea a apreciat ca extrem de importantă intensificarea tuturor măsurilor de combatere a traficului ilegal de persoane prin consolidarea şi intensificarea schimbului de informaţii şi date, şi a anunţat că România este dispusă să contribuie suplimentar la activităţile operative ale FRONTEX şi ale altor agenţii ale Uniunii Europene din domeniul securităţii.

De asemenea, Gabriel Oprea a apreciat ca extrem de importantă luarea cu celeritate a măsurilor de triere pentru identificarea persoanelor care nu se califică pentru obţinerea protecţiei internaţionale şi returnarea acestora conform standardelor în materie.

Ministrul Afacerilor Interne a menţionat că este necesară monitorizarea permanentă a evoluţiei situaţiei şi în alte zone de conflict care ar putea genera fluxuri masive de refugiaţi, referindu-se la Ucraina. Totodată, este importantă şi consolidarea cooperării cu Organizaţia Naţiunilor Unite din cel puţin două considerente – al sprijinului umanitar pe care îl poate oferi în zonele de conflict şi al misiunilor de menţinere a păcii pe care le poate lansa sau consolida în zonele de interes pentru Uniunea Europeană.

“Am susţinut permanent aplicarea principiului solidarităţii, iar România ştie să fie solidară cu partenerii săi din Uniunea Europeană”, a declarat vicepremierul Gabriel Oprea, în încheierea intervenţiei sale la Consiliul JAI.

Ce s-a stabilit la JAI, potrivit WSJ:

  • Relocarea celor 40.000 de refugiați din Grecia și Italia va începe rapid, în următoarele săptămâni
  • Pentru fiecare refugiat, statele care-i vor prelua vor primi 6.000 de euro
  • Mecanismul se va aplica doar persoanelor „aflate în nevoie evidentă de protecţie internaţională”, care au intrat sau intră pe teritoriile acestor două state în intervalul 15 august 2015 – 16 septembrie 2017
  • În Grecia și Italia, principalele state de intrare în Europa a imigranților vor fi construite din fonduri europene tabere de primire în care se va face înregistrarea și amprentarea, pentru identificarea celor care au nevoie de protecție și a celor care vor fi returnați (migranții economici)
  • Tabere pentru imigranți vor fi finanțate și în afara Europei
  • Imigranții economici, cărora li se vor respinge cererile de azil, vor fi deportați în state sigure din afara Europei
  • Cei care refuză deportarea voluntară, vor fi arestați și trimiși în tabere din afara Europei
  • Vor fi înființate echipe Frontex de intervenție rapidă la frontierele externe sensibile
  • Suplimentarea cu 120.000 a cotelor și obligativitatea acestora se va discuta pe 8 octombrie
  • Accelerarea porcesului de repatriere în cazul imigranților care nu se califică pentru statutul de refugiat
  • Extinderea liste de state sigure, care acum cuprinde doar țări balcanice

Concluziile președinției Consiliului JAI din 14 septembrie (potrivit site-ului oficial):

1.Statele membre și Comisia au convenit să dezvolte în continuare posibilități de relocare.

2. Consiliul a subliniat că un control eficient la frontieră este imperativ pentru gestionarea fluxurilor de migrație.

3. S-a reiterat angajamentul de a consolida operațiunile aflate deja în curs de desfășurare, în special Frontex, TRITON 2015, Poseidon 2015 și EUNAVFOR MED.

4. Consiliul a fost de acord că este necesar a se îmbunătăți, fără întarziere, capacitatea de răspuns a Uniunii Europene la granițele externe sensibile în consultare cu statele membre în cauză și în conformitate cu Regulamentul Frontex. Măsurile vor fi proiectate pentru a sprijini țările din prima linie si de tranzit.

5. Provocările cu care se confruntă Grecia sunt cele europene. Pentru a aborda aceste provocări împreună, Consiliul, în paralel cu măsuri rapide și eficiente de relocare, a fost de acord că Grecia ar trebui să fie sprijinită în eforturile sale de a consolida capacitățile de primire, sistemul de azil și de gestionare a frontierelor externe, cu respectarea deplină a drepturilor omului . Resurse financiare adecvate trebuie să-i fie puse la dispozitie.

6. Să se marească sprijinul financiar și logistic necesar întăririi capacității țărilor din Balcanii de Vest de a gestiona frontierele, să primească și să asigure corect fluxurile de proces ale migranților.

7. UE să intensifice cooperarea cu Turcia, recunoscând că această țară a primit foarte multi refugiați și este principala țară de tranzit.

 

.

.

Continue Reading
4 Comments

U.E.

Prima lege europeană privind combaterea violenței împotriva femeilor a intrat în vigoare

Published

on

© European Union, 2021 Source: EC - Audiovisual Service

Primele norme ale UE privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice intră în vigoare astăzi, 13 iunie,  anunță Comisia Europeană.

Se estimează că violența împotriva femeilor și violența domestică afectează una din trei dintre cele 228 milioane de femei din UE. Prin incriminarea anumitor forme de violență împotriva femeilor în întreaga UE, inclusiv în mediul online, și prin consolidarea accesului victimelor la justiție, protecție și sprijin, directiva urmărește să asigure drepturile fundamentale de tratament egal și nediscriminare între femei și bărbați.

„Pentru prima dată, incriminăm violența cibernetică bazată pe gen, cum ar fi schimbul de imagini intime fără consimțământ, inclusiv deepfakes, care reprezintă un coșmar pentru multe femei. O astfel de violență este adesea motivul pentru care femeile părăsesc viața publică. Violența online este o violență reală, iar violența împotriva femeilor este o problemă majoră”, a declarat Věra Jourová, vicepreședinte pentru valori și transparență.

Noile norme sunt decisive împotriva violenței bazate pe gen și interzic mutilarea genitală a femeilor, căsătoriile forțate și cele mai răspândite forme de violență cibernetică, cum ar fi schimbul de imagini intime fără consimțământ (inclusiv deepfakes), hărțuirea cibernetică și hărțuirea cibernetică (inclusiv flashingul cibernetic). Violența cibernetică este o problemă care trebuie abordată urgent, având în vedere răspândirea exponențială și impactul dramatic al violenței online. Noile norme ale UE vor ajuta victimele violenței cibernetice din statele membre care nu au incriminat încă aceste acte.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Călător în UE și dincolo de ea. Consiliul UE dă undă verde finală noului regulament care asigură o conectivitate mai bună și durabilă în Europa și care extinde rețeaua TEN-T către Ucraina și R. Moldova

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Uniunii Europene a adopta revizuirea regulamentului privind orientările UE referitoare la dezvoltarea unei rețele transeuropene de transport (TEN-T).

Noul act normativ vizează construirea unei rețele de transport fiabile, fără întreruperi și de înaltă calitate, care să asigure o conectivitate durabilă în întreaga Europă, fără discontinuități fizice, blocaje și legături lipsă, informează instituția printr-un comunicat

”Rețeaua TEN-T este un instrument-cheie al politicii de transport a UE, cu o contribuție uriașă la obiectivele noastre de mobilitate durabilă, precum și la coeziunea economică, socială și teritorială. Adoptarea de astăzi a regulamentului revizuit reprezintă cu siguranță o piatră de hotar pentru o rețea durabilă și rezistentă în Europa, care ar trebui să răspundă preocupărilor cetățenilor și întreprinderilor noastre în materie de mobilitate în anii următori”, a subliniat Georges Gilkinet, viceprim-ministru belgian și ministru al mobilității.

Rețeaua TEN-T va fi dezvoltată sau modernizată pas cu pas, noul regulament stabilind termene clare pentru finalizarea acesteia în trei etape: până în 2030 pentru rețeaua centrală, 2040 pentru rețeaua centrală extinsă și 2050 pentru rețeaua globală.

Noul termen intermediar de 2040 a fost introdus pentru a devansa finalizarea proiectelor de mare anvergură, în principal transfrontaliere, cum ar fi conexiunile feroviare lipsă, înainte de termenul limită de 2050, care se aplică rețelei extinse, cuprinzătoare. De exemplu, noile conexiuni feroviare de mare viteză între Porto și Vigo și între Budapesta și București trebuie finalizate până în 2040.

Ca un alt exemplu, la finalizarea rețelei, pasagerii vor putea călători cu trenul între Copenhaga și Hamburg în 2,5 ore, în loc de 4,5 ore, cât este necesar în prezent.

Pentru a se asigura că planificarea infrastructurii răspunde nevoilor operaționale reale și prin integrarea căilor ferate, rutiere și navigabile, noul regulament reunește coridoarele rețelei principale cu coridoarele de transport feroviar de marfă în așa-numitele ”coridoare europene de transport”. 

Aceste coridoare sunt de cea mai mare importanță strategică pentru dezvoltarea unor fluxuri de transport de mărfuri și de pasageri durabile și multimodale în Europa.

În cele din urmă, ca răspuns la impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a asigura o mai bună conectivitate cu principalele țări vecine, noul regulament extinde patru coridoare europene de transport din rețeaua TEN-T către Ucraina și Moldova, retrogradând în același timp conexiunile transfrontaliere cu Rusia și Belarus.

În urma adoptării de astăzi, actul legislativ va fi semnat de președinții Consiliului și Parlamentului European înainte de a fi publicat în Jurnalul Oficial al UE în următoarele săptămâni. Regulamentul revizuit va intra în vigoare la douăzeci de zile după această publicare.

Continue Reading

U.E.

Martin Schulz o consideră pe Ursula von der Leyen un “candidat artificial” la șefia Comisiei Europene: Consiliul European și-a recăpătat puterea pe care Parlamentul i-o luase în 2014

Published

on

© Calea Europeană

Ursula von der Leyen este un candidat cap de listă “artificial” pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, deoarece nu a candidat pentru un mandat în Parlamentul European, a afirmat joi fostul președinte al Parlamentului European, social-democratul Martin Schulz.

Aflat la București cu prilejul marcării a 30 de ani de la debutul activității în România a Friedrich Ebert Stiftung, fundație germană al cărei președinte este, Martin Schulz a vorbit cu jurnaliștii români despre noua configurație politică a Uniunii Europene după alegerile din 6-9 iunie și viitorul construcției europene.

În opinia lui Martin Schulz, el însuși candidat la șefia Comisiei Europene în 2014, Parlamentul European și democrația europeană au avut de pierdut după ce procesul “Spitzenkandidaten”, al candidaților cap de listă, nu a mai fost respectat în 2019.

În 2014 am avut un rezultat major. Președintele în funcție al Parlamentului European și un prim-ministru în funcție au candidat pentru această poziție, într-o democratizare a alegerilor europene. A fost fără precedent și a fost un succes“, a explicat el.

În anul 2014, marile familii politice pro-europene, Partidul Popular European de centru-dreapta și Partidul Socialiștilor Europeni de centru-stânga, au decis să nominalizeze candidați cap de listă pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Candidații celor două mari familii politice au fost atunci Jean-Claude Juncker, prim-ministru al Luxemburgului, din partea PPE, și Martin Schulz, președintele Parlamentului European, din partea PES.

Procesul cunoscut sub numele de “Spitzenkandidat” este o metodă de a lega alegerea președintelui Comisiei Europene de rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European, fiecare partid politic european major desemnându-și candidatul pentru funcția de președinte al Comisiei înainte de alegerile parlamentare. Candidatul Spitzenkandidat al celui mai mare partid sau cel care poate obține sprijinul unei coaliții majoritare urma apoi propus de Consiliul European Parlamentului European pentru alegerea la președinția Comisiei.

Procesul a fost respectat în 2014, cu Jean-Claude Juncker ales președinte al Comisiei Europene, după ce PPE a câștigat alegerile și a fost forța dominantă a majorității politice.

Martin Schulz a amintit că acest procedeu a fost repetat și în 2019, când liderul grupului PPE din Parlamentul European Manfred Weber a candidat din partea PPE, iar vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans din partea PES.

Asta a însemnat un lider de grup din Parlamentul European și un vicepreședinte al Comisiei Europene candidând, ceea ce a fost un lucru bun și o normalizare a democrației“, a mai precizat președintele Friedrich Ebert Stiftung.

În 2019, liderii statelor membre ale Uniunii Europene au decis să nu respecte această procedură de a nominaliza candidatul formațiunii câștigătoare, PPE, preferând-o pe Ursula von der Leyen, tot din partea PPE, pentru șefia Comisiei Europene.

În opinia lui Martin Schulz, această acțiune și decizia Parlamentului European de a o vota pe Ursula von der Leyen “a permis ca, prin acest blocaj, Consiliul (n.r. – European) să-și recapete puterea pe care i-am luat-o în 2014”.

Aceasta a fost, din perspectiva mea, o adevărată deficiență politică a Parlamentului European. Iar acum cred că o vor propune pe von der Leyen, care este un fel de Spitzenkandidat artificial. Ar fi trebuit să candideze pentru Parlament și apoi să încerce să obțină o majoritate în Parlament. Nu s-a întâmplat, iar Consiliul va decide asupra propunerii“, a mai adăugat el.

Având în vedere că liderii europeni vor negocia patru poziții cheie – liderii Comisiei Europene, Consiliului European și Parlamentului European, alături de Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate -, Martin Schulz este absolut sigur că una dintre poziții va reveni țărilor din Europa de Est.

Potrivit celor mai recente proiecții după agregarea majorității rezultatelor votului din 6-9 iunie, Grupul Partidului Popular European (PPE) va obţine 189 de locuri în viitorul Parlament European ce va avea 720 de locuri. Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) ar urma să obţină 135 de locuri, iar liberalii de la Renew Europe, 79 de locuri. Grupurile PPE, S&D şi Renew, care au format şi în fosta legislatură “marea coaliţie” care a decis compromisurile în hemiciclul european, ar urma să cumuleze 402 locuri dintr-un total de 720 de membri ai legislativului european

Președintele Comisiei Europene are nevoie de o majoritate la vot de 361 de membri ai Parlamentului European pentru a fi ales. Deși coaliția pro-europeană PPE – S&D – Renew Europe a obținut peste 400 de locuri, încă există reticențe în rândul mai mulți eurodeputați în ce o privește pe Ursula von der Leyen.

Pentru a ajunge la votul din Parlamentul European, Ursula von der Leyen, care și-a revendicat victoria și a propus reeditarea majorității pro-europene PPE – S&D – Renew în noul Parlament European, are nevoie să obțină nominalizarea din partea liderilor celor 27 de state membre, reuniți în Consiliului European. Potrivit tratatului UE, Consiliul European, ținând cont de rezultatele alegerilor europene, trebuie să hotărască cu majoritate calificată asupra unui candidat.

La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie, pentru a decide cine vor fi liderii care vor conduce destinele instituțiilor UE până în 2029, respectiv președintele Comisiei Europene, președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Câștigătorul acestor alegeri, Partidul Popular European, are prima opțiune în a obține șefia Comisiei Europene, poziție pentru care o susține pe Ursula von der Leyen, președinta în funcție, în timp ce celelalte două forțe politice pro-europene – S&D și Renew Europe – au ieșit mai slăbite din aceste alegeri, dar urmăresc să revendice celelalte două poziții cheie: președintele Consiliului și Înaltul Reprezentant al UE. Funcția de președinte al Parlamentului European este decisă de eurodeputați, iar potrivit cutumei aceasta revine celor două mari familii politice europene, respectiv o jumătate de mandat pentru PPE și o altă jumătate pentru S&D.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.16 mins ago

Prima lege europeană privind combaterea violenței împotriva femeilor a intrat în vigoare

CONSILIUL UE42 mins ago

Călător în UE și dincolo de ea. Consiliul UE dă undă verde finală noului regulament care asigură o conectivitate mai bună și durabilă în Europa și care extinde rețeaua TEN-T către Ucraina și R. Moldova

U.E.1 hour ago

Martin Schulz o consideră pe Ursula von der Leyen un “candidat artificial” la șefia Comisiei Europene: Consiliul European și-a recăpătat puterea pe care Parlamentul i-o luase în 2014

CONSILIUL UE1 hour ago

Țările UE aprobă un sprijin de 9 milioane de euro pentru modernizarea capacităților de apărare aeriană ale Republicii Moldova

ROMÂNIA1 hour ago

Klaus Iohannis, de Ziua Eroilor: Libertatea și democrația par a fi garantate de la sine. Realitățile ne dovedesc că oricând pot apărea pericole

U.E.2 hours ago

CJUE amendează Ungaria cu 200 de milioane de euro pentru că a încălcat legislația UE privind azilul. Budapesta trebuie să plătească penalități de 1 milion de euro pe zi până la respectarea prevederilor

ROMÂNIA2 hours ago

România și alte șapte țări membre solicită limitarea circulației diplomaților ruși în interiorul UE pentru a zădărnici ”activitățile maligne”: Circulația lor ar trebui să fie redusă la statele în care sunt acreditați

COMUNICATE DE PRESĂ3 hours ago

350 de profesioniști în construcții au participat la cea de-a 32-a Conferință Națională AICPS. Premiile AICPS “Proiectul Anului”, acordate în cadrul evenimentului

NATO3 hours ago

Secretarul general al NATO este convins că Franța va rămâne un aliat ”solid şi important” indiferent de partidul aflat la putere

ROMÂNIA4 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță că proiectul privind introducerea salariului minim european în România a fost pus în dezbatere publică: Vrem ca românii să aibă slujbe plătite cât mai aproape de media europeană

CONSILIUL EUROPEAN24 hours ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL1 day ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20242 days ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Războiul este în zona Mării Negre, capacitatea de apărare NATO trebuie să fie totală; R. Moldova, un partener pe care îl dorim de partea noastră

NATO2 days ago

De la summitul B9, Klaus Iohannis anunță convocarea CSAT pentru a analiza posibilitatea transferului unui sistem de rachete Patriot către Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 days ago

UE va trimite în iunie Kievului o sumă suplimentară de 1,9 mld. de euro din Mecanismul pentru Ucraina

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Adrian Câciu, după ieșirea de la urne: Am votat pentru ”o echipă puternică în PE, care să fie întotdeauna la masa deciziilor și care să ne netezească drumul către aderarea la Schengen terestru”

PPE4 days ago

Alegeri europene și locale. Rareș Bogdan a votat ”cu gândul la viaţa românilor de peste tot” și pentru ”o Românie puternică în Europa”

ROMÂNIA4 days ago

Sebastian Burduja: Am votat pentru schimbare. Speranța din inimile bucureștenilor va fi victoria acestei zile

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Siegfried Mureșan a votat pentru ”o Românie puternică într-o Europă puternică” și pentru dezvoltarea țării ”cu fonduri europene”

Trending