Connect with us

INTERNAȚIONAL

Consiliul NATO-Rusia: Aliații și Moscova au căzut de acord că Tratatul INF a fost crucial, însă riscul denunțării acestuia rămâne iminent

Published

on

Neînțelegerile majore dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă, atât cu privire la Ucraina, cât și la dimensiunea sensibilă a viitorului Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare (INF), au dominat reuniunea de vineri din cadrul Consiliului NATO-Rusia, a anunțat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.

În cadrul întrunirii ce a avut loc la sediul Alianței de la Bruxelles, ambasadorii celor 29 de țări aliate și reprezentantul Rusiei au continuat seria dezacordurilor fundamentale pe temele ce vizează arhitectura de securitate în Europa.

Toți membrii Consiliului NATO-Rusia sunt de acord că Tratatul (n.r. – INF) a fost crucial pentru securitatea euro-atlantică, însă acum este pus în pericol”, a declarat, ulterior, Jens Stoltenberg, subliniind din nou că sistemul de rachete al Rusiei încalcă Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare.

În discuțiile care au avut loc vineri, aliații din NATO au îndemnat Rusia să revină la respectarea integrală și verificabilă a tratatului și și-au exprimat angajamentul în susținerea și consolidarea controlului armamentului.

Reuniunea a avut loc la două zile distanță după ce Armata rusă a încercat să asigure opinia publică internaţională de transparența, într-un gest de deschidere fără precedent, prezentând controversata sa rachetă din cauza căreia SUA și NATO o acuză că nu respectă Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF) şi intenţionează să abandoneze pactul.

FOTO: Russian Ministry of Defence/ Twitter

Oficialii ruși au insistat pe raza sa de acţiune de maxim ”480 km” a rachetei de croazieră Novator 9M729, denumită şi SSC-8, care respectă deci Tratatul INF, acesta stabilind limita la 500 km.

Săptămâna trecută, SUA au anunțat că vor începe retragerea unilaterală din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare, acordul semnat cu URSS în 1987 pentru a menține echilibrul strategic în Europa, Washington-ul respingând oferta Moscovei de a inspecta o nouă rachetă rusă care produce suspiciuni cu privire la violarea acestui acord cheie din era Războiului Rece.

FOTO: NATO

Retragerea Statelor Unite din Tratatul INF a fost afirmată, în premieră, de președintele Donald Trump anul trecut, în timp ce la reuniunea miniștrilor de Externe din țările NATO din 4-5 decembrie 2018, țările aliate au cerut Rusiei să revină la respectarea Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare în care este angajată alături de Statele Unite. Atunci, declarația semnată de țările NATO a fost urmată de un semnal puternic dat de secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, care a precizat într-o declarație că dacă Rusia nu îşi respectă obligaţiile din cadrul Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF) în termen de 60 de zile, SUA nu se vor mai considera parte a acestui acord.

Eșecul discuțiilor de la Geneva de săptămâna trecută aduc relația strategică SUA-Rusia într-un nou impas în condițiile în care Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare reprezintă ultimul mare acord din perioada Războiului Rece care asigura echilibrul strategic în Europa. 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CHINA

Ambasadorul UE la Beijing: Uniunea nu dorește amplificarea tensiunilor cu China, iar situația acordului de investiții este „mai puțin dramatică” decât se crede

Published

on

© European Union, 2020

Ambasadorul Uniunii Europene la Beijing, Nicolas Chapuis, a declarat că blocul european nu dorește ca tensiunile cu China să se amplifice, precizând, totodată, că situația privind ratificarea acordului bilateral de investiții, blocată momentan, nu este atât de gravă pe cât se crede, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Uniunea Europeană a decis în martie, prima oară după masacrul din Piața Tiananmen, din 1989, să impună măsuri restrictive împotriva a 11 persoane și patru entități chineze responsabile pentru încălcări grave ale drepturilor omului și de abuzuri grave împotriva acestora în diferite țări din întreaga lume.

Beijingul a răspuns imediat la sancțiunile UE, incluzând pe lista sa de sancțiuni cinci membri ai Parlamentului European, Subcomisia pentru drepturile omului din Parlamentul European, dar și Comitetul politic și de securitate al UE (COPS). Decizia a fost una fără precedent având în vedere că COPS este format din ambasadorii statelor membre la Bruxelles și este prezidat de reprezentanți ai Serviciului European de Acțiune Externă.

Într-o declarație pentru presă, ambasadorul UE la Beijing, Nicolas Chapuis, a declarat că blocul european nu va fi împiedicat să vorbească.

„Nu căutăm … escaladarea, dar nimic nu va împiedica Uniunea Europeană să spună ceea ce dorește oriunde dorește”, a declarat oficialul.

Comisia Europeană a suspendat miercuri procesul de ratificare a acordului de investiții UE-China și acțiunile sale de sensibilizare privind acest subiect, întrucât „este clar că în situaţia actuală, cu sancţiuni ale UE împotriva Chinei şi contra-sancţiuni chineze, inclusiv împotriva membrilor Parlamentului European, mediul nu este propice pentru ratificarea acordului”, explica vicepreședintele Valdis Dombrovskis, responsabil de portofoliul comercial. 

Chapuis a declarat cu privire la această acord că situația nu este chiar atât de sumbră.

„Situația este mai puțin dramatică decât pare să creadă lumea. Lucrăm în continuare foarte îndeaproape cu Ministerul Comerțului (din China)”, a adăugat el.

De asemenea, acesta a precizat că nimic nu împiedică China să ratifice acordul înaintea Europei și că așteaptă cu nerăbdare ratificarea rapidă a acestuia de către Beijing, însă trebuie creat „spațiu politic” pentru ca Parlamentul European să îl aprobe.

„Astăzi este prea devreme pentru a spune dacă acest spațiu politic va fi disponibil, îndeajuns de mare, suficient”.

Luând cuvântul la o recepție a UE la scurt timp după comentariile lui Chapuis, viceministrul chinez de externe Qin Gang a declarat că cele două părți ar trebui să facă presiuni pentru implementarea rapidă a acordului de investiții.

China speră că poate fi văzută de UE „în mod obiectiv și rațional”, a declarat Qin.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

România a trimis Republicii Moldova încă 100.800 de doze de vaccin AstraZeneca pentru combaterea pandemiei de COVID-19

Published

on

© RO Vaccinare/ Facebook

România a trimis vineri dimineață, de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, încă 100.800 de doze de vaccin produse de AstraZeneca către Republica Moldova, misiunea fiind realizată cu un mijloc de transport aflat în dotarea IGSU – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, pe ruta București – Chișinău și retur.

„În sprijinul autorităților din Republica Moldova implicate în lupta de combatere a pandemiei de COVID-19, Guvernul României a decis continuarea acordării ajutorului umanitar, fiind trimisă o nouă tranșă de vaccinuri împotriva COVID-19”, informează pagina de Facebook RO Vaccinare.

Președinta Maia Sandu a anunțat miercuri că România va dona Republicii Moldova încă 100.000 de doze de vaccin anti-COVID-19 și va oferi Chișinăului spre vânzare câte 200.000 de doze de vaccin pe lună, mulțumind președintelui Klaus Iohannis și prim-ministrului Florin Cîțu pentru acest sprijin.

De asemenea, Maia Sandu s-a vaccinat public vineri, cu AstraZeneca, pentru a atenua îngrijorarea populației cu privire la utilizarea acestui ser și numai după ce s-a asigurat că țara sa va avea suficiente doze de vaccin anti-COVID pentru imunizarea populației.

Pe data de 17 aprilie, România a trimis Republicii Moldova cea mai mare donație de vaccin anti-COVID-19, 132.000 de doze produse de compania AstraZeneca.  

Prima tranșă de 21.600 de doze a fost livrată la 27 februarie, acestea fiind primele doze de vaccin împotriva virusului SARS-CoV-2 primite de Republica Moldova. 

Cea de-a doua tranșă de 50.400 de doze a fost livrată simbolic la 27 martie când s-au împlinit 103 ani de la unirea Basarabiei cu România. Aceste forme de sprijin au fost descrise de președinta Maia Sandu drept “podul de vaccinuri” peste Prut

Ajutorul umanitar oferit Republicii Moldova, reprezentat de echipamente medicale și vaccinuri împotriva COVID-19, vine ca parte a pachetului de sprijin anunțat de Președintele României, Klaus Iohannis, cu ocazia vizitei sale din luna decembrie 2020, la Chișinău.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Maia Sandu s-a vaccinat public cu AstraZeneca pentru a atenua îngrijorarea populației cu privire la ser

Published

on

© Maia Sandu/Facebook

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a vaccinat public vineri, 7 mai, cu AstraZeneca, pentru a atenua îngrijorarea populației cu privire la utilizarea acestui ser și numai după ce s-a asigurat că țara sa va avea suficiente doze de vaccin anti-COVID pentru imunizarea populației, relatează Ziarul de Gardă şi Ziarul Naţional din Chişinău, preluat de Agerpres

Astăzi am primit prima doză de vaccin anti-Covid-19 AstraZeneca. Mă bucur că am această oportunitate, pentru că astfel…

Posted by Maia Sandu on Friday, 7 May 2021

 

„Mi-a fost administrată astăzi prima doză de vaccin şi sunt aici pentru a-i încuraja pe toţi cetăţenii Republicii Moldova care încă nu s-au vaccinat să facă acest lucru. Este foarte important. Mulţi dintre noi am pierdut oameni dragi în această pandemie. Mai mulţi au pierdut salarii, locuri de muncă. Majoritatea suferă din cauză că nu pot să-i vadă pe cei dragi, nu se pot aduna împreună cu prietenii, familia. Pentru ca să punem capăt acestor nenorociri, pentru a putea ieşi din această pandemie, singura soluţie este să ne vaccinăm”, a declarat Maia Sandu într-un mesaj public la ieşirea din policlinică.

Maia Sandu a spus că a decis să se vaccineze după ce a fost anunţată că România va oferi Republicii Moldova alte câteva sute de mii de doze de vaccin, conform sursei citate.

„Acum că am primit această veste minunată din partea României că vom avea mai mult vaccin cred că este momentul potrivit să mă vaccinez şi eu, aşa încât să-i încurajez pe cei care încă stau la dubii”, a spus preşedinta Maia Sandu. 

Aceasta a anunțat miercuri că România va dona Republicii Moldova încă 100.000 de doze de vaccin anti-COVID-19 AstraZeneca și va oferi Chișinăului spre vânzare câte 200.000 de doze de vaccin pe lună.

Președinta Republicii Moldova a solicitat pe această cale Guvernului să deschidă și să anunțe posibilitatea de a se vaccina pentru toate categoriile de cetățeni pentru a imuniza cât mai mulți oameni cât mai repede.

„Vă îndemn pe toți să vă vaccinați. Acum există suficiente doze de vaccin în Moldova. Adresați-vă medicului de familie pentru a vă programa la vaccinare. Folosiți această oportunitate pentru a vă proteja viața și sănătatea”, a adăugat aceasta.

La 17 aprilie, România a trimis Republicii Moldova cea mai mare donație de vaccin anti-COVID-19, 132.000 de doze de vaccin produse de compania AstraZeneca fiind transportate către Chișinău pentru a veni în în sprijinul autorităților implicate în lupta de combatere a pandemiei COVID-19.

Ajutorul umanitar oferit Republicii Moldova, reprezentat de echipamente medicale și vaccinuri împotriva COVID-19, a venit ca parte a pachetului de sprijin anunțat de președintele Klaus Iohannis, cu ocazia vizitei sale din luna decembrie 2020, la Chișinău, când a precizat că Bucureștiul va dona 200.000 de doze de ser anti-COVID-19.

Prima tranșă de 21.600 de doze a fost livrată la 27 februarie, acestea fiind primele doze de vaccin împotriva virusului SARS-CoV-2 primite de Republica Moldova.

Cea de-a doua tranșă de 50.400 de doze a fost livrată simbolic la 27 martie când s-au împlinit 103 ani de la unirea Basarabiei cu România. Aceste forme de sprijin au fost descrise de președinta R. Moldova drept „podul de vaccinuri” peste Prut. Un ajutor umanitar a fost acordat și la 19 februarie, în cadrul unei vizite efectuate de ministrul de externe Bogdan Aurescu la Chișinău, când România a donat Republicii Moldova 1.500.000 de măști chirurgicale, 100.000 de măști de protecție de tip FFP3, 100.000 de combinezoane, 100.000 de mănuși de unică folosință, în valoare de aproximativ 2,3 milioane de euro.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

CONSILIUL EUROPEAN4 mins ago

EXCLUSIV Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și alți 19 șefi de stat din UE, scrisoare către europeni de Ziua Europei: “Hai să vorbim despre Europa. Să găsim împreună calea înainte”

ENGLISH4 mins ago

EXCLUSIVE Klaus Iohannis, Emmanuel Macron and other 19 EU heads of states, joint letter to Europeans on Europe Day: Let’s talk about Europe and find a way forward together

CONSILIUL EUROPEAN11 hours ago

Liderii europeni au convenit, la Porto, cel mai mare angajament social din istoria UE: Până în 2030, 78% dintre europeni ar trebui să aibă un loc de muncă

CONSILIUL EUROPEAN11 hours ago

Klaus Iohannis, în dezbatere cu partenerii sociali la Summitul UE de la Porto: Sistemele de educație trebuie să fie mai interconectate cu piața muncii

ȘTIRI POZITIVE14 hours ago

România, campioană mondială la robotică. Ministrul Bogdan Aurescu i-a primit pe membrii echipei AutoVortex care a câștigat medalia de aur

CONSILIUL EUROPEAN16 hours ago

Klaus Iohannis, înaintea Summitului Social al UE de la Porto: Banii pentru reconstrucție post-pandemie merg și către pilonul social și către educație

CHINA17 hours ago

Ambasadorul UE la Beijing: Uniunea nu dorește amplificarea tensiunilor cu China, iar situația acordului de investiții este „mai puțin dramatică” decât se crede

U.E.17 hours ago

Comisia Europeană: În UE, 30 de europeni sunt vaccinați împotriva COVID-19 în fiecare secundă

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR17 hours ago

Primarul Daniel Băluță, în plenul Comitetului European al Regiunilor: “Nevoile oamenilor să stea la baza redactării tuturor politicilor europene”

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR18 hours ago

Emil Boc, mesaj înaintea lansării Conferinței privind Viitorul Europei: Educația și cultura, cheia pentru protejarea valorilor noastre fundamentale

Dragoș Pîslaru21 hours ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI21 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

U.E.23 hours ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

Advertisement
Advertisement

Trending