Connect with us

CONSILIUL UE

Consiliul UE a adoptat concluziile referitoare la impactul pandemiei de COVID-19 asupra securității interne și a atacurilor teroriste

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE a aprobat luni  două seturi de concluzii privind impactul pandemiei de COVID-19, unul asupra securității interne și un al doilea privind amenințarea reprezentată de terorism și extremismul violent, informează comunicatul oficial.

Concluziile recunosc amenințările și provocările imprevizibile pe care criza le-a adus în peisajul securității interne. Concentrându-se pe o mai bună utilizare a mijloacelor de cooperare existente și pe consolidarea structurilor stabilite, Consiliul UE încurajează statele membre să identifice soluții practice pentru a preveni dificultățile în ceea ce privește cooperarea strategică, operațională și tactică transfrontalieră în materie de aplicare a legii.

Consiliul subliniază necesitatea de a preveni infiltrarea rețelelor infracționale în cadrul punerii în aplicare a Next Generation EU și încurajează CEPOL (Agenția UE pentru Formarea Forțelor de Ordine Publică) și statele membre să elaboreze programe de formare bazate pe scenarii și exerciții practice pentru a asigura pregătirea și rezistența în fața unor viitoare pandemii și a altor crize.

Potrivit concluziilor, Comisia Europeană trebuie să sprijine Europol și laboratorul de inovare în vederea creării unui instrument comun, rezistent și sigur pentru comunicații în cadrul cooperării UE  în domeniul aplicării legilor. 

Consiliul UE recomandă statelor membre să elaboreze și să promoveze campanii de sensibilizare a cetățenilor pentru a preveni impactul activităților de criminalitate informatică, precum și al dezinformării și al discursului instigator la ură.

În plus, încurajează țările membre să împărtășească cele mai bune practici privind strategiile care îmbunătățesc canalele de raportare pentru victimele infracțiunilor, cum ar fi violența domestică și abuzul sexual.

Până în prezent, impactul pandemiei de COVID-19 asupra amenințării teroriste pare să fi fost limitat. Cu toate acestea, pandemia prelungită poate crește vulnerabilitățile statelor membre și riscurile de radicalizare. Prezența online a grupurilor extremiste este în creștere de la izbucnirea pandemie. Din cauza COVID-19, autoritățile de combatere a terorismului au fost nevoite să se bazeze din ce în ce mai mult pe capacitățile online, ceea ce le-a îngreunat activitatea.

Prin urmare, concluziile solicită statelor membre să contribuie în mod constant la evaluarea dimensiunii online a amenințării teroriste prin furnizarea de informații către organismele UE relevante. INTCEN (Centrul de informații și situații al UE) și Europol ar trebui să continue aprofundarea evaluării impactului pandemiei asupra operațiunilor teroriste.

Consiliul invită statele membre să pună rapid în aplicare regulamentul privind conținutul online cu caracter terorist, iar Comisia și unitatea de sesizare a UE privind internetul să ofere sprijin prin expertiza lor tehnică și operațională.

Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

COMISIA EUROPEANA

Plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei. Guy Verhofstadt, copreședinte al comitetului executiv: Instituțiile UE și parlamentele naționale vor dezbate și defini în premieră o nouă viziune pentru viitorul Europei

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Instituțiile UE și parlamentele naționale vor dezbate și defini în premieră o nouă viziune pentru viitorul Europei începând cu plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei de sâmbătă, 19 iunie, de la Strasbourg, a subliniat copreședintele comitetului executiv, eurodeputatul Guy Verhofstadt, în deschiderea evenimentului. 

„Este pentru prima dată când instituțiile UE, împreună cu toate parlamentele naționale, vor dezbate și defini o nouă viziune pentru viitorul Europei, dincolo de documentele strategice și de numeroasele rapoarte de inițiativă elaborate de Comisie, Consiliu și Parlament. Ce funcționează bine în cadrul Uniunii, ce trebuie schimbat, cum să stabilim o uniune care să fie adecvată pentru următoarele decenii, cum să creăm o Uniune mai rezistentă, care să acționeze mai rapid, care să fie mai eficientă… trebuie să răspundem urgent la toate aceste întrebări”, a susținut Guy Verhofstadt în intervenția sa

Acesta a subliniat nevoia de reformă și de adaptare a Uniunii Europene la nevoile cetățenilor și la provocările globale dintr-o lume în care marii actori au devenit tot mai asertivi:

„În timp ce lumea se schimbă rapid și, cu siguranță, nu așteaptă, o lume cu noi provocări care depășesc granițele statelor noastre naționale, o lume care, de asemenea, nu mai este centrată pe Europa, ci pe giganți precum Rusia, precum China, precum India, precum Statele Unite, o lume, din păcate, din ce în ce mai puțin democratică, condusă tot mai mult de atitudini și reguli autoritare cu sumă nulă. Așadar, trebuie să vedem cum să ne protejăm în această nouă lume emergentă idealurile, valorile sau principiile, interesele noastre, cum să ieșim din impasul în care ne aflăm, adesea cauzat de procesele noastre decizionale, cum să ocolim veto-urile de la Bruxelles; cu alte cuvinte, cum să creăm spațiul necesar pentru reformă, bazat pe ideile și nevoile cetățenilor”, a mai adăugat politicianul belgian

De asemenea, copreședintele comitetului executiv al evenimentului a mai arătat că „prin convocarea acestei Conferințe, statele membre care au ales în mod direct reprezentanții europeni și Comisia, în calitate de organ executiv al Uniunii, au răspuns pozitiv la întrebarea privind necesitatea schimbării și a reformelor”. Astfel, „singura întrebare care rămâne este modul în care vom face acest lucru. Și aceasta va fi principala noastră sarcină în următoarele nouă luni”, a adăugat Guy Verhofstadt.

La sesiunea plenară a conferinței participă 108 reprezentanți ai Parlamentului European, 54 de reprezentanți ai Consiliului (doi pentru fiecare stat membru) și trei reprezentanți ai Comisiei Europene, precum și 108 reprezentanți ai tuturor parlamentelor naționale, în condiții de egalitate, și cetățeni. 108 cetățeni, alături de președintele Forumului European de Tineret, vor discuta ideile cristalizate în cadrul grupurilor de dezbatere ale cetățenilor și al platformei digitale multilingve.

Din toamnă, vor exista patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni. Fiecare dintre acestea va fi alcătuit din 200 de participanți și va include cel puțin o femeie și un bărbat din fiecare stat membru.

Cetățenii vor fi selectați aleatoriu, pentru a se asigura că sunt reprezentativi pentru diversitatea UE în ceea ce privește originea geografică, genul, vârsta, mediul socioeconomic și nivelul de educație. Tinerii între 16 și 25 de ani vor reprezenta o treime în cadrul fiecărui grup de dezbatere.

În termenul prevăzut, plenul își va prezenta propunerile comitetului executiv, care va elabora un raport, în deplină colaborare și transparență cu plenul. Raportul va fi publicat pe platforma digitală multilingvă. Platforma digitală multilingvă constituie locul în care vor fi colectate, analizate și publicate contribuțiile rezultate în urma tuturor evenimentelor legate de conferință.

Plenara Conferinței are un rol central în cadrul acesteia, întrucât reprezentanții instituțiilor UE, ai guvernelor și ai societății civile se vor întâlni cu cetățenii pentru a discuta și a elabora propuneri de schimbare. Parlamentul European a făcut presiuni pentru o plenară puternică din punct de vedere politic, cu mulți reprezentanți aleși, precum și pentru un rol important al cetățenilor.

Sesiunea plenară a fost precedată de un eveniment destinat cetățenilor europeni, organizat sub egida conferinței, care a avut loc la 17 iunie, la Lisabona, în Portugalia. 

Evenimentul, găzduit de președinția portugheză a Consiliului, a avut loc la Centrul Cultural Belém, într-un format hibrid, și a reunit cei 27 de reprezentanți ai grupurilor de dezbatere ale cetățenilor sau ai evenimentelor organizate la nivel național sub egida conferinței (unul pentru fiecare stat membru), președintele Forumului European de Tineret și unii dintre cetățenii deja selectați pentru grupurile de dezbatere ale cetățenilor la nivel european. 

Evenimentul le-a oferit participanților ocazia de a discuta despre așteptările lor cu privire la conferință cu cei trei copreședinți ai Comitetului executiv: Ana Paula Zacarias,  secretară de stat pentru afaceri europene a Portugaliei , Guy Verhofstadt,  membru al Parlamentului European și copreședinte al comitetului executiv, și Dubravka Šuica, vicepreședinta pentru democrație și demografie a Comisiei Europene.

La eveniment au luat parte și alți reprezentanți și observatori din cadrul Comitetului executiv, organismul responsabil cu luarea deciziilor privind activitatea Conferinței.

În vederea organizării plenarei Conferinței, Comitetul executiv a luat act de modalitățile practice finale ale celor patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni, inclusiv de tematicile alocate fiecăruia: valori, drepturi, statul de drept, democrație, securitate; schimbări climatice, mediu/sănătate; o economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformare digitală și UE în lume/migrația.

În plus, au fost elaborate orientări pentru a ajuta statele membre și alte părți interesate să organizeze grupuri de dezbatere ale cetățenilor și alte evenimente la nivel național, regional sau local, sub egida conferinței.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul finanțelor Alexandru Nazare, de la Bruxelles: Prognoza privind creșterea economică și deficitul în 2021 denotă încrederea Comisiei Europene în măsurile adoptate de Guvern

Published

on

© Alexandru Nazare/Facebook

Prognoza privind creșterea economică și deficitul în 2021 denotă încrederea Comisiei Europene în măsurile adoptate de Guvernul României, a declarat ministrul finanțelor Alexandru Nazare, vineri, cu prilejul participării la reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), desfășurată în perioada 17-18 iunie a.c., la Luxembourg.

Potrivit previziunilor economice din primăvara anului 2021, economia României va crește cu 5,1% în 2021, respectiv cu 4.9% în 2022, în timp ce deficitul public este estimat la 8% din PIB în 2021 și la 7% în 2022. 

Pe agenda reuniunii Ecofin au figurat și puncte legate de Semestrul European și implementarea Pactului de Stabilitate și Creștere, în acest sens fiind adoptată și Recomandarea privind Procedura de Deficit Excesiv în cazul României, prin care este confirmat angajamentul țării noastre de a reveni la un deficit bugetar de maxim 3% din PIB, până în 2024.

Citiți și Consiliul UE recomandă prelungirea până în 2024 a perioadei în care România trebuie să pună capăt procedurii de deficit excesiv

În prezentare, oficialii europeni au subliniat că procedura de deficit excesiv a fost declanșată ca urmare a politicilor expansioniste și a soldului înregistrat în anul 2019, iar recomandarea prezintă calendarul actualizat de corectare a deficitului bugetar excesiv, asigurând totodată spațiul fiscal necesar pentru susținerea investițiilor și atingerea obiectivelor de creștere economică, fiind în linie cu țintele naționale stabilite în Programul de Convergență prezentat de România.

„În anul 2021, Guvernul României a adoptat măsurile necesare pentru a atinge țintele stabilite. Creșterea economică pentru 2021 este substanțială, iar pe termen mediu va fi susținută de fondurile structurale și de cele din facilitatea de redresare și reziliență”, a afirmat Comisarul European pentru Economie, dl Paolo Gentiloni, în cadrul reuniunii.

Ministrul Alexandru Nazare a precizat în intervenția sa că „Recomandarea formulată de Comisie și adoptată astăzi (vineri, 18 iunie, n.r.) de Consiliu prevede un calendar de reducere treptată a deficitului bugetar până în 2024, în condițiile în care o corectare prea rapidă ar afecta premisele de creștere economică. Pentru 2021, atât prognoza de creștere economică, cât și deficitul prognozat sunt similare, ceea ce denotă încrederea Comisiei Europene în măsurile adoptate de Guvernul României. În același timp, îndeplinirea recomandării până în 2024 necesită un efort susținut și disciplină bugetară întărită pe termen mediu.”

România prezintă Comisiei Europene rapoarte semestriale privind acțiunile efective implementate, începând cu anul 2017, când a fost declanșată procedura de deviație semnificativă pentru țara noastră.

Ajustarea semnificativă a previziunilor fiscale ale Comisiei Europene pentru anul 2021, de la 11,3% din PIB (deficit ESA) în cadrul prognozei de toamnă, la 8% din PIB (deficit ESA) în Recomandare, se datorează în principal măsurilor adoptate de Guvern în primele luni ale anului 2021, în vederea inversării politicilor fiscale expansioniste din anii 2016-2019.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat vineri recomandarea pentru România în cadrul procedurii de deficit excesiv, stabilind că România ar trebui să pună capăt situației de deficit excesiv până cel târziu în 2024

Consiliul a constatat că o prelungire a termenului actual de corectare a deficitului public de către România ar fi importantă pentru a nu compromite redresarea economică după pandemia COVID-19. Noul termen pentru corectarea deficitului excesiv permite un efort mai gradual și un echilibru între consolidarea fiscală și redresarea economică.

Recomandarea indică faptul că, pentru a respecta acest nou termen, România ar trebui să atingă o țintă de deficit public general de 8,0% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022, 4,4% din PIB în 2023 și 2,9% din PIB în 2024, ceea ce este în concordanță cu obiectivele Guvernului român.

Citiți și Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

Continue Reading

CONSILIUL UE

Conferința privind viitorul Europei: Președinția portugheză a Consiliului UE a găzduit un eveniment al cetățenilor europeni la Lisabona

Published

on

© European Union 2021/ Source: EP

Președinția portugheză a Consiliului a găzduit joi, 17 iunie, un eveniment al cetățenilor europeni la Lisabona, iar în calitate de prim eveniment al Conferinței privind viitorul Europei, accentul a fost pus pe rolul central al cetățenilor în cadrul Conferinței, înaintea sesiunii plenare inaugurale, care va avea loc pe 19 iunie la Strasbourg, informează comunicatul oficial. 

Evenimentul a avut loc la Centrul Cultural Belém, într-un format hibrid, și a reunit cei 27 de reprezentanți ai grupurilor de dezbatere ale cetățenilor sau ai evenimentelor organizate la nivel național sub egida conferinței (unul pentru fiecare stat membru), președintele Forumului European de Tineret și unii dintre cetățenii deja selectați pentru grupurile de dezbatere ale cetățenilor la nivel european. 

Evenimentul le-a oferit participanților ocazia de a discuta despre așteptările lor cu privire la conferință cu cei trei copreședinți ai Comitetului executiv: Ana Paula Zacarias,  secretară de stat pentru afaceri europene a Portugaliei , Guy Verhofstadt,  membru al Parlamentului European și copreședinte al comitetului executiv, și Dubravka Šuica, vicepreședinta pentru democrație și demografie a Comisiei Europene.

La eveniment au luat parte și alți reprezentanți și observatori din cadrul Comitetului executiv, organismul responsabil cu luarea deciziilor privind activitatea Conferinței.

Discuțiile s-au axat pe rolul diferitelor structuri ale Conferinței viitorului Europei, cum ar fi platforma digitală, comisiile pentru cetățenii europeni și evenimente, precum plenul Conferinței. Programul a inclus, de asemenea, o sesiune de întrebări și răspunsuri.

Contribuțiile acestui eveniment al cetățenilor vor fi incluse în dezbaterea din cadrul Conferinței inaugurale. 

La sesiunea plenară a conferinței vor participa 108 reprezentanți ai Parlamentului European, 54 de reprezentanți ai Consiliului (doi pentru fiecare stat membru) și trei reprezentanți ai Comisiei Europene, precum și 108 reprezentanți ai tuturor parlamentelor naționale, în condiții de egalitate, și cetățeni. 108 cetățeni, alături de președintele Forumului European de Tineret, vor discuta ideile cristalizate în cadrul grupurilor de dezbatere ale cetățenilor și al platformei digitale multilingve.

Conferința privind viitorul Europei este o inițiativă comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei Europene, acționând în calitate de parteneri egali, împreună cu statele membre. Scopul acesteia este de a le oferi cetățenilor o voce activă în ceea ce privește aspectele cele mai relevante pentru viitorul Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.11 hours ago

Papa Francisc face primul pas în direcția canonizării „Venerabilului” Robert Schuman, unul dintre părinții fondatori ai UE

ROMÂNIA15 hours ago

Ministrul Energiei, noutăți cu privire la gazul din Marea Neagră: Romgaz și ExxonMobil au semnat un Acord de Exclusivitate pe o perioadă de 4 luni

Alin Mituța15 hours ago

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

RUSIA17 hours ago

Angela Merkel și Emmanuel Macron îndeamnă țările UE să își coordoneze politica de redeschidere a frontierelor pentru a se proteja de noile variante COVID-19

NATO19 hours ago

NATO: Mircea Geoană a primit vizita delegației Senatului României. Președinta Anca Dragu l-a asigurat de susținerea sa în promovarea României ca partener strategic

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

NATO20 hours ago

Antony Blinken și Zbigniew Rau au discutat despre forța parteneriatului SUA – Polonia în cadrul NATO și al comunității transatlantice

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

Plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei. Guy Verhofstadt, copreședinte al comitetului executiv: Instituțiile UE și parlamentele naționale vor dezbate și defini în premieră o nouă viziune pentru viitorul Europei

NATO21 hours ago

Emmanuel Macron, la Berlin: Autonomia europeană în materie de apărare și apartenența la NATO pot merge mână in mână

Dragoș Pîslaru21 hours ago

Dragoș Pîslaru, întâlnire cu ministrul francez al sportului, Roxana Mărăcineanu: Sportul are puterea de a uni, de a reduce diferențele și de a promova incluziunea

Alin Mituța15 hours ago

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Estonia este un campion al digitalizării și e-guvernării de la care avem foarte mult de învățat

INTERNAȚIONAL3 days ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda4 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D5 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO6 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO6 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE1 week ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

Team2Share

Trending