Connect with us

CONSILIUL UE

Consiliul UE a adoptat Garanția europeană pentru copii, în vederea promovării egalității de șanse pentru copiii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială

Published

on

©European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Statele membre au adoptat luni o recomandare de instituire a Garanției europene pentru copii.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Consiliul Uniunii Europene urmărește să prevină și să combată excluziunea socială a copiilor aflați în dificultate prin garantarea accesului la un set de servicii-cheie, contribuind astfel la respectarea drepturilor acestora prin combaterea sărăciei în rândul copiilor și promovarea egalității de șanse.

Recomandarea îndeamnă statele membre să asigure accesul efectiv și gratuit la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, la educație și activități școlare, la cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală și la asistență medicală, precum și accesul efectiv la o alimentație sănătoasă și la o locuință adecvată.

”Copiii sunt viitorul nostru. Planul de acțiune al drepturilor sociale a stabilit un obiectiv ambițios de reducere cu cinci milioane, până în 2030, a numărului de copii expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, iar acest obiectiv a fost consolidat la Summitul social de la Porto. Garanția europeană pentru copii reprezintă un pas important în direcția atingerii acestui obiectiv. Avem nevoie de o acțiune concertată pentru a ne asigura că abordăm problema dezavantajelor și a excluziunii în primii ani de viață ai copiilor noștri, pentru a le garanta un viitor mai bun în viața de adult”, a transmis ministrul portughez al muncii, solidarității și securității sociale, Ana Mendes Godinho.

Aproape 18 milioane de copii din UE sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială, iar criza COVID-19 va accentua inegalitățile existente.

Recomandarea adoptată de Consiliul UE stabilește o serie de măsuri precum:

  • crearea unui cadru politic pentru a aborda excluziunea socială a copiilor;
  • identificarea și eliminarea barierelor financiare și nefinanciare din calea participării la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, la educație și la activitățile școlare;
  • cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală;
  • asigurarea furnizării de materiale educaționale, inclusiv instrumente educaționale digitale, cărți, uniforme și orice articole vestimentare necesare;
  • asigurarea transportului către unitățile de educație și îngrijire a copiilor preșcolari și de învățământ;
  • asigurarea accesului egal și incluziv la activitățile școlare, inclusiv participarea la excursii școlare și la activități sportive, de agrement și culturale;
  • punerea în aplicare a unor programe accesibile de promovare a sănătății și de prevenire a bolilor, destinate copiilor aflați în dificultate și familiilor acestora;
  • asigurarea accesului la asistență socială pentru copiii aflați în dificultate și pentru familiile acestora.

Garanția europeană pentru copii este primul instrument de politică la nivelul UE care vizează combaterea dezavantajelor și a excluziunii în copilărie, care duc adesea la dezavantaje în viața adultă. Garanția pentru copii pune în practică principiul 11 din Pilonul european al drepturilor sociale privind îngrijirea și sprijinirea copiilor. Acest pilon reprezintă strategia UE de construire a unei Europe sociale echitabile și favorabile incluziunii.

Recomandarea stipulează că statele membre ar trebui să desemneze un coordonator național al Garanției pentru copii care să coordoneze și să prezinte Comisiei, în termen de nouă luni de la adoptarea recomandării, un plan de acțiune care să acopere perioada până în 2030. Statele membre ar trebui să prezinte Comisiei, la fiecare doi ani, un raport despre progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestei recomandări.

Comisia Europeană are sarcina de a analiza progresele înregistrate și de a prezenta un raport Consiliului la cinci ani de la adoptarea regulamentului.

Comisia Europeana a prezentat la 24 martie prima Strategie cuprinzătoare a UE privind drepturile copilului, precum și o propunere de recomandare a Consiliului de instituire a unei garanții europene pentru copii, în vederea promovării egalității de șanse pentru copiii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială.

Strategia UE: șase domenii tematice și măsurile propuse

  1. Copiii ca agenți ai schimbării în viața democratică: Comisia propune un pachet de măsuri în acest sens – de la redactarea de texte legislative pe înțelesul copiilor la organizarea de consultări cu copiii în contextul Conferinței privind viitorul Europei și al punerii în aplicare a Pactului climatic și a Pactului verde. Statele membre ar trebui, la rândul lor, să creeze condiții favorabile participării copiilor la viața civică și democratică.
  2. Dreptul copiilor de a-și valorifica pe deplin potențialul, indiferent de mediul social din care provin: pentru a combate sărăcia și excluziunea socială în rândul copiilor, Comisia dorește să instituie o garanție europeană pentru copii. De asemenea, Comisia va aborda, de exemplu, problema sănătății mentale a copiilor și va contribui la sprijinirea introducerii unei alimentații sănătoase și durabile în școlile din UE. Comisia își va fixa drept obiectiv îmbunătățirea standardelor în materie de educație și îngrijire timpurie la nivelul UE și construirea unui sistem de educație incluziv și de calitate.
  3. Dreptul copiilor de a duce o viață ferită de violență: Comisia va propune acte legislative menite să combată violența bazată pe gen și violența domestică și va prezenta recomandări pentru a împiedica practicile vătămătoare împotriva femeilor și a fetelor. Statele membre sunt invitate să creeze sisteme integrate de protecție a copilului și să îmbunătățească funcționarea acestora și eficacitatea măsurilor naționale de combatere a violenței în școli, precum și să adopte acte legislative naționale care să interzică pedepsele corporale, indiferent de situație.
  4. Dreptul copiilor la o justiție care este în interesul lor, indiferent dacă sunt victime, martori, suspecți, acuzați de săvârșirea unei infracțiuni sau părți în cadrul unei proceduri judiciare. Comisia va contribui, de exemplu, la organizarea de cursuri judiciare specializate și va colabora cu Consiliul Europei pentru a pune în aplicare Orientările din 2010 privind justiția în interesul copilului, statele membre fiind invitate, de exemplu, să sprijine acțiunile de formare și să propună soluții alternative convingătoare la acțiunile judiciare, cum ar fi alternativele la luarea în custodie publică sau medierea în cauzele civile.
  5. Dreptul copiilor de a naviga în condiții de siguranță în mediul digital și de a profita de oportunitățile oferite de acesta: Comisia va prezenta o variantă actualizată a Strategiei europene pentru un internet mai bun pentru copii, iar prin propunerea sa de Act legislativ privind serviciile digitale urmărește să garanteze o experiență online sigură pentru toți utilizatorii. Comisia invită statele membre să transpună în mod eficace normele referitoare la protecția copiilor din Directiva revizuită a serviciilor mass-media audiovizuale și să sprijine dezvoltarea competențelor digitale de bază în rândul copiilor. Comisia îndeamnă, de asemenea, companiile din domeniul TIC să combată comportamentul dăunător din mediul online și să elimine conținutul ilegal.
  6. Drepturile copiilor pe plan internațional: Drepturile copiilor sunt universale, iar UE își reafirmă angajamentul de a proteja, a promova și a veghea la respectarea acestor drepturi pe plan internațional și în cadrul forurilor multilaterale. În acest sens va aloca, de exemplu, 10 % din fondurile destinate ajutorului umanitar pentru sprijinirea educației copiilor aflați în situații de urgență și de criză prelungită. Până în 2022, Comisia va elabora un plan de acțiune pentru tineret pentru a promova participarea tinerilor și a copiilor la nivel mondial și a consolida capacitățile de protecție a copilului în cadrul delegațiilor UE. De asemenea, Comisia are o politică de toleranță zero față de exploatarea prin muncă a copiilor.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Summitul social tripartit: Liderii instituțiilor UE subliniază importanța partenerilor sociali în redresarea ”comună, incluzivă, bazată pe coeziune”

Published

on

©European Union, 2021

Partenerii sociali joacă un rol central în punerea în aplicare, cu succes, a planurilor naționale de redresare și reziliență și în redresarea care nu lasă pe nimeni în urmă, a fost mesajul transmis de liderii instituțiilor UE în care summitului social tripartit, a cărui temă principală a fost ”Transformarea redresării Europei într-o creștere durabilă pe termen lung, favorabilă unor locuri de muncă mai numeroase și de mai bună calitate”, potrivit unui comunicat al Consiliului European remis CaleaEuropeană.ro.

Discuțiile din cadrul reuniunii s-au concentrat în jurul a trei întrebări:

  • cum se poate realiza o redresare reușită, de durată și echitabilă din punct de vedere social și care este rolul partenerilor sociali în planurile naționale de redresare și reziliență?
  • cum să reușească dubla tranziție climatică și digitală, în condițiile menținerii prosperității, competitivității și echității sociale?
  • cum se poate asigura munca durabilă (incluzându-se competențele, politicile active în domeniul pieței forței de muncă, sistemele de securitate socială)?

”Pe măsură ce ne continuăm redresarea, trebuie să rămânem concentrați asupra tipului de viitor pe care ni-l dorim – pentru oamenii noștri, pentru economiile noastre și pentru societățile noastre. Pentru o creștere durabilă pe termen lung, care să creeze locuri de muncă mai multe și mai bune, trebuie să investim în competențe și să punem în aplicare politici active pe piața muncii. Așadar, modul în care ne vom reveni va depinde de modul în care investițiile și reformele vor contribui la o tranziție competitivă și echitabilă din punct de vedere social. Ne dorim o redresare comună, incluzivă, bazată pe coeziune. Partenerii sociali au un rol crucial în această privință. Contribuția lor a fost – și va continua să fie – esențială pentru eforturile noastre de redresare. Pachetul nostru masiv de redresare, aprobat de Consiliul European în iulie 2020, va impulsiona aceste eforturi”, a transmis președintele Consiliului European, Charles Michel.

La rândul său, președinta Comisiei Europene a subliniat că Uniunea Europeană se află acum ”într-un moment decisiv.”

”Oamenii au nevoie de competențele adecvate pentru a se adapta la schimbarea parcursului profesional și pentru a găsi noi locuri de muncă pe o piață a muncii în continuă evoluție. Acest lucru este cu atât mai important dacă dorim să realizăm o tranziție echitabilă, durabilă și favorabilă incluziunii către o economie ecologică și digitală. Ne aflăm acum într-un moment decisiv: datorită NextGenerationEU, vom avea parte de reforme cruciale și de investiții fără precedent în educație, formare, ocuparea forței de muncă și măsuri de protecție socială. Acum, mai mult ca oricând, partenerii sociali au un rol central de jucat pentru o punere în aplicare cu succes a planurilor naționale și pentru o redresare care să nu lase pe nimeni în urmă”, a explicat aceasta.

”Acest summit confirmă principiul european conform căruia dialogul social este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene și ale statelor membre”, a subliniat, de asemenea, premierul Sloveniei, Janez Jansa, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Acesta a amintit de Pilonul european al drepturilor sociale, un element important pentru ”consolidarea dimensiunii sociale a UE”.

”Cel de-al doilea obiectiv principal al UE, conform căruia cel puțin 60 % dintre adulți ar trebui să participe la programe de formare profesională în fiecare an, este deosebit de important. Învățarea pe tot parcursul vieții este ceea ce poate garanta că, în calitate de indivizi și de europeni, avem competențele și cunoștințele necesare pentru a ne asigura că atât tranziția verde, cât și cea digitală, chiar și în timpul redresării post-pandemice, au loc într-o societate capabilă să facă față provocărilor viitorului într-un mod durabil. În toate aceste eforturi de redresare, instituțiile UE trebuie să aibă în vedere faptul că nimeni nu trebuie să fie lăsat în urmă. Fie ca toate eforturile noastre viitoare să meargă în această direcție”, a mai spus Jansa.

Summitul social tripartit este un forum de dialog între instituțiile UE, la nivel de președinte, și partenerii sociali europeni, la cel mai înalt nivel de conducere. Summitul este coprezidat de președintele Consiliului European, de președintele Comisiei Europene și de șeful de stat sau de guvern al statului membru care asigură președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene.

Printre partenerii sociali de la nivel european participanți la summit se numără:

  • BusinessEurope;
  • Confederația Europeană a Sindicatelor (CES);
  •  Asociația întreprinderilor cu servicii de interes general (SGI Europe);
  •  Asociația meșteșugarilor și a IMM-urilor din Europa  (SMEunited).

Continue Reading

CONSILIUL UE

Statele membre ale UE sunt îndemnate să aprofundeze crearea unei unități cibernetice comune pentru gestionarea crizelor de securitate în domeniu

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul a adoptat marți, 19 octombrie, concluzii prin care invită UE și statele membre să dezvolte în continuare cadrul UE de gestionare a crizelor de securitate cibernetică, inclusiv prin explorarea potențialului unei unități cibernetice comune, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro. O potențială unitate cibernetică comună ar trebui să respecte competențele, mandatele și competențele juridice ale eventualilor săi viitori participanți, iar orice participare a statelor membre ar fi de natură voluntară.

În concluziile sale, Consiliul subliniază necesitatea de a consolida rețelele existente și de a stabili o cartografiere a posibilelor lacune și nevoi în materie de schimb de informații în cadrul comunităților cibernetice și între acestea. Acest lucru ar trebui să conducă ulterior la un acord cu privire la posibilele obiective și priorități primare ale unei potențiale unități cibernetice comune. Este un proces progresiv, transparent și incluziv, care este esențial pentru a spori încrederea.

La 23 iunie, Comisia Europeană a prezentat o recomandare privind crearea unei unități cibernetice comune pentru a aborda numărul tot mai mare de incidente cibernetice grave care afectează serviciile publice, întreprinderile și cetățenii din întreaga UE. În conformitate cu această recomandare, unitatea cibernetică comună ar acționa ca o platformă care să reunească resursele și expertiza diferitelor comunități cibernetice din UE și din statele sale membre pentru a preveni, descuraja și răspunde în mod eficient la incidente cibernetice în masă.

Consiliul are un rol esențial în funcția de elaborare a politicilor și de coordonare în ceea ce privește dezvoltarea în continuare a cadrului UE de gestionare a crizelor de securitate cibernetică și va monitoriza progresele înregistrate și va oferi orientări pentru completarea acestui cadru.

Consiliul subliniază, de asemenea, necesitatea de a stabili metode de lucru și de guvernanță adecvate pentru a permite participarea tuturor statelor membre la deliberări, dezvoltare și procese decizionale eficace.

Consiliul solicită o reflecție suplimentară cu privire la elementele individuale ale recomandării privind unitatea cibernetică comună, inclusiv în ceea ce privește ideile privind echipele de reacție rapidă în materie de securitate cibernetică ale UE și un plan de răspuns la incidente și crize de securitate cibernetică al UE.

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Bogdan Aurescu solicită UE sprijin pentru Republica Moldova în criza alimentării cu gaze naturale: Este un moment critic pentru Guvernul de la Chișinău

Published

on

© European Union, 2020

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a solicitat instituțiilor europene și statelor membre să sprijine Republica Moldova, ”cu experți și asistență financiară”, în eforturile sale de a depăși criza alimentării cu gaze naturale astfel încât ”Guvernul de la Chișinău să implementeze procesul ambiţios de reforme la care s-a angajat după alegerile de pe 11 iulie.”

”Este un moment critic pentru Guvernul de la Chișinău. Acest lucru se datorează schimbării bruște de către Rusia a condițiilor de livrare a gazelor și a costurilor”, a explicat Aurescu, care participă la reuniunea miniștrilor de externe, ce se desfășoară la Luxemburg.

Solicitarea oficialului român vine în contextul în care Republica Moldova a cerut ajutor ţărilor Uniunii Europene după ce gigantul rus Gazprom şi-a redus livrările către acest stat.

Oficialii de la Chișinău nu sunt dispuşi să accepte noi termeni în contractul cu Gazprom, ce ar include preţuri semnificativ mai mari și doreşte aprovizionarea cu gaze prin România.

Aprovizionarea cu gaz a Moldovei a scăzut cu aproximativ o treime, în timp ce preţurile au crescut de la 550 de dolari la mie de metri cubi luna trecută la 790 de dolari luna aceasta, de aproape cinci ori mai mult decât media plătită de ţară anul trecut.

Acesta este unul dintre motivele pentru care Comisia pentru Situaţii Excepţionale (CSE) din Republica Moldova a decis miercuri să declare stare de alertă în sectorul energetic, pentru a evita o eventuală criză. 

În ceea ce privește Parteneriatul Estic (PaE), ministrul Bogdan Aurescu a subliniat importanța organizării Summit-ului Parteneriatului Estic din 15 decembrie 2021, în condițiile în care ultima reuniune la nivel înalt în acest format a avut loc în urmă cu patru ani, iar așteptările partenerilor sunt mari, potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro.

Astfel, ministrul român de externe a subliniat importanța strategică a reuniunii și a reliefat necesitatea transmiterii unui semnal politic puternic de susținere de către UE a statelor participante la PaE, prin crearea unei viziuni strategice pe termen lung asupra evoluției Parteneriatului Estic, respectiv adoptarea unor obiective ambițioase de dezvoltare pentru perioada post-2020, care să fie reflectate corespunzător într-o declarație a Summit-ului. De asemenea, ministrul Aurescu a subliniat importanța susținerii politice a perspectivei aderării la UE a statelor PaE.

În context, ministrul de externe Bogdan Aurescu a arătat că această viziune ar trebui să aibă în vedere trei priorități: (1) consolidarea angajamentului european față de Partenerii Estici, inclusiv sprijin cu expertiză și asistență financiară pentru susținerea reformelor structurale, (2) asigurarea de stimulente bazate pe performanță și încurajarea unei cooperări aprofundate cu statele asociate (Republica Moldova, Georgia și Ucraina), fără prejudicierea caracterului incluziv al Parteneriatului Estic, respectiv (3) o implicare mai activă a UE în sprijinirea eforturilor statelor PaE de combatere a amenințărilor hibride și pentru soluționarea pașnică și durabilă a conflictelor prelungite din regiune, având în vedere existența acestora pe teritoriul a cinci din șase state partenere. După cum este știut, problematica acestor conflicte prelungite a fost inclusă pe agenda CAE la inițiativa ministrului Bogdan Aurescu, susținut de alți 10 omologi, având loc de asemenea un turneu regional în luna iunie în Caucazul de Sud al miniștrilor român, austriac și lituanian în implementarea celor decise în cadrul CAE informal din mai din Portugalia, respectiv fiind propuse de către ministrul Aurescu o serie de măsuri de follow-up.

Din această perspectivă, ministrul Aurescu a reiterat că este necesară dezvoltarea unei dimensiuni de cooperare și dialog ale UE pe teme de securitate cu statele PaE.

Cu prilejul reuniunii, ministrul Bogdan Aurescu a atras atenția cu prioritate asupra situației din Republica Moldova privind criza gazului, determinată de schimbarea de către Rusia a condițiilor de vânzare a acestuia. În acest context, a subliniat necesitatea urgentă ca instituțiile UE și statele membre să se implice activ în susținerea acestei țări și în identificarea unor soluții pentru asigurarea necesarului de gaze naturale, inclusiv prin mobilizarea de expertiză și resurse financiare. A evidențiat că România este deplin angajată în susținerea Republicii Moldova, punctând faptul că rezolvarea crizei este necesară pentru a permite guvernului de la Chișinău să se concentreze pe implementarea programului amplu de reforme la care s-a angajat în urma alegerilor din luna iulie.

În cadrul dezbaterii privind relațiile UE cu statele din regiunea Golfului, ministrul Bogdan Aurescu a salutat ritmul susținut din ultima perioadă al discuțiilor dintre actorii-cheie din regiune, ca semnale clare ale acestora de a relua dialogul și de a depăși diferendele bilaterale și regionale, subliniind că aceste tendințe trebuie încurajate și susținute în continuare. 

Ministrul Bogdan Aurescu a salutat vizita recentă în regiune a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, ca semn al unui angajament mai puternic al UE față de partenerii din Golf în ceea ce privește contribuția comună la stabilitatea regională. A arătat, de asemenea, că siguranța traficului maritim în Marea Roșie și Golful Persic este de o importanță deosebită pentru securitatea regiunii și a evocat atacul comis împotriva navei comerciale Mercer Street, la 29 iulie, când un cetățean român și unul britanic au fost uciși, subliniind faptul că e nevoie de acțiuni politice și diplomatice prompte și hotărâte în așa fel încât astfel de incidente să fie prevenite în viitor. Din această perspectivă, șeful diplomației române a exprimat sprijin pentru inițiativele UE de îmbunătățire a siguranței și securității maritime în zona Golfului.

Ministrul român de externe a subliniat, de asemenea, necesitatea intensificării dialogului politico-diplomatic și identificării unor proiecte de acțiune comună între UE și statele membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului privind criza din Afganistan, problemele migrației și combaterii terorismului.

În cadrul discuției pe tema situației din Etiopia, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat îngrijorarea României față de deteriorarea situației umanitare, accesul ajutorului internațional pentru persoanele vulnerabile trebuind asigurat fără restricții, precum și față de decizia autorităților etiopiene de a expulza șapte membri ai personalului ONU din această țară. A reiterat sprijinul României pentru declarația Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, în numele UE, prin care se solicită autorităților etiopiene revenirea asupra deciziei de expulzare, precum și pentru impunerea de sancțiuni UE în conexiune cu situația din regiunea Tigray, care să nu afecteze însă populația civilă.

Nu în ultimul rând, în cadrul mic-dejunului de lucru cu ministrul de externe libian, Nayla El-Mangoush, ministrul român de externe a subliniat importanța implementării stricte a acordului de încetare a focului, respectiv a planului de acțiune de la Geneva privind retragerea mercenarilor, luptătorilor străini și forțelor străine, ca precondiții pentru o bună pregătire a alegerilor planificate pentru luna decembrie. A susținut ideea unui mecanism de monitorizare a retragerii mercenarilor, luptătorilor străini și forțelor străine. De asemenea, a subliniat contribuția crescută a României la Operațiunea Eunavfor Med Irini.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO5 mins ago

Miniștrii apărării din NATO au aprobat un nou plan de apărare a Alianței în situații de criză și de conflict. Jens Stoltenberg: Marea Neagră are o importanță strategică

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Liderii europeni, îngrijorați de evoluția COVID-19 din România: Situația rămâne foarte gravă. Trebuie depășită reticența față de vaccinare

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Rezoluție dură a Parlamentului European împotriva puterii din Polonia: “Tribunalul Constituțional” este ilegitim. Fără bani europeni pentru guvernele care subminează valorile UE

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Pandora Papers: Parlamentul European solicită să se demareze anchete aprofundate

ENGLISH13 hours ago

Romania among EU countries providing free access to the fewest innovative medicines. How will HTA improve the situation

ROMÂNIA14 hours ago

România, printre țările UE care asigură acces gratuit la cele mai puține medicamente inovatoare. Cum va îmbunătăți situația noul HTA european

CONSILIUL EUROPEAN16 hours ago

Summitul UE: Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european își face loc pe agendă. Angela Merkel și Emmanuel Macron fac apel la compromis și dialog

U.E.16 hours ago

Viktor Orban consideră planurile Uniunii Europene de combatere a schimbărilor climatice o „fantezie utopică care duce la creșterea prețurilor energiei”

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Parlamentul European cere Comisiei Europene să comunice cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său și să facă publice contractele de achiziție

ROMÂNIA17 hours ago

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA: Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică

POLITICĂ20 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu21 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi24 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi1 day ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.3 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

Team2Share

Trending