Connect with us

CONSILIUL UE

Consiliul UE a adoptat Mecanismul pentru Interconectarea Europei în valoare de 33.71 miliarde de euro

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE a adoptat luni programul emblematic al UE  privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei (MIE 2.0), în valoare de 33.71 miliarde de euro, pentru a finanța dezvoltarea unei infrastructuri performante și durabile în domeniul transporturilor, al tehnologiei digitale și al energiei, informează comunicatul oficial. 

Acesta va funcționa în perioada 2021 – 2027, iar votul de luni al Consiliului va fi urmat de adoptarea finală a Parlamentului European.

„Sunt foarte fericit că am putut confirma astăzi adoptarea de către Consiliu a Regulamentului privind Mecanismul pentru Conectarea Europei, în urma trilogului final cu Parlamentul, care a avut loc pe 11 martie, și care se bazează, de asemenea, pe toate eforturile depuse de președințiile anterioare ale Consiliului. MIE a avut o contribuție importantă la integrarea europeană, în special prin facilitarea conexiunilor transfrontaliere, promovarea coeziunii și a sustenabilității și consolidarea competitivității prin investiții specifice în infrastructură. MIE 2.0 este și mai puternic și va juca un rol semnificativ în redresarea post-COVID-19 și în construirea unei UE neutre din punct de vedere climatic”, a transmis Pedro Nuno Santos, ministrul portughez al infrastructurii și locuințelor. 

Bugetele pentru fiecare sector vor fi (în prețuri curente):

  • transporturi: 25.81 miliarde euro (inclusiv 11.29 miliarde euro pentru țările beneficiare ale fondurilor de coeziune)
  • energie: 5.84 miliarde euro
  • sectorul digital: 2.07 miliarde euro

În domeniul transporturilor, MIE 2.0 va promova rețele interconectate și multimodale în scopul dezvoltării și al modernizării infrastructurii feroviare, rutiere, maritime și a căilor navigabile interioare, precum și în scopul mobilității în condiții de siguranță și securitate. Se va acorda prioritate continuării dezvoltării rețelelor transeuropene de transport (TEN-T), punându-se accentul pe verigile lipsă și pe proiectele transfrontaliere cu valoare adăugată pentru UE. Suma de 1.56 miliarde euro din bugetul pentru transporturi va fi utilizată pentru a finanța proiecte feroviare majore între țările beneficiare ale fondurilor de coeziune.

De asemenea, MIE 2.0 va asigura faptul că, atunci când infrastructura va fi adaptată în vederea îmbunătățirii mobilității militare în interiorul UE, ea va putea avea o dublă utilizare, satisfăcând atât nevoile civile, cât și pe cele militare. Mobilitatea militară va avea un buget separat în cadrul pachetului pentru transporturi, în valoare de 1.69 miliarde de euro.

În sectorul energiei, programul urmărește să contribuie la integrarea în continuare a pieței europene a energiei, îmbunătățind interoperabilitatea transfrontalieră și transsectorială a rețelelor energetice, facilitând decarbonizarea și asigurând securitatea aprovizionării. De asemenea, va fi disponibilă finanțare pentru proiecte transfrontaliere în domeniul generării de energie din surse regenerabile. La definirea criteriilor de atribuire a contractelor va fi luată în considerare coerența cu planurile UE și planurile naționale din domeniile energiei și climei, inclusiv cu principiul „eficiența energetică pe primul loc”.

În domeniul conectivității digitale, sfera de aplicare a programului a fost extinsă pentru a reflecta faptul că transformarea digitală a economiei și a societății în ansamblu depinde de accesul universal la rețele de mare și foarte mare capacitate fiabile și accesibile ca preț. Conectivitatea digitală este, de asemenea, un factor decisiv în reducerea discrepanțelor economice, sociale și teritoriale.

MIE 2.0 accentuează sinergiile dintre sectoarele transporturilor, energiei și economiei digitale, pentru a îmbunătăți eficacitatea acțiunilor UE și a minimiza costurile de punere în aplicare. Acesta va promova activitatea transsectorială în domenii precum mobilitatea conectată și automatizată și combustibilii alternativi.

De asemenea, programul urmărește să integreze acțiunile climatice, ținând seama de angajamentele UE pe termen lung privind decarbonizarea, cum ar fi Acordul de la Paris.

Consiliul a adoptat poziția sa în primă lectură, iar actul juridic trebuie acum adoptat de către Parlamentul European în a doua lectură înainte de a fi publicat în Jurnalul Oficial al UE. Regulamentul va intra în vigoare a doua zi după publicare. Acesta se va aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2021.

Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

CONSILIUL UE

Secretar de stat francez: De aproape un deceniu, România așteaptă aderarea la Schengen și trebuie să adere. România este serioasă în ceea ce priveşte apărarea frontierelor

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

România trebuie să adere la Spaţiul Schengen întrucât e a demonstrat că este o ţară serioasă în ceea ce priveşte protejarea frontierelor, a declarat marți secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, aflat într-o vizită la București în contextul în care Franța va asigura în primul semestru al anului 2022 președinția rotativă a Consiliului UE.

El a indicat extinderea şi reformarea acestuia va fi unul din subiectele preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene ce va începe la 1 ianuarie 2022.

Întrebat la o întâlnire cu presa română dacă președinția franceză a Consiliului UE va putea facilita un vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne privind accederea României în Schengen, Clement Beaune a spus că România trebuie să adere la spațiul de liberă circulație.

În ceea ce priveşte Schengen, ştiu că vorbim de un punct sensibil şi important pentru România, de mai mulţi ani, pentru că, de aproape de un deceniu, România aşteaptă aderarea la Schengen. Trebuie să adere. Nu ştiu să vă spun exact când“, a spus Beaune, în cadrul întâlnirii respective.

El a menționat însă și carențele cu care se confruntă spațiul Schengen din cauza crizei migrației sau a pandemiei COVID-19, situații care au impus restricții la frontiere.

Dacă o ţară e serioasă, iar România este serioasă în ceea ce priveşte apărarea frontierelor, este un atu al Schengen, pentru că astfel controlează mai bine frontierele Europei“, a mai spus oficialul francez.

La București, secretarul de stat francez a avut o rundă de consultări politico-diplomatice cu omologul său român, Iulia Matei, precum și o întrevedere cu ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul discuțiilor a fost abordat și subiectul spațiului Schengen, o prioritate majoră pe agenda ambelor state. “Secretarul de stat român a reafirmat susținerea de principiu a României pentru procesul de reformă a spațiului european de liberă circulație, subliniind, în același timp, necesitatea unei decizii favorabile, cât mai curând posibil, cu privire la aderarea României la Schengen”, arată sursa citată.

Mesajul a fost întărit de Iulia Matei și în cadrul unor declarații comune de presă cu Clement Beaune: “Am retransmis aşteptarea României ca o decizie favorabilă privind aderarea la spaţiul Schengen să fie luată cât mai curând, având în vedere că România îndeplineşte toate criteriile de aderare”.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. De-a lungul vremii, state precum Olanda, Franța sau Finlanda și-au exprimat rezerve cu privire la aderarea României la Schengen, invocând lipsa progreselor în lupta împotriva corupției și a monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ucraina: UE prelungește cu încă șase luni sancțiunile pentru integritatea teritorială

Published

on

© Council of the European Union

Consiliul Uniunii Europene a decis vineri să prelungească cu încă șase luni, până la 15 martie 2022, sancțiunile împotriva celor responsabili de încălcarea suveranității și de amenințarea integrității teritoriale a Ucrainei.

Măsurile restrictive existente prevăd restricții de călătorie, înghețarea activelor și interdicția de a pune fonduri sau alte resurse economice la dispoziția persoanelor și entităților enumerate. Sancțiunile vor continua să se aplice pentru 177 de persoane și 48 de entități, potrivit unui comunicat al instituției remis CaleaEuropeană.ro.

Actele juridice au fost adoptate de Consiliu prin procedură scrisă.

Sancţiunile în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei au fost introduse pentru prima dată la 17 martie 2014.

Printre alte măsuri ale UE instituite ca răspuns la criza din Ucraina se numără sancţiuni economice care vizează sectoare specifice ale economiei ruse, actualmente în vigoare până la 31 ianuarie 2022, şi măsuri restrictive ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei şi Sevastopolului, limitate la teritoriul Crimeei şi Sevastopolului, actualmente în vigoare până la 23 iunie 2022.

Lista persoanelor și entităților sancționate este revizuită în mod constant și face obiectul unor reînnoiri periodice din partea Consiliului.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Miniștrii de finanțe ai UE discută într-o reuniune informală în Slovenia despre viitoarele modificări fiscale 

Published

on

© European Union

Miniștrii de finanțe ai statelor membre participă pe 10-11 septembrie într-o reuniune informală prezidată de președinția Sloveniei la Consiliul UE. Oficialii europeni discută în Slovenia despre echilibrul dintre stabilitatea financiară și finanțarea durabilă a economiei, potrivit comunicatului oficial.

În cadrul acestei sesiuni, miniștrii și guvernatorii băncilor centrale vor discuta despre modalitățile de atenuare a riscurilor.

În cea de-a doua zi a reuniunii, vor avea loc, de asemenea, două sesiuni de lucru. În cadrul primei sesiuni de lucru, miniștrii vor discuta simulări de scenarii fiscale pentru asigurarea unei redresări rezistente și a unei marje de manevră suficiente pentru investiții viitoare. Cea de-a doua sesiune de lucru va fi dedicată unei discuții privind viitorul impozitării și viitoarele modificări fiscale care ar putea asigura o mai mare egalitate și solidaritate între țări.

„Sunt convins că discuțiile purtate în cadrul acestei reuniuni vor îmbunătăți acțiunile și relațiile dintre țări atât la nivel european, cât și la nivel mondial”, a declarat ministrul Šircelj cu privire la viitoarea reuniune.

Reamintim iniștrii economiei și finanțelor ai statelor Uniunii Europene s-au reunit luni, 6 septembrie, în sistem videoconferință unde au discutat despre Mecanismului de Redresare și de Reziliență.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.52 mins ago

Eurostat: România, printre țările Uniunii Europene cu cea mai ridicată rată anuală a inflației în luna august

Marian-Jean Marinescu1 hour ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

Daniel Buda2 hours ago

Daniel Buda: Parlamentul European contribuie la construirea unei Uniuni a Sănătății mai puternice

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 7 mld. de euro pentru infrastructură rezilientă. Cine poate aplica

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană propune posibilitățile de pescuit pentru 2022 în Marea Mediterană și în Marea Neagră

ROMÂNIA3 hours ago

Visa Waiver: Ambasadorul României în SUA și secretarul american pentru securitate internă au convenit să lucreze pentru a reduce rata de refuz a cererilor de viză

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, întrevedere cu David Muniz, însărcinatul cu afaceri al SUA în România: Au fost abordate teme de interes privind cooperarea în sectorul agricol

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Slovenia primește 231 milioane de euro din cele 2,5 mld. prevăzute în PNRR pentru demararea investițiilor și reformelor de redresare

PARLAMENTUL EUROPEAN4 hours ago

Parlamentul European dorește înființarea unui organism european de etică independent menit să consolideze transparența și integritatea în instituțiile UE

Marian-Jean Marinescu1 hour ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D2 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

Team2Share

Trending