Connect with us

#RO2019EU

Consiliul UE a adoptat un regulament care obligă statele membre să emită cărți de identitate cu standarde și elemente de securitate comune ca măsură preventivă împotriva furtului de identitate

Published

on

UE introduce măsuri de securitate mai stricte pentru cărțile de identitate pentru a reduce frauda de identitate. Astăzi, Consiliul a adoptat un regulament care va asigura o securitate îmbunătățită pentru cărțile de identitate ale cetățenilor UE și pentru documentele de ședere eliberate cetățenilor UE și membrilor familiilor acestora care nu sunt cetățeni ai UE, se arată într-un comunicat al Consiliului UE. 

Noile norme vor îmbunătăți securitatea acestor cărți de identitate prin introducerea unor standarde minime, atât pentru informațiile conținute, cât și pentru elementele de securitate comune tuturor statelor membre care emit astfel de documente.

Normele nu impun statelor membre să introducă cărți de identitate în cazul în care acestea nu sunt prevăzute în legislația națională.

Standarde de securitate pentru cărțile de identitate

În temeiul noilor norme, cărțile de identitate vor trebui produse în format uniform de card de credit (ID-1), să includă o zonă de citire optică și să respecte standardele minime de securitate stabilite de OACI (Organizația Aviației Civile Internaționale). Acestea vor trebui, de asemenea, să includă o fotografie și două amprente digitale ale titularului, stocate în format digital, pe un cip fără contact. Cărțile de identitate vor indica codul de țară al statului membru emitent, în interiorul unui steag al UE.

Cărțile de identitate vor avea o perioadă minimă de valabilitate de 5 ani și o perioadă maximă de valabilitate de 10 ani. Statele membre pot elibera cărți de identitate cu o perioadă de valabilitate mai lungă persoanelor cu vârsta peste 70 de ani. În cazul în care se emit cărți de identitate pentru minori, acestea pot avea o perioadă de valabilitate mai mică de 5 ani.

Eliminarea treptată a vechilor cărți de identitate

Noile norme vor intra în vigoare la 2 ani de la adoptare, aceasta însemnând că până la data respectivă toate documentele noi trebuie să îndeplinească noile criterii.

În general, cărțile de identitate existente care nu îndeplinesc cerințele nu vor mai fi valabile la 10 ani de la data aplicării noilor norme sau la expirarea lor, oricare dintre acestea survine mai întâi. Cărțile de identitate eliberate cetățenilor cu vârsta peste 70 de ani vor rămâne valabile până la expirarea lor, cu condiția ca acestea să îndeplinească standardele minime de securitate specificate și să aibă o zona de citire optică.

Cardurile cel mai puțin sigure, care nu îndeplinesc standardele minime de securitate sau nu au o zonă de citire optică vor expira în termen de cinci ani.

Garanții privind protecția datelor

Noile norme includ garanții solide privind protecția datelor, pentru a asigura faptul că informațiile colectate nu ajung la persoanele nepotrivite. Mai exact, autoritățile naționale vor trebui să asigure securitatea cipului fără contact și a datelor stocate în acesta, astfel încât cipul să nu poată fi piratat sau accesat fără permisiune.

Documentele de ședere

Normele precizează, de asemenea, un set minim de informații care urmează să fie incluse în documentele de ședere eliberate cetățenilor UE și armonizează formatul și alte specificații privind permisele de ședere eliberate membrilor familiilor cetățenilor UE care nu sunt cetățeni ai UE.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă a deschis dineul oferit participanților la reuniunea Reprezentanților Speciali pentru combaterea Antisemitismului

Published

on

© Guvernul României

Premierul Viorica Dăncilă a deschis, în seara de 17 iunie, dineul oferit participanților la reuniunea Reprezentanților Speciali pentru combaterea Antisemitismului, organizată pentru prima dată la București, în perioada 17-18 iunie 2019, potrivit unui comunicat al Guvernului. 

Cu acest prilej, premierul a transmis un mesaj de susținere din partea României a soluțiilor concrete menite să conducă la consolidarea luptei împotriva antisemitismului în Europa, dar și la nivel global.

Viorica Dăncilă a vorbit, în primul rând, despre unitate în fața provocărilor din domeniul drepturilor omului la nivel global.

,,Prezența dumneavoastră la București și fondul discuțiilor capătă o relevanță aparte pentru viitorul societății globale în care trăim. Provocările din domeniul drepturilor omului din țările de unde veniți, din Europa, America, Asia, Australia, Africa, ne determină să devenim mai uniți ca niciodată în a apăra valorile care definesc o societate democratică: libertățile fundamentale, pluralismul și toleranța”

© Guvernul României

În aceste context, premierul României a amintit rolul determinant al educației în combaterea și descurajarea manifestărilor discriminatorii de orice natură.

,,În combaterea și descurajarea manifestărilor antisemite, rasiste și xenofobe, educația în sensul ei larg – tradițională și non-tradițională – are un rol covârșitor. Dar educația nu poate reprezenta un pilon singular în prevenirea și combaterea antisemitismului.

De asemenea, Viorica Dăncilă a vorbit și despre soluțiile care pot fi create la nivel intern și extern pentru prevenirea comportamentelor rasiste, antisemite sau xenofobe

,,Consider că avem nevoie de instrumente complementare în plan național și internațional – prin crearea de coaliții internaționale, prin luări de poziție ferme, prin schimbarea unei legi, prin demararea de proiecte și programe menite să prevină exacerbarea atitudinilor rasiste, antisemite, xenofobe”.

La finalul intervenției sale, primul ministru a dat asigurări celor prezenți că ,,Guvernul României va susține inițiativele care își propun să reafirme valorile democratice universale”.

Acest eveniment se înscrie în rândul reuniunilor la nivel înalt dedicate prevenirii și combaterii antisemitismului organizate sub mandatul Președinției române a Consiliului UE.

Continue Reading

#RO2019EU

România devine gazda dialogului între știință, tehnologie și inovare la nivel global: În perioada 19-21 iunie are loc, la București, Innovative Enterprise Week 2019

Published

on

© Innovative Enterprise Week

Sub auspiciile Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, Ministerul Cercetării şi Inovării (MCI) și Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), împreună cu Comisia Europeană, organizează conferința Innovative Enterprise Week 2019, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Evenimentul va avea loc în perioada 19-21 iunie 2019, la București, în Aula Nouă a Universității Politehnica. Conferința aduce împreună reprezentanți ai instituțiilor europene, factori de decizie naționali, cercetători, antreprenori și investitori la nivel global, pentru a dezbate oportunitățile și provocările viitorului program-cadru pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene.

Timp de trei zile, Innovative Enterprise Week oferă ocazia unică de a interacționa cu experți care au definit şi continuă să contribuie la dinamica ecosistemului global de inovare.

Prima zi, 19 iune, va fi dedicată dezbaterilor privind parcursul de la idee la un proiect finanțabil și oportunitățile oferite de Consiliului European pentru Inovare, prin apelurile-pilot Pathfinder. Totodată, pe scenă, vor urca și reprezentanți ai organizațiilor care finanțează inovarea în Europa, creând un spațiu de dialog unic. Printre aceștia se numără: Thomas Skordas – Director, DG CONNECT, Digital Excellence and Science Infrastructure, European Commission | Julien Chiaroni – Programme Manager, French Innovation Council | Daniela Corda – Research Director, Institute of Protein Biochemistry – IBP-CNR | Elina Holmberg – Senior Director, Business Finland | Mina Teicher – Director, Emmy Noether Research Institute, Bar-Ilan University, former FETAG chair | Ingmar Hoerr – CEO, CureVAC | Lars Frolund – Research Director, Massachusetts Institute of Technology.

Întâlnirea se va încheia cu o sesiune de informare asupra apelurilor-pilot EIC Pathfinder, 2019 și 2020, oferind ocazia, celor prezenţi, de a afla detalii din culisele pregătirii unui astfel de apel, precum și câteva recomandări pentru cei interesați să aplice. Aceasta va fi condusă de Viorel Peca – Head of Unit, DG CONNECT, Future and Emerging Technologies, European Commission și Marta Calderaro, FET National Contact Point, APRE.

20 iunie, a doua zi a conferinței, continuă cu Accelerator, un alt instrument al Consiliului European pentru Inovare, aducând în prim-plan beneficiile modelelor de finanțare mixtă, public-privată. Pe scenă

vor fi prezenți experți care au contribuit la crearea modelului, investitori, business angels, finanțatori publici și echipe de proiecte care au obținut finanțare, care vor dezbate avantajele și dezavantajele acestui tip de instrument. Printre aceștia se numără: Daria Tataj – Chairwoman of RISE, High-Level Advisors to EU Commissioner for Research, Science & Innovation, Founder of Tataj Innovation | Nicolas Sabatier – Advisor to the Director, DG RTD, European Innovation Council, European Commission | Fabio Pianesi – Head of External Collaboration of EIT Digital | Natasha Kapil – Program Leader for Finance, Competitiveness & Innovation European Union Member States, World Bank | Antonio Fonduca – Venture Diplomat Zurich.

În a doua parte a zilei de 20 iunie, începând cu ora 14:00, va avea loc, în paralel, și o sesiune de pitching: “EuroQuity pitching, powered by Access4SMEs”.

Dezbaterile se vor încheia cu un focus pe tematicile prioritare ale Comisiei Europene privind dimensiunea responsabilă și socială a impactului investițiilor, reunind inovatori din ecosistemul național si european, care vor împărtăși din secretele care îi motivează în această direcție.

Pe 21 iunie, a treia zi a Innovative Enterprise Week, scena va fi preluată de experți în crearea de instrumente financiare la nivel european, printre aceștia numărându-se reprezentanți de la Comisia Europeană, Banca Europeană pentru Investiții, de la fondurilor de investiții naționale și internaționale, precum și inovatori care au accesat diferite scheme de finanțare, care vor vorbi despre experiențele, așteptările și dificultățile întâlnite în crearea și implementarea unui plan de investiții. Totodată, dezbaterile vor atinge din nou dimensiunea impactului când se ia decizia unei investiții.

Innovative Enterprise Week Bucharest 2019 face parte dintr-o serie de evenimente care se desfășoară în fiecare țară aflată la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, în contextul mai larg al sprijinirii dezvoltării ecosistemului de inovare european prin îmbunătățirea participării entităților de cercetare și IMM-urilor în cadrul viitorului program Horizon Europe. Conform Comisiei Europene, programul are prevăzut un buget de 100 de miliarde EUR pentru următorul exercițiu financiar (2021-2027). Programul va fi lansat pe data de 1 ianuarie 2021, succedând programul de finanțare aferent actualului cadru financiar, Horizon 2020.

Continue Reading

#RO2019EU

Președintele Klaus Iohannis se întâlnește, marți, cu procurorul general al SUA, William Barr. Oficialul american vine la București pentru o reuniune UE – Statele Unite

Published

on

Președintele Klaus Iohannis îl va primi, marți, la Palatul Cotroceni, la ora 12:00, pe procurorul general al Statelor Unite, William Barr, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Întrevederea are loc în contextul în care România găzduiește, în aceste zile, reuniunea ministerială Statele Unite – Uniunea Europeană pe Justiţie şi Afaceri Interne, la care vor participa comisarul european pentru Justiţie Vĕra Jourová, comisarul european pentru securitate Julian King şi comisarul european pentru migraţie şi afaceri interne Dimitris Avramopoulos, iar din partea României sunt așteptați să participe ministrul Justiției și cel al Afacerilor Interne.

În cadrul reuniunii SUA-UE este urmărită aprofundarea dialogului cu partenerul transatlantic pe teme de actualitate și cu impact asupra cooperării UE – SUA, cum ar fi accesul transfrontalier la probele electronice și diverse aspecte ale cooperării judiciare în materie penală (e.g. extrădare, asistența judiciară reciprocă etc.).

De asemenea, în contextul mai larg al combaterii terorismului, întrunirea are în vedere și explorarea posibilităților legislative sau non-legislative din sfera justiției în vederea combaterii radicalizării și a discursului bazat pe ură.

William Barr a fost numit în funcția de procuror general la jumătatea lunii februarie. Acesta a mai ocupat funcția de procuror general al SUA în perioada mandatului lui George H.W. Bush în anii ’90.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending