Connect with us

CONSILIUL UE

Consiliul UE a aprobat o nouă strategie a Uniunii Europene privind adaptarea la schimbările climatice

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE a aprobat joi concluzii de aprobare a unei noi strategii care prezintă o viziune pe termen lung pentru ca Uniunea Europeană să devină o societate rezilientă la schimbările climatice și pe deplin adaptată la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice până în 2050, informează comunicatul oficial.

„Schimbările climatice nu reprezintă doar o amenințare viitoare – acestea au loc chiar acum. Trebuie să fim mai bine pregătiți pentru consecințele lor asupra sănătății umane, a naturii și a economiei. Concluziile de astăzi stabilesc calea pentru acțiuni de adaptare consolidate. Noua strategie se axează pe date mai bune și pe o mai bună utilizare a datelor existente, promovând soluții bazate pe natură, integrând considerații financiare și economice și intensificând acțiunile la nivel internațional. Clima a reprezentat o prioritate esențială pentru președinția portugheză și suntem mulțumiți de faptul că astăzi Consiliul a aprobat noua strategie a UE de adaptare la schimbările climatice care, împreună cu Legea europeană a climei, asupra căreia s-a convenit recent, va ajuta UE să devină rezilientă la schimbările climatice și neutră din punct de vedere climatic în următoarele decenii”, a declarat  João Pedro Matos Fernandes, ministrul portughez al mediului și al politicilor climatice.

Concluziile adoptate joi oferă orientări politice Comisiei în ceea ce privește punerea în aplicare a strategiei.

Consiliul UE sprijină faptul că strategia este axată pe o mai bună colectare și partajare a datelor pentru a îmbunătăți accesul la cunoștințe și schimbul de cunoștințe privind impactul schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, inclusiv prin consolidarea platformei Climate-ADAPT.

În concluziile sale, Consiliul recunoaște importanța legăturii dintre climă și apă și subliniază rolul important al soluțiilor bazate pe natură în consolidarea rezilienței la schimbările climatice, contribuind la menținerea sau îmbunătățirea biodiversității, precum și la protejarea și refacerea ecosistemelor.

Statele membre sprijină eforturile strategiei de a integra adaptarea în politicile macrobugetare. Comisia este invitată, în consultare cu statele membre, să analizeze modalități de măsurare și gestionare a riscurilor pe care le reprezintă schimbările climatice pentru finanțele publice și să elaboreze un cadru care să încurajeze utilizarea asigurărilor împotriva riscurilor legate de schimbările climatice.

Consiliul subliniază rolul important al consolidării rezilienței la schimbările climatice în redresarea economică în urma pandemiei de COVID-19. UE a stabilit un obiectiv de cel puțin 30 % pentru acțiunile climatice, inclusiv de adaptare, în cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 și de cel puțin 37 % în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență

De asemenea, Consiliul sprijină obiectivul strategiei de a intensifica acțiunile internaționale privind adaptarea, în conformitate cu Acordul de la Paris. Acesta reconfirmă angajamentul UE și al statelor membre de a intensifica în continuare mobilizarea finanțării internaționale a combaterii schimbărilor climatice și sprijină consolidarea angajamentului global și a schimburilor privind adaptarea.

CONSILIUL UE

Ministrul de interne pledează pentru o decizie favorabilă privind aderarea României la Schengen: Sunt încrezător că România se apropie de acest moment

Published

on

© European Union 2021

Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a salutat marți, la reuniunea Consiliului UE la nivelul miniștrilor de interne europeni, publicarea de către Comisia Europeană a noii Strategii privind viitorul Spaţiului Schengen şi și-a exprimat încrederea că România se apropie de intrarea în spațiul de liberă circulație de la nivelul UE.

“Cu toţii ne dorim un spaţiu european de liberă circulaţie mai puternic şi mai rezilient. România este un promotor activ al procesului de modernizare a acquis-ului Schengen, în special în ceea ce priveşte noile instrumente de asigurare a securităţii interne a UE, instrumente asumate pe deplin alături de toate statele membre. Sunt încrezător că, în perioada următoare, vom face paşi concreţi spre adoptarea unei decizii favorabile privind aderarea României la Spaţiul Schengen şi, în acest sens, doresc să mulţumesc pentru susţinerea constantă de care am beneficiat până acum din partea Comisiei Europene”, a scris Lucian Bode, marţi, pe pagina sa de Facebook.

La reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne s-a discutat “despre buna funcţionare a spaţiului Schengen şi consolidarea securităţii în faţa provocărilor şi ameninţărilor la adresa spaţiului Schengen”.

Reuniunea a avut loc în aceeași zi în care Comisia Europeană a adoptat cel mai recent raport al său privind evoluția situației din România în materie de reformă a sistemului judiciar și luptă împotriva corupției, în contextul angajamentelor asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare (MCV), constatând că România a înregistrat progrese în ceea ce privește toate recomandările din cadrul MCV și că îndeplinirea tuturor recomandărilor este esențială pentru încheierea acestui mecanism.

“România îndeplineşte toate condiţiile pentru aderarea la Schengen şi menţine la cel mai înalt nivel modul de punere în aplicare a legislaţiei UE. Prin urmare, nu mai putem rămâne în această situaţie nefirească şi nejustificată care trenează de foarte mult timp şi care nu face decât să menţină fragmentări în funcţionarea spaţiului Schengen”, a transmis Bode omologilor din UE.

Ministrul de interne a mai ținut să puncteze că, în calitatea sa, a pledat cu fiecare ocazie pentru recunoaşterea rolului esenţial pe care România îl are în arhitectura de securitate a UE şi a subliniat nevoia obţinerii unui echilibru între obligaţiile pe care şi le asumă fiecare stat membru UE şi drepturile de care beneficiază.

“În fond, Spaţiul Schengen este un pilon al proiectului european, fiind una dintre cele mai mari şi concrete realizări ale Uniunii Europene. România doreşte să facă parte din acest spaţiu de liberă circulaţie, securitate şi justiţie, fiind o dorinţă legitimă în calitate de stat membru al Uniunii Europene”, a conchis ministrul Bode.

Comisia Europeană a prezentat săptămâna trecută o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

Executivul european consideră că viitorul Schengen trebuie să fie marcat de acceptarea acelor țări membre UE care nu fac încă parte din acest spațiu, argumentând că este o așteptare legitimă și o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare.

Țările care nu fac încă parte din spațiul Schengen sunt Bulgaria, Cipru, Croația, Irlanda și România.

Parlamentul European a dat deja în 2011 undă verde pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE a adoptat concluziile referitoare la impactul pandemiei de COVID-19 asupra securității interne și a atacurilor teroriste

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE a aprobat luni  două seturi de concluzii privind impactul pandemiei de COVID-19, unul asupra securității interne și un al doilea privind amenințarea reprezentată de terorism și extremismul violent, informează comunicatul oficial.

Concluziile recunosc amenințările și provocările imprevizibile pe care criza le-a adus în peisajul securității interne. Concentrându-se pe o mai bună utilizare a mijloacelor de cooperare existente și pe consolidarea structurilor stabilite, Consiliul UE încurajează statele membre să identifice soluții practice pentru a preveni dificultățile în ceea ce privește cooperarea strategică, operațională și tactică transfrontalieră în materie de aplicare a legii.

Consiliul subliniază necesitatea de a preveni infiltrarea rețelelor infracționale în cadrul punerii în aplicare a Next Generation EU și încurajează CEPOL (Agenția UE pentru Formarea Forțelor de Ordine Publică) și statele membre să elaboreze programe de formare bazate pe scenarii și exerciții practice pentru a asigura pregătirea și rezistența în fața unor viitoare pandemii și a altor crize.

Potrivit concluziilor, Comisia Europeană trebuie să sprijine Europol și laboratorul de inovare în vederea creării unui instrument comun, rezistent și sigur pentru comunicații în cadrul cooperării UE  în domeniul aplicării legilor. 

Consiliul UE recomandă statelor membre să elaboreze și să promoveze campanii de sensibilizare a cetățenilor pentru a preveni impactul activităților de criminalitate informatică, precum și al dezinformării și al discursului instigator la ură.

În plus, încurajează țările membre să împărtășească cele mai bune practici privind strategiile care îmbunătățesc canalele de raportare pentru victimele infracțiunilor, cum ar fi violența domestică și abuzul sexual.

Până în prezent, impactul pandemiei de COVID-19 asupra amenințării teroriste pare să fi fost limitat. Cu toate acestea, pandemia prelungită poate crește vulnerabilitățile statelor membre și riscurile de radicalizare. Prezența online a grupurilor extremiste este în creștere de la izbucnirea pandemie. Din cauza COVID-19, autoritățile de combatere a terorismului au fost nevoite să se bazeze din ce în ce mai mult pe capacitățile online, ceea ce le-a îngreunat activitatea.

Prin urmare, concluziile solicită statelor membre să contribuie în mod constant la evaluarea dimensiunii online a amenințării teroriste prin furnizarea de informații către organismele UE relevante. INTCEN (Centrul de informații și situații al UE) și Europol ar trebui să continue aprofundarea evaluării impactului pandemiei asupra operațiunilor teroriste.

Consiliul invită statele membre să pună rapid în aplicare regulamentul privind conținutul online cu caracter terorist, iar Comisia și unitatea de sesizare a UE privind internetul să ofere sprijin prin expertiza lor tehnică și operațională.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul JAI: Ministrul Justiției, Stelian Ion, a discutat cu omologii din Franța și Italia pe teme de cooperare bilaterală

Published

on

© Stelian Ion/ Facebook

Ministerul Justiției, Stelian Ion, a discutat luni, cu omologii din Italia și Franța pe teme de cooperare bilaterală.

Întâlnirea a fost prilejuită de prima reuniune în format fizic de la declanșarea pandemiei a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), ce se desfășoară în perioada 7-8 iunie la Luxemburg.

”Miniştrii justiţiei au agreat textele propunerilor de regulamente privind: legea aplicabilă efectelor faţă de terţi ale cesiunilor de creanţe, sistemul de comunicare electronică pentru cooperarea judiciară (e-CODEX), statutul Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a UE. Acestea vor constitui baza pentru negocierile cu Parlamentul European în cadrul procedurii legislative ordinare”, este menționat într-un comunicat al Ministerului Justiției. 

De asemenea, arată sursa citată, miniştrii au avut schimburi de opinii cu privire la două teme de actualitate: aspectele relevante pentru domeniul justiţiei din propunerea de regulament privind o piaţă unică pentru serviciile digitale, respectiv statutul procurorilor în statele membre, inclusiv din perspectiva cooperării judiciare, în contextul statului de drept.
Un punct extrem de important al agendei, menţionează Ministerul Justiţiei, a privit recenta operaţionalizare a Parchetului European, la 1 iunie. În acest context, ministrul a amintit că România a lansat a doua procedură de selecţie a 9 procurori europeni delegaţi, cu termen de finalizare iulie 2021.

”Procesul de selecţie al procurorilor europeni delegaţi trebuie să fie robust, solid, astfel încât să nu se vulnerabilizeze credibilitatea şi funcţionarea EPPO”, a declarat ministrul Justiţiei. 

În marja reuniunii, Stelian Ion a avut o întrevedere cu comisarul pentru justiţie Didier Reynders. Cei doi demnitari au discutat despre legile justiţiei şi desfiinţarea SIIJ, comisarul precizând că acestea reprezintă elemente esenţiale în contextul MCV şi al statului de drept. Comisarul a mai făcut referire la importanţa respectării de către România a hotărârii CJUE din 18 mai.

Parchetul European a fost lansat oficial săptămâna trecută în cadrul unei ceremonii la care a luat parte Laura Codruța Kövesi, șefa EPPO, vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova, și comisarul european pentru justiție, Didier Reynders. 

Lansarea acestuia a fost salutată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, punctând că ”protejarea banilor contribuabililor europeni este esențială”.

Mesajul acesteia a fost dublat de cei doi comisari europeni care au subliniat că Parchetul European ”va observa cu un ochi de vultur punerea în aplicare a NextGenerationEU”. 

Parchetul European este responsabil cu anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor care afectează bugetul UE. Este primul parchet supranațional care investighează și urmărește penal următoarele tipuri de fraudă și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE:

  • frauda în materie de cheltuieli și venituri;
  • frauda în materie de TVA (dacă implică două sau mai multe state membre și un prejudiciu de cel puțin 10 milioane de euro);
  • spălarea de bani aferentă activelor provenite din fraudarea bugetului UE;
  • corupția activă și pasivă sau deturnarea de fonduri care afectează interesele financiare ale UE;
  • participarea la o organizație criminală în cazul în care scopul principal al activităților acesteia este săvârșirea de infracțiuni împotriva bugetului UE.

EPPO este instituit în temeiul Regulamentul (UE) 2017/1939, ca organ independent al Uniunii Europene. Este primul organ al UE cu atribuții de investigare și urmărire penală, având competența de a investiga, de a urmări penal și de a trimite în judecată pe autorii infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii (prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 și stabilite în Regulamentul (UE) 2017/1939).

Parchetul European își va desfășura investigațiile și urmăririle penale în deplină independență față de Comisie, față de celelalte instituții și organisme ale UE, precum și față de statele membre. Acesta va completa activitatea altor organisme și agenții ale UE, cum ar fi OLAF, Eurojust și Europol, cooperând cu acestea, precum și cu autoritățile competente ale statelor membre care nu participă la Parchetul European. Se preconizează că EPPO va investiga, în cele din urmă, aproximativ 3.000 de cazuri pe an.

Cauzele instrumentate de EPPO sunt deferite instanțelor competente din statele membre.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Democrațiile lumii se unesc pentru competiția cu China: Țările G7 au decis să lanseze un parteneriat global de infrastructură care va rivaliza cu “Noul Drum al Mătăsii”

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Summitul G7: Ursula von der Leyen anunță că Europa poate conta pe o alianță transatlantică puternică pentru a face față Rusiei, care subminează ordinea de securitate europeană

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Summitul G7: Joe Biden și Angela Merkel s-au întâlnit pentru prima dată după inaugurarea noului președinte american

MAREA BRITANIE12 hours ago

Trilaterală încordată la summitul G7: Liderii UE cer Marii Britanii să respecte acordul post-Brexit. Boris Johnson vrea “să le bage în cap europenilor” că Regatul Unit e o singură țară

ROMÂNIA13 hours ago

Miniștrii de externe ai României și Poloniei evocă “identitatea atlantică” a Inițiativei celor Trei Mări: Amprenta economică a SUA ar împiedica influența actorilor care nu împărtășesc valorile democratice

MAREA BRITANIE14 hours ago

Summitul G7: Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE îi cer lui Boris Johnson să îşi respecte “cuvântul dat europenilor” privind protocolul nord-irlandez

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Joe Biden și Emmanuel Macron, mesaj de unitate de la summitul G7: Suntem uniți și gata să ne asumăm cele mai dificile provocări cu care ne confruntăm

RUSIA17 hours ago

În ajunul summitului NATO, Rusia a început noi exerciții militare în Crimeea, în timp ce un distrugător american urmează să intre în Marea Neagră

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Regina Elisabeta a II-a a găzduit o recepție pentru liderii G7 într-o atmosferă destinsă: “Se presupune că trebuie să arăţi ca şi cum te-ai simţi bine?”

Corina Crețu18 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu, despre situația post-Brexit din Irlanda de Nord: Nu Londra și Belfastul au adus pacea acolo, ci Uniunea Europeană

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE3 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE1 week ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană remarcă “spiritul de pionierat al României” și anunță că va colabora cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

NATO2 weeks ago

Mircea Geoană, la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență din România: Acest centru este oferit parteneriatului strategic indispensabil între NATO și UE

Advertisement
Advertisement

Trending